2,721 matches
-
o femeie un ideal, ca pe urmă să devenim misogini, și femeile nu-și fac, cum pretindeți? Trebuie să vă spun ca nu devenim misogini din pricina surioarei dumneavoastră, George Sand, cette terrible vache î ecrire, cum îi spunea Nietszche, marea feministă a secolului trecut. Cu o feministă lucrurile sânt măcar clare, din motive biologice, nu poți să te culci cu ea, pentru că ai tot timpul sentimentul că e indignată că trebuie să desfacă picioarele și să stea cu fața în sus
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
urmă să devenim misogini, și femeile nu-și fac, cum pretindeți? Trebuie să vă spun ca nu devenim misogini din pricina surioarei dumneavoastră, George Sand, cette terrible vache î ecrire, cum îi spunea Nietszche, marea feministă a secolului trecut. Cu o feministă lucrurile sânt măcar clare, din motive biologice, nu poți să te culci cu ea, pentru că ai tot timpul sentimentul că e indignată că trebuie să desfacă picioarele și să stea cu fața în sus... Devenim misogini din pricina celor cărora, dimpotrivă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
politice, religioase, sociale), care adună În rândurile lor (uneori) indivizi ce-și scot În evidență diferențele (subculturile), se multiplică astăzi la scara Întregii planete, o dată cu evenimentele care o afectează. Acesta este contextul În care bisexualii, homosexualii, lesbienele, dar și anarhiștii, feministele, ecologiștii, libertarii și alți „altermondialiști” din primii ani ai secolului XXI, luptând cu toții Împotriva unificării societății industriale contemporane, propovăduiesc, fiecare În propriul limbaj, noi utopii ireductibile Între ele. M. V. & BERA Matthieu și LAMY Yvon (2003), Sociologie de la culture, Paris, Armand
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
sine, la crearea unui rit personal și a unei culturi proprii. Aici este vorba mai curând despre faptul de a fi recunoscut pentru ceea ce ești, pentru originalitatea ta. La muzicienii underground, ca și la alte tipuri de minorități (ecologiști, homosexuali, feministe, imigranți etc.), căutarea unei identități este, Într-un sens, sortită unui perpetuu eșec. A te regăsi Înseamnă Întotdeauna a te pierde puțin. A reuși implică o bună poziționare În raport cu presiunile Înspre conformitate și cu calculele privind riscurile, pentru a nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
umane de rănile ce-și au originea În relația cu sine” (Honneth, 1996, p. 1276). Refuzarea recunoașterii Îi poate produce așadar o rană morală individului, iar unei entități colective, o negare de drept. Din această perspectivă trebuie interpretată lupta mișcărilor feministe și a minorităților etnice sau sexuale. Este important totuși să subliniem, Împreună cu Taylor, cele două sensuri pe care le ia această luptă. Într-o primă etapă, demnitatea este consubstanțială statutului nostru de cetățean: ea are o Încărcătură universală. În a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
constituie un principiu discriminator supraordonat (Trocolli 1999). Exagerarea opoziției dintre sexe este cu siguranță un artefact al cercetării, categoriile efective acceptate de informatorii înșiși fiind mult mai ambigue. Ideea de „excludere”, „domesticire” sau „cointeresare” a femeilor, dominantă inclusiv în reevaluările feministe (Brightman 1996), are ea însăși efectul nedorit de a perpetua o realitate exagerat conflictuală, deseori lipsită de substanță în contextul complementarității depline și foarte practice recunoscute de vânătorii-culegătorii înșiși. 4. Limitele analogiilor etnografice Nu ne propunem, în continuare, să contestăm
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
a confruntat cu dificultăți și crize spirituale, ci și Vestul, respectiv America anilor 1945-1990. Firește, cu particularitățile impuse de obiectivele libertății și egalității, urmărite de la înființarea SUA și până astăzi. Aceste mobiluri se regăsesc în revoluția sexului și în mișcarea feministă postbelică de acolo, reflectate prin sărăcirea sufletelor studenților (simultană cu trădarea democrației americane), în mișcările de reformare a universităților americane, propagate și în Europa anului 1968 în cadrul acțiunilor combinate ale studenților și sindicatelor: tinerii militând pentru abandonarea unor tabuuri, sindicatele
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
nu se mai pricepeau să-i caracterizeze pe oameni, să vorbească despre motivele vieții lor. Toate acestea erau semne de sărăcie sufletească. Relațiile studenților cu cărțile, în special cu textele clasice, s-au înrăutățit și mai mult după succesele mișcării feministe. Acestea au fixat egalitatea sexelor, a femeilor cu bărbații în privința dobândirii și stăpânirii unor profesiuni, în exercitarea drepturilor, a capacității lor de a decide să nască (și să omoare, din păcate, pe la noi) copiii, să-i crească fără tată. Odată cu
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
