1,045 matches
-
lumea rurală din pusta "arădeană, conflicte puternice în locuri cu mlaștini și păduri negre, străbătute de porci și porcari primitivi (Răuț, Săilă, Buză-Ruptă, Lică Sămădăul, mai marele lor), jafuri nocturne, indivizi misterioși cu măști, setea de îmbogățire a cizmarului, slăbiciunea femeiască față de farmecul banditului". Având o construcție solidă în care formula realistă însoțește analiza psihologică, Moara cu noroc are și o funcție educativă. La începutul structurilor capitaliste, relațiile sociale nu funcționau normal, iar valorile erau răsturnate. Era o lume care și-
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
întâmpla așa ceva și ce urme lasă avortul în sufletul sensibil al bărbatului. Un băiat care știe că prietena lui trebuie să facă un avort își spune în sinea lui: „Ea știe mai bine ce trebuie să facă; este o treabă femeiască.“ Vedeți fetelor, băieții consideră că voi trebuie să știți mai bine ce aveți de făcut! Oare știți voi mai bine ce să faceți când se pune problema renunțării la o sarcină nedorită? Nu cumva voi de multe ori sunteți foarte
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
jugul din fața Bisericii, iar Nicolae Mavrogheni merge și mai departe amenințându-i pe absenteiști cu bătaie fără milă și porunceș te ispravnicilor să-i strângă la biserică, obligându-i „să se ispovidească și să se grijească, parte bărbătească și parte femeiască cu copiii lor“. Mergând la biserică de „frica poruncii“ și nu „pentru dragostea lui Dumnezeu“, cum notează Dionisie Eclesiarhul, norodul revine la vechi le obiceiuri odată pericolul înlăturat. Hotărârea se transcrie într-o „carte de judecată“. Teoretic, toți ac to
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ca și dascălii Mogorogea, Trăsnea și ceilalți din Amintiri, numai cât tratați epic. Și chiar capra și iezii ei nu-s decât megieși ai feciorului lui Ștefan a Petrei, o biată văduvă cu trei copii. Puneți în loc de capră - un nume femeiesc, în loc de iezi - copii și în loc de lup un țăran hain și veți avea o nuvelă din viața țărănească. Criticul remarcă faptul că unele dintre poveștile lui Creangă sunt aproape lipsite de miraculos, iar altele au numai acea specie de miraculos care
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Pentru ambele, este valabilă următoarea afirmație: "...nu se aventurează să discute condiția femeii decât dacă e insistent solicitată: era ea (Hannah Arendt n. n.) mai mult feminină decât feministă..."264 De altfel, critica relativ recentă distinge între etape feministe, feminine și "femeiești" (sic!). Etapa feminină a debutat în jurul anului 1840, în romanul britanic, femeile încercând să se sincronizeze cu realizările bărbaților și folosind pseudonime masculine (George Eliot, Acton Bell, etc). Conținutul feminist al artei feminine este, tradițional, oblic, ironic și, câteodată, subversiv
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
este studentă la Chimie și locuiește cu chirie în zona comercială a Belgradului. Deși are răcitorul ticsit cu romane de dragoste și cu farduri, principala ei ocupație e să inventarieze visele, descriindu-le într-un registru contabil, libera circulație (vise femeiești în trupuri bărbătești și invers), conținutul material, frecvența aparițiilor alegorice și a cuvintelor folosite. Climatul creat de personaje în varii întâlniri și dialoguri atestă dubla lor apartenență; ele se comportă ca și cum ar face parte din banalul anodin și previzibil, din
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ușura existența, este modelul codoașei din teatrul roman, necromant și ghicitor, fabricator de filtre, șpițer, cunoscător al firii umane, sacerdot de alcov, știe să asculte de pe pozițiile confidentului, este mercurial cel care duce mesajele la curte, știe a lecui boalele femeiești, este cel care ia sînge cu lanțeta, șpțer, Înțelege alfabetul plantelor, mișcarea stelelor și caracterul oamenilor. Este pragmatic, docil și Întotdeauna pret a porte-ul tuturor. Marian Constandache Obiectele intimismului casnic Oglinda cît și luciul lacului sunt două modalități autonome
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
cu atîta aplomb de Simone de Beauvoir în Le deuxième sexe/Al doilea sex), iar americanii de gynocritică (termen propus de Elaine Showlater, în anii șaptezeci, în Toward a Feminist Perspective/Către o poetică feministă, ca semn al independenței social-mentale femeiești). Pînă și englezii dețineau deja un concept-prototip în spațiul propriu (a room of one's own) predicat de Virginia Woolf, în eseul omonim, la sfîrșitul anilor douăzeci ai secolului trecut. În sistemul de valori al Annei, "carnetul auriu" prile juiește
