800 matches
-
descoperim curând aceste figuri sub chipul zânelor așa cum sesizăm adesea alunecarea spre un decorativism al picturii care induce o nuanțare simbolică a compoziției. În cazul lui Kimon Loghi, acesta încearcă să concilieze spațiul sumbru al picturii böckliniene cu cel al feeriilor orientale sau toposul arcadic al antichității greco-latine, desfășurându-și magia într-un climat senin, uneori de un cromatism exuberant, mediteraneean, ceea ce-i atrage și reputația de excelent colorist. Examinarea picturilor lui Ștefan Popescu cu subiect de basm aduce în discuție
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reptila cuprinzând în acolada corpului ei pe Sfânt cu cal cu tot. Sfântul seamănă cu un cavaler cruciat, inclusiv după crucea pe care o poartă pe scut. O bună parte din picturile și panourile decorative ale lui Kimon Loghi evocă feerii bizantine. Pictura lui Loghi, Portret de fată, (ulei pe pânză, 0,659 x 0,535 cm, semnat în partea dreaptă sus cu ocru: Kimon/Loghi, nedatat, pe verso cu tuș negru: 4396), ne înfățișează o feminitate care a devenit misterioasă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
215, depășește orizontul simbolist-rodinian prin sublimarea elementului folcloric și a formelor ancestrale în arta modernă. Panoul decorativ al lui Loghi introduce în scenă o parte dintre personajele basmelor românești, Făt-Frumos, Ileana Cosânzeana, cu recuzita aferentă. Din basm, Kimon Loghi extrage feeria, depopulându-l de prezențele monstruoase consacrate: zmeii, căpcăunii, vrăjitoarele (Baba Cloanța) etc. Un prinț stă pe malul unui lac, fascinat de apariția unei zâne care iese din apă cu părul plin de flori. Spațiul de basm pe care-l construiește
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
secesioniști pentru armonia liniei gâtului și o grație a plutirii și un castel înconjurat asemeni unui templu de arborii asemeni unor coloane. Personajele se oglindesc în lac, oglinda lacului introduce un reflex narcisic-absorbant, frumusețea se reflectă la nesfârșit în această feerie, lumea feerică răspunde cadrului decorativ, estetizant al Secession-ului. La rândul său, Constantin Artachino abordează tema acestei feminități tulburătoare, pe care basmul și credințele populare o vehiculează, în Zâna lacului (ulei pe pânză, 38 x 46,8 cm, semnat dreapta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este decupat la nivelul gâtului pe textura densă a fundalului de trestii, pentru a bloca dispersia privirii sugerând totodată declicul terifiant, spectral al unei apariții. Încă mai ambiguă este la Gh. Petrașcu tratarea simbolistă a unui peisaj, Seara la mare (Feerie de seară) (ulei pe pânză, 0,917 x 0,738, 1913, inv. 249), în care tema mitologică reprezintă un adagiu menit să contribuie la atmosfera de vrajă crepusculară. Cu ceva din grația Salomeei Ceciliei Cuțescu-Storck, topită parcă în atmosfera crepusculară
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
îl constituie un peisaj feeric, cu valențe mioritice, în schimb Făt-Frumos apare în armură asemeni unui cavaler medieval. Geometrizat și stilizat, astfel încât lasă impresia unui mozaic, desenul se situează și în contextul revalorizării decorativismului artei bizantine. IV.3. Ștefan Popescu feerii bizantine. Theodorescu Sion și Mișu Teișanu Ștefan Popescu primește o bursă la München unde se familiarizează cu Secession-ul aflat în plină ecloziune, își mărturisește deschis admirația față de prerafaeliți și în special față de Burne-Jones, iar în perioada stagiului său francez
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
provenind din diverse culturi, pentru a realiza mizanscenele grandioase ale universului imaginar în care sunt înscrise emblematic "personajele" sale. Pe lângă cromolitografiile având ca subiect poemul "Luceafărul" al lui Mihai Eminescu, Mișu Teișanu ilustrează și "Călin (File din poveste)" oferind o feerie de o mare putere de seducție și de un mare rafinament al detaliului specific Secession-ului, dar într-o notă ușor japonizantă. Basmul este deja prelucrat în poemul eminescian, astfel că pictura nu-l mai are ca referent direct, ci
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
alb-negru, și nu exemplarul propriu-zis. Eclectismul simbolist al reprezentării care incorporează recuzita mitologică greco-latină, satiri, nimfe, himere, demoni etc. este recuperabil și din integrarea unor simboluri cu un grad mai înalt de abstractizare, și a unei mistici care impregnează sumbru feeria eminesciană. "În "tabloul" cu numărul 57, "Călin" (file din poveste) basmul este populat cu himere și satiri, ca la Paciurea, dar precedându-l pe acesta". [...] Fiecare "tablou" e investit discret cu alfa, însemnul începutului; personajele, trecând de o mie unu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a ambiguității, abandonată complet pulsiunilor sale sexuale. Într-un alt tablou, senzualitatea se dublează de o notă de reverie. Culcată pe niște perne pe un divan, cu o moliciune orientală de odaliscă, femeia pare transportată în paradisul artificial al unei feerii opiacee, în timp ce farmecul corpului este expus privirii. Cearșaful îi maschează discret sexul, însă nu dintr-un reflex pudibond, Pallady nu se va reține în a doua perioadă a sa să prezinte sexualitatea feminină de o manieră tranșantă. Este vorba doar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