30, 65, 76, 127, 323 Mihăescu F. / 90, 345-346, 349 Miliband / 64 Mill J. St. / 123 Miloșevici S. / 16, 242, 309 mineriade / 18 mistere / 32, 75, 266, 303, 316, 320, 349, 352 mistică / 36, 91, 152, 168, 316, 322 mișcare feministă / 113, 115 mișcăre ecumenică / 29 modele umane / 108-110 liberale / 257 tradiționale / 209 modernism / 32-33, 47, 49, 51-52, 161-162, 344-345, 349 modernitate / 9, 14, 22, 25, 27-29, 31, 33, 37-40, 47, 49-50, 57, 74, 87, 95-96, 98, 102, 108, 111, 124
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
au jucat în modernizarea genului la noi, autoarea se oprește asupra exemplarității acestora sub aspect sociologic. Analiza raporturilor dintre spațiul public și cel privat în romanele interbelice, realizată în spiritul orientărilor contemporane ale științei istorice și răspunzând provocărilor criticii literare feministe, este o tentativă meritorie de sincronizare cu evoluțiile recente ale studiilor culturale (capitolul Arte frumoase și arte menajere). R. a alcătuit și prefațat numeroase ediții de uz școlar din clasicii literaturii române (V. Alecsandri, Gr. Alexandrescu, Alecu Russo, I. Creangă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289086_a_290415]
-
Al. Vlahuță. Se formează singură, citind și însușindu-și franceza și italiana. Ajunge, după moartea soțului său, institutoare la Sinaia, apoi, recăsătorindu-se cu căpitanul P. Gheorghiu, la Ploiești și la București. Temperament activ, s-a numărat printre inițiatoarele mișcării feministe la noi și a făcut parte din mai toate societățile culturale ale vremii (ceea ce a dat naștere la numeroase ironii). A conferențiat mult pe teme de educație și emancipare a femeii, în țară și peste hotare (Italia, Belgia, Franța, Suedia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289730_a_291059]
-
poporului”, „Românul”, „Tribuna, „Universul”, „Școala română” ș.a., semnând Smara, dar și Smaranda Gârbea, Smaranda Garbiniu, Frusinica, Baba Vișa ș.a. Publică numeroase volume, cuprinzând proză (nuvelă, roman, jurnal de călătorie, povești pentru copii), versuri și teatru. S. și-a transpus pledoariile feministe în romane „educative”, burdușite de situații dilatate și teziste - Fata tatii (1912), Băiatul mamei (1917), Domnul Bădină (1931). În proza scurtă - Novele (1890), Dumitrițe brumate (1937) - domină idilismul rural și sentimentalismul. Compasiunea pentru cei umiliți și nefericiți e sinceră, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289730_a_291059]
-
ingineria) socială a ordinii instrumentale și expresive (prin sociologia pozitivistă și funcționalistă); producerea și managementul schimbării sau transformării sociale și politice mai ales prin sociologia schimbării, a revoluției sau prin cea critică, în care ar putea fi incluse și teoriile feministe ale emancipării; analiza interpretativă ce ar facilita înțelegerea modului de funcționare a culturii și a relațiilor (interacțiunilor) sociale. Cel mai adesea, aceste roluri au fost separate, uneori opuse. Prea puțin s-a investit în demonstrarea interdependențelor lor, în condițiile în
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
această abordare un tip de „discriminare” ce poate avea efecte asupra stadiului și constituirii actuale a relațiilor de gen. În prezent, o astfel de abordare nu mai este admisibilă. De altfel, așa cum s-au constituit și au evoluat continuu studiile feministe, tot astfel, începând cu anii ’90, s-au dezvoltat studiile despre bărbați în mod complementar cu primele. Să nu ne înșelăm însă asupra complementarității studiilor despre femei și bărbați, atâta vreme cât nici cea dintre genuri nu este un produs social automat
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
eliberarea femeilor sau a bărbaților de moșteniri transmise și admise până de curând. Odată cu acestea, se ivesc ambiguități și incertitudini, căutări și asertări, divorțuri și repetate căsătorii, familii monoparentale și familii consensuale, asociații ale femeilor, dar și ale bărbaților, mișcări feministe și reconsiderări masculine. Lupta a fost declanșată, configurările se fac și se refac. Raționalitatea tradițională a familiei este în disoluție, iar modernitatea ei începe să devină dinamică și reflexivă. Trebuie remarcat însă că această schimbare nu solicită o regresie către
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Theory and Practice Regarding the Transition of Socio-Economic Systems towards Sustainability, UNESCO, București, 2001. M. Gauchet, La Démocratie contre elle-même, Gallimard, Paris, 2002, p. 372. R.W. Connel, Masculinities, Allen and Unwin, Sydney, 1995. Cf. Mihaela Miroiu, Gândul umbrei. Abordări feministe în filosofia contemporană, Editura Alternative, București, 1995. De aceeași autoare, vezi și Societatea retro (Editura Trei, București, 1999) și Convenio. Despre natură, femei și morală (Editura Polirom, Iași, 2002); Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de bază în cadrul organizării patriarhale a lumii, nu s-a despărțit vreme de multe secole, romanul e de așteptat că-și va șoca cititorii români (și rămîne de sperat că nu pe toți). Critica este realizată nu atît de pe poziții feministe, cît mai degrabă individualiste. Ceea ce pare a le interzice biserica tuturor celor pe care îi adună în jurul ei este dreptul de a decide pentru ei înșiși. Supunerea, umilința predicate drept cale către înălțare sînt denunțate cu sarcasm drept ficțiuni menite
