1,080 matches
-
care au fost create. Expresia directă a trăirilor atroce din temniță e cu totul rară (Cântec bolnav, Cântec de după gratii, O păsărică, Cântecul foamei), prevalând una indirectă, ce schițează tablouri angoasante (Desrădăcinat, Mustrările, Ghionoaea, Întuneric) ori, contrastant, de o luminozitate feerică (Hohot de lumină, Renaștere, Grigoresciană, Seceriș). Rareori însă imaginile nu le amintesc pe acelea din volumele anterioare ori chiar pe ale altor poeți. Pe de altă parte, eufonia, răspunzând negreșit unei nevoi mnemotehnice, sfârșește prin a deveni mecanică. Aceeași cauză
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
câteva scene fiind alert dialogate. Singura sa piesă de teatru, Pasagera, publicată în „Astra”, a rămas fără ecou critic. În schimb, scenariul Brâncoveanu, jucat în stagiunea 1967-1968 de o echipă a Teatrului Mic din București într-un spectacol montat în cadrul feeric al Palatului Mogoșoaia, a cules binemeritate elogii. Publicistica lui C. vizează, în principal, artele plastice și teatrul. Eseul-serial, apărut în „Karpaten Rundschau”, despre pictura lui Helfried Weiss, denotă subtilitate și aplicație critică și estetică, iar cercetarea dedicată Societății pentru fond
CUZA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286632_a_287961]
-
eu supus sunt să plătesc amenzi / Și ele știu, și-mi ies în cale și acuma...” Așadar, conchide cântărețul, „Mai sunt femei ce știu s-aprindă Luna!” Menestrel și cavaler modern, poetul se acoperă cu fluturi, e invadat de visuri feerice, hrănite din același spațiu al Nordului natal. O poezie muzicală a candorilor și evanescențelor, din care se nasc și versurile, și proza pentru copii ale lui D., de o naturalețe și „copilărire” autentice. SCRIERI: Din Nord, Iași, 1972; Vreți să
DAMIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286662_a_287991]
-
Anton Pann, se repliază C. în acești ani, creând narațiuni cu o tentă de străvechime. Lungul nasului (localizare după Aulus Gellius, prin intermediul unui text probabil franțuzesc) e cap de serie pentru poveștile sale orientale, cu agerimi nastratinești, cu irizări de feeric și de fantastic: Pastramă trufanda, Pradă de război (după J. A. Decourdemanche), Calul dracului, pe motivul, clasic, al nefârtatului păcălit de o femeie, Abu-Hasan (după Le Dormeur éveillé, din culegerea lui A. Galland, Mille et une nuits), unde, cu un
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
cuprinde de altfel și o Odă pinguinilor papuani). O voie bună irepresibilă perturbă tratarea adecvată a subiectelor voite grave. Volumul este în mare parte un „conglomerat livresc” (Leon Baconsky), nu lipsit de o anumită savoare. Joc de fluturi (1969), Circul feeric (1973) și Panerul cu licurici (1976) cuprind „versuri pentru cei mici”. Cantonierul galactic (1971) e o carte de proză științifico-fantastică. SCRIERI: Geode, București, 1944; Pâinea pădurii, București, 1945; Inefabila Arcadie, București, 1969; Joc de fluturi, București, 1969; Cantonierul galactic, București
COSMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286436_a_287765]
-
pentru cei mici”. Cantonierul galactic (1971) e o carte de proză științifico-fantastică. SCRIERI: Geode, București, 1944; Pâinea pădurii, București, 1945; Inefabila Arcadie, București, 1969; Joc de fluturi, București, 1969; Cantonierul galactic, București, 1971; Baladele vânătorului de balene, București, 1972; Circul feeric, București, 1973; Iubire perenă, București, 1974; Panerul cu licurici, București, 1976; Trandafirul și infinitul, București, 1976. Traduceri: I.S. Turgheniev, Prima iubire, București, 1945, Opere, VII, București, 1957 (în colaborare cu Ștefana Velisar-Teodoreanu și Izabella Dumbravă), VIII, București, 1957 (în colaborare
COSMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286436_a_287765]
-
care ar fi sursa genetică a elementelor fantastice prezente în b. (mituri, ritualuri, credințe magice, visuri, coșmaruri etc.), ceea ce se impune este literaturizarea lor, transformarea lor în imagini poetice, în constituenți ai unui discurs narativ de tip ficțional. Alegoria, fabulosul, feericul, miraculosul devin niște procedee de încifrare, de poetizare a realității de dincolo de real, o lume acceptată, ca și cum ar fi reală. Amestecul firesc al celor două lumi, relația de complementaritate ce se stabilește între ele constituie una dintre dominantele b. fantastic
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]
-
mobile și haine ca să le usuce - cum fac rușii după o iarnă pe care încep să o creadă veșnică. Și pe urmă, când Parisul a strălucit din nou în prospețimea aerului său primăvăratic căruia îi ghiceam intuitiv mireasma - un convoi feeric, tras de o locomotivă împodobită cu ghirlande, a încetinit și s-a oprit la porțile orașului, în fața pavilionului gării Ranelagh. Un bărbat tânăr purtând o simplă tunică militară a coborât din vagon mergând pe purpura întinsă la picioarele lui. Era
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
apăsa grozav sufletul de copil. „Unde este adevărul?”, m-am întrebat urmărind distrat istorisirea (suveranii se ridică, publicul se întoarce pentru a-i ovaționa). „Spectatorii aceștia o să-i blesteme în curând. Și nu va rămâne nimic din acele câteva zile feerice! Nimic...” Sfârșitul acela pe care eram condamnat să-l cunosc dinainte mi-a părut dintr-o dată atât de absurd și de nedrept, mai ales în plină sărbătoare, în mijlocul luminilor Comediei-Franceze - încât am izbucnit în hohote de plâns și, împingându-mi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mării cu coame de ninsoare... Învie codru! Duhuri cu suflet de miresme Zburați pin crenge negre ca străvezie iesme. Cu sunetul de pasuri s-aducă pasul numa, Pe corpuri albe haină, de diamantină brumă Să scânteie în umbră, să spânzure feeric, Treceți încet pin aer călcând pe întuneric. (el se uită pe mare) Din insule bogate, sfâșiind apa, iese O luntre cu vintrele ce spânzură, sumese. Se legăn visătorii copaci de chiparos Cu frunza lor cea neagră uitîndu-se în jos, În
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
remarcă despre alt reprezentant al picturii românești : "La Pătrașcu, în fiecare lovitură de cuțit, în fiecare urmă de penel este o nesfârșită de variată lume cromatică, trăind aparte și totuși legănându-se cu o surprinzător de logică încuscrire, pentru nunta feerică a întregului." Fr.Sirato, C.Ressu, Th. Pallady, N.Dărăscu, A l. ducureanu, C. Baba, își aduc la rândul lor o contribuție valoroasă la îmbogățirea teoriei culorilor. Referitor la culoare, Pierre Francastel spunea: "Așa cum betonul este materialul de bază al arhitecturii
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
dintâi, uneori până la retrăirea stărilor lirice fundamentale. Cu mult mai generos decât în cazul poeziei moralizatoare a psalmilor, triumfă acum expresia originală a poetului român. Prin câteva rare intuiții poetice, unele tablouri ale genezei, evocarea mării, a unor cadre de feeric nocturn, prin câteva imagini grațios filigranate (roua risipită pe munți din „cămări multe”, colunii însetați, adăpați „fără scumpete”) sau unele accente de nesfârșită însingurare și melancolie, lirismul lui D. prevestește, în câteva rânduri, neașteptat, intensități eminesciene. Stăpânind peste „unda mării
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