surselor și influențelor germane, la care-l adaugă pe pictorul francez Besnard. Pe de o parte, în substanța tablourilor sale se dizolvă grandilocvent "misticismul german", pe de altă parte, pictura sa reflectă idilismul unor pastorale mixate cu legende nordice și feeriile orientale. Criticul însă nu desparte maniheist apele, ci-l situează pe Loghi la confluența acestor tendințe, încercând o sinteză a lor, fapt care poate fi observat în câteva dintre tabolurile sale, unde elementele recuzitei mitopoetice böckliniene configurează cadrul pentru o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
orientale. Criticul însă nu desparte maniheist apele, ci-l situează pe Loghi la confluența acestor tendințe, încercând o sinteză a lor, fapt care poate fi observat în câteva dintre tabolurile sale, unde elementele recuzitei mitopoetice böckliniene configurează cadrul pentru o feerie orientală. Acest sincretism face parte din chiar substanța simbolismului, iar maestrul hibridizărilor rămâne Gustave Moreau, în picturile căruia se întâlnesc elemente de mitologie greacă, hindusă, persană într-un arabesc care ține atât de caracterul decorativ al picturii sale, cât și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
degajă din lucrările sale pare a fi oriental; dar lumina clară a orientului, la dânsul, cochetează adesea cu misticismul german. Opera sa este plină de inspirație și concepție clasică cu construcții idilice și pline de un erotizm ușor într-o feerie de clasicism oriental văzută prin prisma unor maiștri ca Böecklin (sic), Stück, Klimt și Besnard. [...] Tabloul său "O noapte de vară" e de o fantezie delicioasă și plină de mister. [...] Alăturea însă se poate vedea ușor Loghi al culorizmului oriental
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
eclerajul mediteraneean, solar, viu. Ceea ce trece drept artificial în pictura lui Loghi, derivat uneori până la Kitsch și evidențiabil numaidecât în portret, constituie un aliaj imperfect dintre decorativismul Jugendstil cu pictura unei état d'âme simboliste. De asemenea, aceeași artificialitate a feeriilor sale, care fac vizibil atât un eclectism, cât și un omagiu prea apăsat față de pictura maeștrilor săi simboliști, devine doar în parte manieră, în parte constituind un propriu al picturii simboliste, cu încercarea de a crea o realitate paralelă a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și în interpretarea tradiției, un rusticism simbolist cu note mistice în cazul lui Verona, "secesionismul münchenez" cu note prerafaelite al Ceciliei Cuțescu-Storck, cu valențele unei picturi influențate de simbolismul exotist al lui Gauguin, "neoimpresionismul lui George Mărculescu și Arthur Segal", feeriile simboliste mediteraneizate ale lui Kimon Loghi, sau "primitivismul" avangardist al lui Constantin Brâncuși etc.. Acest eclectism conduce însă și la situații conflictuale rezolvate temporar și nefericit prin excluderea pictoriței Cecilia Cuțescu-Storck. Mișcarea aduce în prim plan la expozițiile din 1911
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pluvială, nevrotică din Frunze moarte, înfățișând o Grădină Luxemburg pustie. Lucrezzia Karnabatt se oprește asupra unui tablou fantastic al unor zâne dansând în horă într-un peisaj luminos, campestru, ca apoi atenția scriitoarei să se deplaseze de la lilialele zâne, de la feeria diafană la imaginea femeii fatale, Salomeea, într-un tablou de gen, nimfeta sărutând capul sfântului Ioan, sărut mortifer. În final, Lucrezzia K. regăsește vibrația unui sărut nu mai puțin pasional, chiar dacă nu macabru, a doi tineri îndrăgostiți pe o canapea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pentru cultură și artă a municipiului Timișoara, Biblioteca municipală, 1969, p. 60. 238 Reprezentația piesei Sânziana și Pepelea a fost îndelung comentată de presa vremii. Unul dintre cei care au considerat "un succes al Teatrului Național" punerea în scenă a feeriei lui Alecsandri a fost însuși Slavici. Articolul consacrat acestui moment a fost scris sub impresia imediată a vizionării după cum scrie Eminescu într-o notă a redacției și a fost publicat în ziarul Timpul, din 5 aprilie 1881. 239 Eleonora Slavici
