KorAP: Find »[drukola/base=feminist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...24 25 26 ...109 >

2,707 matches

Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032

rămâne în optica amatoarei de sondaje psihologice o ființă mult perfectibilă, uneori de neînțeles („eterna enigmă”), fiindu-i aplicată o privire uimitor de schematică. Cu un lux de flaterii, în care rafinamentul se mai și pierde în înflorituri și zorzoane, feminista omagiază stăruitor frumusețea și o face nu rareori într-o frazare inspirată, tincturată de livresc. Cu un lirism exaltat, iscat de luxurianța formelor și de fascinația culorii, K., scriitoare cultivată, împărtășește cititorilor și, cu deosebire, cititoarelor ei „impresii și viziuni

KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682

ingineria) socială a ordinii instrumentale și expresive (prin sociologia pozitivistă și funcționalistă); producerea și managementul schimbării sau transformării sociale și politice mai ales prin sociologia schimbării, a revoluției sau prin cea critică, în care ar putea fi incluse și teoriile feministe ale emancipării; analiza interpretativă ce ar facilita înțelegerea modului de funcționare a culturii și a relațiilor (interacțiunilor) sociale. Cel mai adesea, aceste roluri au fost separate, uneori opuse. Prea puțin s-a investit în demonstrarea interdependențelor lor, în condițiile în

Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
această abordare un tip de „discriminare” ce poate avea efecte asupra stadiului și constituirii actuale a relațiilor de gen. În prezent, o astfel de abordare nu mai este admisibilă. De altfel, așa cum s-au constituit și au evoluat continuu studiile feministe, tot astfel, începând cu anii ’90, s-au dezvoltat studiile despre bărbați în mod complementar cu primele. Să nu ne înșelăm însă asupra complementarității studiilor despre femei și bărbați, atâta vreme cât nici cea dintre genuri nu este un produs social automat

Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
eliberarea femeilor sau a bărbaților de moșteniri transmise și admise până de curând. Odată cu acestea, se ivesc ambiguități și incertitudini, căutări și asertări, divorțuri și repetate căsătorii, familii monoparentale și familii consensuale, asociații ale femeilor, dar și ale bărbaților, mișcări feministe și reconsiderări masculine. Lupta a fost declanșată, configurările se fac și se refac. Raționalitatea tradițională a familiei este în disoluție, iar modernitatea ei începe să devină dinamică și reflexivă. Trebuie remarcat însă că această schimbare nu solicită o regresie către

Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
Theory and Practice Regarding the Transition of Socio-Economic Systems towards Sustainability, UNESCO, București, 2001. M. Gauchet, La Démocratie contre elle-même, Gallimard, Paris, 2002, p. 372. R.W. Connel, Masculinities, Allen and Unwin, Sydney, 1995. Cf. Mihaela Miroiu, Gândul umbrei. Abordări feministe în filosofia contemporană, Editura Alternative, București, 1995. De aceeași autoare, vezi și Societatea retro (Editura Trei, București, 1999) și Convenio. Despre natură, femei și morală (Editura Polirom, Iași, 2002); Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom

Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
Corola-publishinghouse/Science/288180_a_289509

MIȘCAREA FEMINISTĂ, periodic feminist și cultural apărut la Chișinău, bilunar, din ianuarie 1933 până la 31 ianuarie 1934. A fost organul Ligii Culturale a Femeilor din Basarabia. Au colaborat cu versuri Magda Isanos, Elenă Dobroșinschi-Malai, Iorgu Tudor, Tudor Elefterescu. Au mai semnat Elenă

MISCAREA FEMINISTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288180_a_289509]
Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474

profesoară de desen și istoria artelor, apoi directoare la Școala de Sericicultură și va colabora intens cu versuri, proză, traduceri și articole despre personalități și evenimente din viața culturală a țării și a Europei sau care exprimă adeziunea la mișcarea feministă la „Adevărul literar și artistic”, „Viața literară”, „Insula”, „Flacăra”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Rampa”, „Cuvântul femeilor”, „Cuvântul liber” și sporadic la multe altele. Semna (folosind uneori pseudonimul Dim. Șerban) rubrici ca „Poezia”, „Cronica literară”, „Mișcarea literară”, „Cronica

MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470

in vitro etc.); în lumea largă, marginalul nu poate avea decât o existență de activist revoluționar. Din nefericire, o atare conduită a marginalilor, care se extinde la alte grupuri și mișcări constituite pe baza aceleiași paradigme (de la ecologiștii moderați la feministele moderate, mergând până la partidele „verzi”), e în mare parte determinată de intoleranța foarte reală a societăților umane, oricât de postmoderne ar fi ele. Tocmai de aceea, refuzul de a deveni activistul propriei diferențe este aspru sancționat în grupurile de marginali

Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
Lacan, cu relativ puține elemente din alte școli psihanalitice franceze); modulul feminist (cu Simone de Beauvoir ca figură precursoare, Le deuxième sexe fiind una dintre cele mai citate - deși probabil nu totdeauna citită, date fiind dimensiunile sale - cărți ale bibliografiei feministe internaționale); modulul homosexual (pe care Foucault, el însuși homosexual, a refuzat să-l patroneze); modulul heideggerian de stânga (Lacoue-Labarte, Jean-Luc Nancy); modulul postcolonial/anticolonialist (în frunte cu foștii tiers-monde-iști - mai nou și cu supraviețuitori ai momentelor de vârf ale teoriei

Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479

special cu situațiile-limită, ca violul, omorul, vătămarea corporală gravă, fiind percepută drept ceva ce se petrece mai cu seamă „de partea cealaltă”, în rândurile categoriilor marginale și sărace ale societății. 5. Aceasta constituie probabil o explicație a faptului că mișcarea feministă din clasa de mijloc nu a fost foarte activă în promovarea unor măsuri sociale de combatere a violenței. Ca o consecință a acestui fapt, luând în considerare mai ales cazurile extreme de violență, ea s-a preocupat doar de asemenea

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
1999, „Între Buteni și București sau lungul drum al politicilor sociale către femei”, în Popescu, L. (coord.), Gen și Politică. Femeile din România în viața publică, PNUD, București. Grünberg, L.; Miroiu, M. (coord.), 1997, Gen și educație, Societatea de Analize Feministe AnA, București. Grünberg, L.; Miroiu, M. (coord.), 1997, Gen și societate. Ghid de inițiere, Editura Alternative, București. Koo, B., 1999, „The State of Women’s Health in Romania”, Status of Women in Romania 1997-1998, UNDP, București. Liiceanu, A., 1999, „Privat-public

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
at Risk in Central and Eastern Europe: Perils and Promises, Economies in Transition Studies, Regional Monitoring Report No. 4, UNICEF International Child Development Centre, Florența. *** 1997, Estimarea sărăciei. Metode și tehnici, NSC, ICCV, MLSP, decembrie. *** 1998, Analize. Revistă de studii feministe, nr. 1-2 și nr. 3. *** 1998, Education for All?, The MONEE Project, CEE/CIS/Baltics, Regional Monitoring Report No. 4, UNICEF International Child Development Centre, Florența. *** 1998, Project POLICY: Conclusions of Monitoring Press between December 1996-December 1997. *** 1998, Raport asupra

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
omului de a fi intolerant și de a pedepsi mai ușor ține numai de natura lui sau cultura joacă și ea un rol important? S-a spus deseori că rolul tatălui în familie este să exercite forță și autoritate. Mișcarea feministă nu a schimbat foarte mult această stare de lucruri, dacă ne gândim la cât de necesară este prezența tatălui în familie pentru dezvoltarea echilibrată a copilului. Și faptul că băieții sunt pedepsiți mai mult decât fetele se încadrează în aceeași