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
să se învârtoșască, prin care anomalii calea vieții nu numai că ni se scurtează, dar ni să și amărăște. Un mijloc ce rumenește fața unui prunc și șterge zbârciturile unui moșneag 12, acel mijloc, întreb, pute-va strica la partea femeiască? Nici odineoară și aceea ce ne-au învățat cei mai mari vindecători ai tuturor veacurilor o vedem în experenție și astăzi, adică că nicăiri nu este așa de trebuință scăldătoarea răce ca la ființa cea slabă, ca la trupul cel
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
că Eliade însuși era preocupat de hermeneutica numelor). Ilina Gregori crede, astfel, că prezența feminină "se prezintă și ca un dublu mincinos al Mântuitorului, sugerând că, pentru a se manifesta în istorie, Anti-Christ (subl. în text) împrumută straie și nuri femeiești" (2002: 146). Nu altfel gândește Sabina Fînaru, care consideră că "pattern-ul intrigii ficționale este mitul Christologic, a cărui inversare vizează travestirea semnificațiilor sale strict religioase în cele de ordin estetic" (2003: 210). Totuși, trebuie să avut în vedere faptul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
încă, până nu demult, un costum pe lângă care splendorile din Salammbô se pot aduna fără să le depășească, și străinul chiar recunoaște că mondenele noastre au geniul toaletelor. Suverana noastră inluminează cărți de rugăciuni, excelează în toate treburile așa-zise femeiești și a fost prima care a preconizat reînnoirea artei intime, personale și decorative care are drept scop înainte de toate de a înfrumuseța, care vizează estetizarea completă și integrală a vieții de zi cu zi"115. Bachelin crede că publicul este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unei reflexivități pusă sub semnul ideii. "Spaethe era un sensual, un voluptuos, îi plac silenii grași, sclavii bețivi, sau modelul femeesc, după care a făcut o bună serie de lucrări între 1909-1916. Storck însă este un gânditor și aceleași motive femeiești la el se spiritualizează. În unul se vede calmul tehnicei stăpână pe ea, în celălalt frământarea ideei, veșnic nemulțumită de realizările ei"337. În linia simbolismului invocat de Constantin Prodan se află și înclinațiile artistice ale reginei Maria, protectoarea Tinerimii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
plauzibile teorii sunt cele care afirmă originea tracă a Călușarilor. Prima se referă la originea pyrrhică a Călușarilor care ar fi moștenit particularitățile dansului războinic trac stabilit În noianul vremurilor de către Cabiri sau Dioscuri. Pentru acest dans, jucătorii Îmbrăcau veșminte femeiești, Își schimbau vocile și acționau deghizați. Teoretic, aceste dansuri ar fi putut stabili o bază a unor secvențe dramatice care să acționeze asupra Călușarilor, dar totuși nu explică complexitatea ritului la români. A doua teorie se referă la faptul că
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
felurite jocuri care se joacă pe la sărbători, mai sunt Încă altele câteva, aproape cu eres, care trebuie alcătuite din numerele fără soț 7, 9 și 11. Jucătorii se numesc călușari, se adună o dată pe an și se Îmbracă În straie femeiești. În cap Își pun cunună Împletită de pelin și Împodobită cu flori; vorbesc ca femeile și ca să nu se cunoască, Își acoperă obrazul cu pânza albă. Toți au În mână cîte o sabie fără teacă, cu care ar tăia Îndată
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
care fuseseră distruse de bombele care căzuseră din avioanele vrăjmașe. Dar, iată lista, cu un ultim obiect extrem de ilar: „...una plapumă de lână - lei 2500; una pereche de ghete bărbătești - 1500; un costum haine lână bărbătesc - 5000; două costume haine femeiești - 3000; una pereche pantofi de damă - 1200; cinci lăvicere de lână - 1500; două mindire de pae - 1000; două butoaie de stejar pentru murături - 800; una masă de brad - 600; un chiup mare pentru umplut borș (subl.ns.) - 40”. Prin urmare
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
sa, fierarul Ciulin a scris următoarele: „...seara, venind femeia mea Catinca dela Pungești, mi’a spus că s’au stricat și jefuit dughenile din Pungești și tot atunci ea a adus acasă o față de pernă, o pălărie și trei polcuțe femeiești (subl.ns.), pe care mi’a spus că le-a găsit pe drum”. Și Neculai Elena Lache din Gârceni, însurat cu vârsta de 29 de ani, a trebuit să dea cu subsemnatul după ce organele polițienești i-au descoperit acasă mai
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