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Astfel explicăm și dezamăgirile „Viața asta pe care o trăiesc între oameni e o mare păFăleală...” (18.08.38). Generația ei a cunoscut, deopotrivă, „gustul de cenușă al vieții”, dar și pe cel al morții care „subîntinde toată strălucirea de feerie, ca și toată mizeria acestei lumi”, după cum mărturisește în al său jurnal, fratele ei, Arșavir. Jeni Acterian nu și-ar fi dorit să-i fie citit jurnalul. De nimeni. O spune încă din 1935: ”n aș vrea ca acel cineva
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
încăpătoare, construite în stil baroc, deservite de doi preoți cu har și cu mare aflare într-u Iisus Hristos împăratul pământean și ceresc al tuturor ființelor. Lăcașul de veci situat la margine de sat, uimea prin măreția monumentelor funerare și feeria culorii florilor, arborilor și ai ierbei verzi, transforma macabrul, într-un paradis al vieții veșnice. Stăpân al acestor locuri mărețe, care transpuneau intrarea intr-o altă dimensiune, era prințul Alexandru, pământeanul cel mai iubit al acestui tărâm, om cuminte și
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
numai în mijlocul naturii. Uneori o acceptam resemnat, o cunoșteam prea bine, alteori însă era o surpriză totală, mă pomeneam exclamînd: "Hai, taci, doar calc pe corpul tău, toți călcăm, știu că viața e un dar, e inutil să-mi reamintești". Feeria din jur nu era un vis, nu se spulbera, fulgii dansau, ai fi zis chiar că se zbenguiesc și expresia "natura în sărbătoare" care mi-a venit în minte, m-a făcut să surâd cu ironie. Da, natura poate fi
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
pe-un vârf De arbore antic țesut-au ei Un pod din pânza lor diamantoasă, Legăndu-l dincolo de alți copaci. Prin podul străveziu și clar străbate A lunei rază și-nverzește râul Cu miile lui unde, ca-ntr-o mândră Nemaivăzută feerie. - Iară peste pod Trece albă, dulce, mlădioasă, jună, Albă, ca neaua noaptea, păru-i de aur Lin împletind în crinii mînilor, Ivind prin haina albă membri-angelici, Abia călcând podul cel lung cu-a ei Picioare de omăt zâna Miradoniz. Ea-ajunge
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
De pe-un vârf de arbor mândru țes în nopțile cu lună Pod de pânză diamantină peste argintosul râu, Și cât ține podul mândru, printre pînza-i diafană, Luna râul îl ajunge și oglinda lui cea plană Ca-ntr-o mândră feerie strălucește vioriu. Peste podul cel ușure, zâna Dochia frumoasă Trece împletindu-și părul cel de-auree mătasă, Albă-i ca zăpada noaptea, corpu-i nalt e mlădiet, Aurul pletelor strecoară prin mînuțele-i de ceară Și prin haine argintoase străbat membrele-i ușoare
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ochii mei... și gură - Abia urmează încă a gândului măsură. Eu nu cred în nimica, și nu cred blândei gure Ce-mi minte fericirea... Te du! Te du aiure! REGELE SOMN (zîmbind) Tu spui... Privește-n juru-ți... lumea-i o feerie; Te duc prin fericire și inima-ți n-o știe, {EminescuOpIV 311} Dar vezi... nu vezi tu colo... apare-un chip d-omăt. Cu glasu-i ea te chiamă încet... tot mai încet... Auzi! Vîntu-n ruine și undele se vaer, De
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ca neaua nopții, și îmbrăcați de raze. Privește însuși cerul din nouri ca să-i vază Pe când din fundul mărei Nordul, străbunul rege, Cu visuri de astfel lungi nopțile-și petrece, Astfel că lumea toată cu cer, pământ și mare O feerie mândră - un vis măreț îi pare. Aceste-s visuri dalbe - ce-aievea le crează Străbuna miazănoaptea, ce doarme când veghiază; Străbuna miază-noapte, a visurilor mumă, Ce-n nori visează stele și fericiri în lume, Când marea cea adâncă, cu miliarde
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
tâlhari. Nu pot să dorm. Se smiorcăie toamna la fereastra mea. Primăvara - această perfuzie a iubirii. Gogoașa de mătase - singurul cavou din care se poate ieși viu. Cei care au copilărit la sat au pentru toată viața o rezervă de feerie. În curând, vom avea, probabil, păduri din plastic și aluminiu. Oare munții sunt tot semne de întrebare ca și piramidele? Uneori, numai marea învolburată reușește să mai risipească disperarea.. Numai Soarele mai furnizează energie fără dolari. Am plecat din natură
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
2262 Italia, lumea schimbată la față, pământul în delir, soarele beat. Limba ei, muzica celui mai mare maestru al ei, muzica nu e decât limba română prinsă-n muzică, limba română măsurată pe note, limba română cântată în apoteoza unei feerii. [... ] 102 {EminescuOpXV 103} OBSERVAȚII DE AMĂNUNT ["CUVÎNT... "] 2275B Cuvânt - actualmente "mot", "Wort" - vine dela conventus, adunare de oameni. Noțiunea nouă a găsit o manta spînzurată-n cui, vorba veche, și-a îmbrăcat-o. Ea are cu totul alt înțeles decum l-
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]