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

forma un partid politic exclusiv. Rostul pregătitor al recentei Grupări Feminine - Familia și politica”, Adevărul din 1 mai 1929 97 3. T.B., „Marea întrunire publică ținută de Gruparea Femeilor Române”, Dreptatea din 8 decembrie 1929 101 4. Fulmen, „Marea întrunire feministă de la Fundația Carol I. Asistența. Discursurile”, Dimineața din 8 ianuarie 1930 105 5. „Manifestul Grupării Femeilor Române la alegerile comunale din Capitală”, Universul din 28 februarie 1930 109 6. Ancheta ziarului Universul „Să se înscrie femeile în partidele politice?”, Ziarul

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
al «Uniunii Femeilor Române» din România Mare, pe răstimpul septembrie 1930 până la Congresul de față” ș1933, Extrasț, Anuarul Uniunii Femeilor Române din România Mare. Al XX-lea an de la întemeiere. 1913-1933, Brașov, iunie 1933 184 29. Dr. Elena Alistar, „Mișcarea feministă din Basarabia. Începuturi și realizări. Spre un viitor mai frumos”, Mișcarea femenistă, anul I, 18 iunie 1933 șChișinăuț 188 30. „Ziua Femeii în Capitală”, Lumea nouă, nr. 26, din 25 iunie 1933 194 31. „Moțiune votată la Congresul «Ligii Femeii

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
10545, din 4 mai 1936 269 47. „Apel pentru pace șlansat de Frontul Femininț”, 10 iunie 1936 271 48. „De la «Cercul feminin». În jurul unui front comun funcționăresc”, Dimineața, nr. 10591, din 19 iunie 1936 273 49. „Marele congres al asociațiilor feministe de la Constanța”, Gazeta femeilor, nr. 140-141, din 30 septembrie 1936 274 50. Elena C. Meissner, „Femeile ieșene mulțumesc ducesei de Atholl pentru că a luat apărarea României în parlamentul englez”, Opinia din 13 noiembrie 1936 282 51. Elena C. Meissner, „Asociația

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Rostul pregătitor al recentei Grupări Feminine - Familia și Politica”, articol de Elena C. Meissner în Adevărul din 1 mai 1929. 3. „Marea întrunire publică ținută de Gruparea Femeilor Române”, semnat T.B. în Dreptatea din 8 decembrie 1929. 4. „Marea întrunire feministă de la Fundația Carol I. Asistența. Discursurile”, semnat Fulmen în Dimineața din 8 ianuarie 1930. 5. Manifestul Grupării Femeilor Române la alegerile comunale din Capitală, reprodus în Universul din 28 februarie 1930. 6. Ancheta ziarului Universul: „Să se înscrie femeile în

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Uniunii Femeilor Române”din România Mare, răstimpul septembrie 1930 până la congresul de față ș4-6 iunie 1933, Bucureștiț, reproduse din „Anuarul «Uniunii Femeilor Române din România Mare». Al XX-lea an de la întemeiere. 1913-1933”, Brașov, iunie 1933, pp. 5-15. 29. Mișcarea feministă din Basarabia. Începuturi și realizări spre un viitor mai frumos, articol de Dr. Elena Alistarîn Mișcarea feministă, anul I, din 18 iunie 1933 șChișinăuț. 30. Ziua Femeiiîn Capitală, articol în Lumea nouă, nr. 26 din 25 iunie 1933. 31. Moțiune

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
reproduse din „Anuarul «Uniunii Femeilor Române din România Mare». Al XX-lea an de la întemeiere. 1913-1933”, Brașov, iunie 1933, pp. 5-15. 29. Mișcarea feministă din Basarabia. Începuturi și realizări spre un viitor mai frumos, articol de Dr. Elena Alistarîn Mișcarea feministă, anul I, din 18 iunie 1933 șChișinăuț. 30. Ziua Femeiiîn Capitală, articol în Lumea nouă, nr. 26 din 25 iunie 1933. 31. Moțiune votată la Congresul „Ligii Femeii Basarabene”, reprodusă din Mișcarea feministă, anul I, nr. 2 din 16 iulie