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]
-
și neavizaților. Așa că voi comenta - pe foarte lung - lungmetrajul Orlando (1992), care mi se pare unul pe de o parte ilustrativ, pe de alta temperat ca exponent al curentului. De altfel, regizoarea filmului, Sally Potter declară că nu se consideră feministă. Povestea e cronologic inteligibilă: un tânăr (Orlando) devine, netam nesam, nemuritor. Parcurge astfel mare parte din istoria Angliei, din epoca elizabetană până la cea contemporană. Își schimbă și sexul, devenind femeie în secolul XVIII și se naște în prezent. Tilda Swinton
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
faptul că ele însele sînt artefacte culturale. Pe de altă parte, această inovație îi permite lui Potter să insereze o dimensiune de critică socială, inexistentă în textul lui Woolf. Care, din acest motiv, a înghițit postum ceva critici percutante din partea feministelor. Imperialismul britanic și Anglia-ca-centru al lumii sunt expuse prin intermediul ironiei și al exagerării, în momentul în care ducele de Moray îl informează pe Orlando - reiterând teza barbariei a tot ce nu e "perfidul Albion" - că rușii se mânjesc cu ceară
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
Au dus-o bine și arta cu ingineria fac casă bună de aproape 30 de ani. Profesia Mulți profesori din facultate aveau prejudecata că fetele nu „văd în spațiu“, că nu pot fi ingineri buni. „Poate de asta am devenit feministă. Mi s-a părut că am avut de înfruntat stereotipii, prejudecăți care nu aveau nimic comun cu ceea ce știam eu“. La „Garofița“, în Timișoara, Maria venise cu repartiție guvernamentală. „Aveam nevoie de bărbați“ - a fost întâmpinarea. Dar a demonstrat repede
Agenda2004-49-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283116_a_284445]
-
un examen scris și unul oral în fața unui juriu foarte atent la nivelul lor de cultură generală și la eleganța și accesibilitatea discursului. Scandal în Spania Apărut la Madrid, la Editura El Cobre (a cărei coproprietară este Miriam Tey, cunoscută feministă, directoarea Institutului Femeii), volumul de proză Todas putas de Hernán Migoya a stîrnit polemici violente, feministele cerînd retragerea lui din librării. Lăsînd la o parte titlul Toate curve, ele l-au acuzat pe Migoya că în prima povestire a culegerii
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
generală și la eleganța și accesibilitatea discursului. Scandal în Spania Apărut la Madrid, la Editura El Cobre (a cărei coproprietară este Miriam Tey, cunoscută feministă, directoarea Institutului Femeii), volumul de proză Todas putas de Hernán Migoya a stîrnit polemici violente, feministele cerînd retragerea lui din librării. Lăsînd la o parte titlul Toate curve, ele l-au acuzat pe Migoya că în prima povestire a culegerii, El Violador, face apologia violului. „Nu-i adevărat”, a răspuns scriitorul. “Pentru mine cuvîntul curvă nu
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
Ceea ce e pozitiv în toată tevatura asta - a declarat Migoya în «El Mundo» - e că voi cîștiga mulți bani, fiindcă volumul se va vinde. Negativ e faptul că i-am creat neplăceri lui Miriam Tey, o persoană inteligentă, progresistă și feministă. Îmi pare rău.” Viitorul libertății Poate avea democrația ca revers o diminuare a libertății? În noua sa carte, The Future of Freedom: Illiberal Democracy at Home and Abroad (Ed. Norton, New York), Fareed Zakaria, redactor-șef la „Newsweek” răspunde afirmativ. După
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
ONG-urile îi listează liberalului o serie de dificultăți întâmpinate de femei în societatea românească și îi amintesc șefului Senatului că pozițiile sale referitoare la feminism erau altele în urmă cu câțiva ani. Într-o adresă transmisă lui Crin Antonescu, feministele îi aduc aminte liberalului de lipsa parității dintre bărbați și femei în ceea ce privește veniturile, de prejudecățile ce persistă la o cotă îngrijorătoare, dar și de toleranța față de violența domestică din România. Într-un asemenea context, ne întrebăm ce înțelege Crin Antonescu
Antonescu, interpelat de ONG-uri după declarația ”detest feminismul” by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35537_a_36862]
-
prejudecățile ce persistă la o cotă îngrijorătoare, dar și de toleranța față de violența domestică din România. Într-un asemenea context, ne întrebăm ce înțelege Crin Antonescu prin feminism și am vrea să ne indice prin ce acțiuni și activități organizațiile feministe din România l-au făcut să ajungă la afirmația că detestă feminismul. Poziția lui Antonescu de la recenta reuniune a organizației femeilor liberale este cu atât mai puțin de înțeles cu cât, în noiembrie 2009, a declarat revistei The One că
Antonescu, interpelat de ONG-uri după declarația ”detest feminismul” by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35537_a_36862]