și alta tragică. Prima experiență o reprezintă viețuirea în peisajul miraculos al pădurilor din zonele premontane, pe care copilul le-a colindat împreună cu tatăl său, încercat vânător; aici a întâlnit sălbăticiuni, ciobani cu turme de oi, rapsozi populari, un tărâm feeric, protejat de expansiunea civilizației și marcat de ritmurile cosmice ale succesiunii anotimpurilor. Însă la școală copilul ia contact cu o realitate brutală, amplificată până la catastrofă de experiența războiului. Întors din refugiu, găsește în satul natal proiectile neexplodate, gospodării părăsite. Războiul
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
dacilor, demnitatea și spiritul de jertfă al lui Decebal, fericita armonizare dintre învinși și cuceritori, care va duce la formarea poporului român. Simple exerciții de versificare și de imaginație sunt Basmul zmeilor (1969), o culegere de trei „narațiuni” numite „poeme feerice”, dintre care prima, apărută în 1941 sub titlul Fata de împărat, a fost distinsă de Academia Română cu Premiul „V. Adamachi”. Încă de la început S. s-a impus ca un bun traducător din lirica franceză: Alfred de Lamartine, Victor Hugo, Leconte
SALCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289444_a_290773]
-
Rolando furios moldovenesc. Nota personală apare în povestire, căci S. este un poet epic cu un dezvoltat simț al fabulosului și arhaicului. „Povestea” și descripția, mai ales tablourile fantaste, întunecate, cu un aer de vechime și legendă, dar și cele feerice vor da măsura talentului său, care nu e numai frust și naiv („sălbăticita” muză de care vorbea cel ce se intitula „autor popular”), ci are deschideri către revelație și mit. Astfel, Dragoș, eroul baladei alegorice cu același nume, pornește în
STAMATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
de sânge de roze”, ape „de dantele/ și de fluturi vii”, „fântâni perverse”. Este și spațiul decorurilor și romanțelor simboliste. Zbuciumul lăuntric, nevroza și viziunea spirituală din estetica simboliștilor lipsesc, substituite de „lungul extaz de oriental” al imaginilor colorate și feerice, cu originea în versul lui D. Bolintineanu sau în cel al lui Al. Macedonski, după cum „balurile albe și lumea de mătase” țin de atmosfera serbărilor galante verlainiene. Totul e transcris într-o aglomerație febrilă și cu o fluență cvasiminulesciană, care
STEFANESCU-EST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
de Daniela Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 1416 din 16 noiembrie 2014. Soarele aprinde cerul Cufundat în adormire, Dezlegând, astfel, misterul Umbrelor fără simțire. Sub o pătură făcută Dintr-un rece întuneric, El trezește-o rază mută Din abisul ei feeric. O trimite drept iscoadă Peste lumea amorțită Ca în noapte să o vadă De lumină dezgolită. O, ce divă se arată Și ce scenă are-n cer! Tot în juru-i se îmbată Cu lucirea din eter. Zorii sună deșteptarea, Ochiul
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
roșu se deschide Și cuprinde toată zarea. Noaptea-n ceruri se închide. Citește mai mult Soarele aprinde cerulCufundat în adormire,Dezlegând, astfel, misterul Umbrelor fără simțire.Sub o pătură făcutăDintr-un rece întuneric,El trezește-o rază mutăDin abisul ei feeric.O trimite drept iscoadăPeste lumea amorțităCa în noapte să o vadăDe lumină dezgolită.O, ce divă se aratăși ce scenă are-n cer!Tot în juru-i se îmbatăCu lucirea din eter.Zorii sună deșteptarea,Ochiul roșu se deschideși cuprinde toată
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]
-
sugerează că versul său e în căutarea, de fapt, a cuvântului esențial și a ceremoniei care să nască lumea prin cântec. De aici tonalitatea de invocație, notație reflexivă și incantație: „Totul în tine/ ca-n întuneric, / Până devine/ Curat și feeric - // Ca litere între/ Elitre și trup,/ Zile fără de soț/ În preajmă se rup // Cu sunet misterios/ Ca și cum ar cânta/ - Un zvon, cel dintâi, / Te-a cucerit cândva, // Încât și acum/ Pe drumuri în jos/ Doar transcriere-i/ Mersul melodios.” Deseori