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
frumos, articol de Dr. Elena Alistarîn Mișcarea feministă, anul I, din 18 iunie 1933 șChișinăuț. 30. Ziua Femeiiîn Capitală, articol în Lumea nouă, nr. 26 din 25 iunie 1933. 31. Moțiune votată la Congresul „Ligii Femeii Basarabene”, reprodusă din Mișcarea feministă, anul I, nr. 2 din 16 iulie 1933. 32. Participarea femeilor române la activitatea internațională, articol de Elena C. Meissnerîn Ziarul nostru, nr. 8 din septembrie 1933. 33. De la Congresul Asociațiuni pentru E.C.P.F.R., ținut la București la 13 mai a.c.

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
din 4 mai 1936, p. 3. 48. Apel pentru pace, lansat de Frontul Feminin pe 10 iunie 1936. 49. De la „Cercul feminin”. În jurul unui front comun funcționăresc, în Dimineața, nr. 10591, din 19 iunie 1936. 50. Marele Congres al asociațiilor feministe de la Constanța, articol în Gazeta femeilor, nr. 140-141 din 30 septembrie 1936. 51. Femeile ieșene mulțumesc ducesei de Atholl pentru că a luat apărarea României în Parlamentul englez, articol de Elena C. Meissner în Opinia din 13 noiembrie 1936. 52. Asociația

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
nu am putut beneficia de studii cât de cât obiective, întrucât cele puține la număr, publicate mai ales în deceniile șapte-nouă ale secolului XX, supraestimează rolul organizațiilor de femei socialiste, dar mai ales al celor comuniste, opunându-le ansamblului mișcării feministe românești, etichetată drept ostilă realelor interese democratice. Concluziile la care am ajuns sunt întotdeauna bazate pe documente, reproduse, cu mici excepții, în acest volum. Ele pot servi, desigur, doar ca introducere în istoria feminismului politic românesc. Se simte nevoia elaborării

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
pe documente, reproduse, cu mici excepții, în acest volum. Ele pot servi, desigur, doar ca introducere în istoria feminismului politic românesc. Se simte nevoia elaborării unor studii și monografii mai aprofundate ca, de exemplu, cele privitoare la rolul unor publicații feministe românești de nivel european (Gazeta Femeilor, Cuvântul Femeilor, Ziarul Nostru, Graiul femeii), mișcarea femeilor minoritare și raporturile acesteia cu mișcarea feministă română, inițiativele românești în forurile internaționale de femei, reeditarea scrierilor unor protagoniste ale feminismului - Elena Ghica (Dora d’Istria

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Se simte nevoia elaborării unor studii și monografii mai aprofundate ca, de exemplu, cele privitoare la rolul unor publicații feministe românești de nivel european (Gazeta Femeilor, Cuvântul Femeilor, Ziarul Nostru, Graiul femeii), mișcarea femeilor minoritare și raporturile acesteia cu mișcarea feministă română, inițiativele românești în forurile internaționale de femei, reeditarea scrierilor unor protagoniste ale feminismului - Elena Ghica (Dora d’Istria), Elena Văcărescu, Alexandrina Cantacuzino, Maria C. Buțureanu, Calypso C. Botez, Elena C. Meissner ș.a. -, insuficient cunoscute de publicul din țară și

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
puține numeric, dar bine calificate pentru cele mai diferite munci agricole, dețineau rolul central în obținerea unor producții record (de lapte, ouă, păsări, plante industriale etc.) „la noi țăranca muncește peste măsură, dar fără sistem și pricepere”, după cum releva cunoscuta feministă Calypso Botez, inițiatoarea unor anchete și cercetări referitoare la condiția muncii feminine. „Cultura ramurilor celor mai productive ale agriculturii noastre se face ca acum câteva sute de ani îndărăt sau nu se face deloc.” 1 Alexandrina Cantacuzino, președinta Consiliului Național

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]