819 erau dezertori și 502 se eschivau de la mobilizare. Cele mai afectate de aceste fenomene erau raioanele din dreapta Nistrului. Acești bărbați ziua se ascundeau în păduri, tufișuri, iar noaptea lucrau pe câmpuri. Uneori ei se deghizau, îmbrăcându-se în haine femeiești. După mărturiile de arhivă, aceștia trăiau în bordeie săpate în pământ sau își făceau locuințe pe copaci. Atitudinea de nesupunere față de armata roșie era influențată și susținută și de rudele celor înrolați căci îi influențau și-i chemau acasă, trimițându
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
să se apropie de un bărbat sau ursuz, cine știe prin ce, sau și mai pudic și mai copil decât ea. Cum vezi nu vorbesc de curtizane , de femei a căror esperiență este călăuza amorului, ci tocmai de agresiunea inocenței femeiești.” Este semnificativ însă faptul că Euthanasius o înfățișează pe femeie sub semnul unei agresivități inocente care sugerează o Veneră candidă. Cezara oferă o ipostază a iubirii pasionale asociată cu voluptatea panteistă. Contesa Bianchi este o ființă care ascunde sub înfățișarea
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
cine va primi un prunc ca acesta în numele Meu, pe Mine Mă primește” (Matei 18, 5). Sf. Ap. Pavel zice: „Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească și parte femeiască, pentru că voi toți una sunteți în Hristos Iisus” (Galateni 3, 28). Din aceste învățături, ca din niște semințe dumnezeiești a ieșit întreaga schimbare a concepției și atitudinii lumii față de femeie. Femeia de la creație a fost egală cu bărbatul. în istoria
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
idealului; un amestec meșteșugit de cinism și frică. La un moment dat, crezând că stăpânește totul, cade prin propria-i slăbiciune. E un strămoș celebru al lui Mitrea Cazacul. (n.a. Sandu Aldea Pe drumul Bărăganului) [...]. Ana tipul bunătății și mândriei femeiești [...]. Motivarea căderii acestei femei e mândria rănită, când se vede lăsată de bărbat în mâinile prietenului său"19. Studiul conține, dincolo de intuițiile deosebite ale autorului său, și o mulțime de carențe atât la nivelul expresiei, cât și al conținutului ideatic
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
bustul, cum se zice, scândură cu fața gâlguie, cam gâlfadă și colțurată, cu umerii obrajilor ieșiti și cu fălcile late, cam mustăcioasă, cu vocea cam groasă un fel de stârpitură de băiat. Pe lângă toate acestea o mai chema și Veta. Femeiești îi erau numai ochii, cam mărunți, care se mișcau însă săgetând ca cei de șopârlă. Ba era ceva femeiesc și-n gura ei, ce-i drept, mare și oarecum pornită pe ceartă, dar dinții din ea... o gură de rara
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
late, cam mustăcioasă, cu vocea cam groasă un fel de stârpitură de băiat. Pe lângă toate acestea o mai chema și Veta. Femeiești îi erau numai ochii, cam mărunți, care se mișcau însă săgetând ca cei de șopârlă. Ba era ceva femeiesc și-n gura ei, ce-i drept, mare și oarecum pornită pe ceartă, dar dinții din ea... o gură de rara curățenie. Ceva cu totul deosebit îi erau însă ținuta și mișcările mai ales când grăbea ori când alerga cu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Orice exces de putere displace omului mediu, fie aceast putere estetic, sau cultural, deci nu numai agresiv, așa cum pot fi uneori puterile fizice, politice, economice. Nici puterea estetic a talentului și a frumosului na fost cruțat. Farmecul vrjit al frumuseții femeiești a fost legat de puterile primejdioase ale diavolului, adic ale pcatului... Urâtul, dizgrația, au fost întotdeauna mai simpatice tuturor moralelor. Ele aduceau sentimentul de securitate și de liniște. Abia în zilele noastre un contact tangențial s-a stabilit între estetic
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
ce se odihnesc în Domnul, ce se veselesc în slava cerească, ce locuiesc în lăcașurile celor vii? Adevărat, moartea, ca o nemilostivă ce este, au secerat fără de vreme pre această floare aleasă și au răpit prea timpuriu podoaba, frumusețea neamului femeiesc. Dar pentru aceasta nici lacrimile sunt cu cale, nici întristarea cu dreptate. Că precum este mai norocit corăbierul acela, pe care vântul cel tare îl aduce cu grabă la liniște, decât acela ce cu mare liniște, făr-de-vânt, călătorește, așa fericit
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
impasibile a ceea ce are turbure omul..." Mulți ani mai târziu, după ce trecuse prin alte aventuri sinuoase, l-am văzut într-o zi la Talcioc, vindea nu știu ce, rufărie intimă, pe care o primise nu știu de unde... Ținea în mâini delicatele mărfuri femeiești și e drept că nu mai striga, dar vroia să fie elocvent, de aceea l-am și zărit... "Și altceva, zic, nu mai ai nimic de vânzare, domnule Popper?" "Nu, mi-a răspuns el cu o hotărâre nezdruncinată, prefăcîndu-se că
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]