DIACONU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286754_a_288083]
-
9 volume din meritoriul ei periodic, Studia et Acta Orientalia, nu o destabilizau de pe axa Orientului de cărți populare și invazii otomane (sau invers). Astfel, la finele anului 1974, grupajul „Orientaliști și orientalistică românească” din Tribuna României, „pornind din lumea feerică a datinilor noastre de iarnă”, invita „În lumea feerică a Orientului”. Traseul era bine organizat: „din Carpați În Tibet, de pe Dâmbovița pe Gange, de la Sucevița la Borobudur”, o Mioriță Întru jainism propunând ca supliment, Într-un interviu, C. Poghirc 5
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Orientalia, nu o destabilizau de pe axa Orientului de cărți populare și invazii otomane (sau invers). Astfel, la finele anului 1974, grupajul „Orientaliști și orientalistică românească” din Tribuna României, „pornind din lumea feerică a datinilor noastre de iarnă”, invita „În lumea feerică a Orientului”. Traseul era bine organizat: „din Carpați În Tibet, de pe Dâmbovița pe Gange, de la Sucevița la Borobudur”, o Mioriță Întru jainism propunând ca supliment, Într-un interviu, C. Poghirc 5: „...Miorița noastră ne-a Învățat cu ideea de non-violență
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Dâmbovița pe Gange, de la Sucevița la Borobudur”, o Mioriță Întru jainism propunând ca supliment, Într-un interviu, C. Poghirc 5: „...Miorița noastră ne-a Învățat cu ideea de non-violență aproape În același timp În care Mahavira predica indienilor ahimÌa...”! Dar „feericul” mereu aplicat Orientului În chip de epitheton ornans nu derivă cumva din non-violentarea neputinței cu care, atunci și mai târziu, unii orientaliști români au trecut pe lângă complexitatea cazului Honigberger? Necunoscutultc "Necunoscutul" În asemenea condiții, cum să eviți Întrebarea: cine este
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
tensiune către adâncimile celeste, o chemare, străbătută de un fior de neliniște, a altor orizonturi. Gustul pentru exotic își are aici una din surse. Leul, cu un peisaj saharian conceput în maniera lui Leconte de Lisle, La Polul Nord, desfășurând priveliștea feerică a întinderilor de gheață încremenite într-un somn etern, Tanit - imn cartaginez, la fel ca Pe muntele Sitú, Cântarea lui Walmiki ș.a., sunt câteva izbânzi ale acestui prețuitor al formei frumoase și limpezi (Arta versurilor clare). Amețit de miresme, încercat
SAVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289520_a_290849]
-
relaxare a Suveranilor ci și un loc unde se discutau probleme serioase legate de soarta României. De aceea, Peleșul devenea pe timpul verii capitala politică a statului român. Dar mai presus de orice, Castelul Peleș era “ un adevărat giuvaer, o creațiune feerică în ținuturile urșilor și ale vulpilor! Pădurile s-au gătit ca să iasă mai bine la iveală din verdeața orbitoare a brazilor, iar soarele ziua, luna și lumina electrică noaptea, revarsă pe ele valuri de aur, de argint și de opal
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
nuanțe ermetice barbiene și sentimentalism șarjat: „Ploi de martie, tragedie citadină, / arborii își fac semn ca surdomuții. Pentru spectacolul de adio / plângeți lacrămi de făină / printre sonerii, lumină, / de Sfântul Bartolomeu al afișelor. // Dinspre bariere noaptea vântuie, - / treci între cristale, feerică, deci, / pe rugul tău lăuntric răstignită, / în dâra farului, snop imponderabil, / cu echipaj, pe pneu rostogolit. // Și s-au aprins stelarele vitrine, / cumplit se strâmbă Negrul la volan, / înghite felinarele unul câte unul, / la intrarea în teatru, va dansa, va
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]