1,275 matches
-
socială, cum ar fi rețeaua. Aceste tehnologii au un impact foarte serios asupra experienței interioare a identității personale și percepției de sine. Omul se izolează și se îndepărtează de natură. Or, identitatea este și un construct social, iar această mutație fenomenologică creează probleme. Mass-media ne înconjoară ca o a doua piele, modificînd în permanență frontierele individuale, rețelele de conectivitate și structurile morale. Există tendința de a unifica mințile individuale, de unde numeroase amăgiri în masă. Asistăm la accelerări ale sincronicităților, ale in-tuițiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
obiecte l-au ocupat în reprezentările psihice ale copilului. PROASTĂ DISPOZIȚIE, TRISTEȚE (SAU SINDROM SUB-DEPRESIV) ȘI CRIZĂ ANXIO-DEPRESIVĂ: AȘTEPTAREA UNUI OBIECT DE SUBSTITUȚIE În această fluctuație emoțională, adolescentul este în așteptare, chiar dacă nu știe prea bine ce așteaptă. Majoritatea descrierilor fenomenologice ale conduitelor clinice caracteristice acestei stări pun accentul pe timp, pe durată: proasta dispoziție, plictiseala, tristețea, sunt stări strâns legate de un sentiment al timpului suspendat. Am putea chiar compara „oscilațiile dispoziției” cu un film a cărui viteză de proiecție
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
imaginile parentale ale actualității fantasmatice incestuoase și excitante? Într-o oarecare manieră putem opune în adolescență tentativa de suicid care vizează mai întâi să ucidă corpul infantil și tentativa de suicid care vizează să ucidă corpul sexuat. Într-o abordare fenomenologică și psihodinamică am putea să le descriem astfel, diferențiindu-le: - tentativa de suicid în care domină dorința de a îngropa corpul infantil deoarece acesta reprezintă în ochii adolescentului o piedică în dezvoltarea corpului puber, combinată cu dorința de a ataca
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pragul minim al existenței, care presupune soluția univocă, la problema supraviețuirii până la pragul maximal de la care performanța ar goli de sens problema supraviețuirii. Ca potențial, Economia se extinde între reperul invariabil al legilor naturii și linia orizontului hominizării. În expresie fenomenologică, Economia, pe de o parte, se reduce (după metoda matematică) la o stare punctiformă a materialității vieții, nevoile, și, pe de altă parte, transcende (după metoda metafizicii) la un univers inflaționist, al așteptărilor legitimate de randament. Dar referențialele Economiei nu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
să se ajungă la o înțelegere cu prvire la scopurile realiste. Bineînțeles acesta este un considerent important în proiectele de cercetare și planificare. Metodologii alternative Unele din criticile aduse SCR și studiilor rezultatelor pot fi surmontate de dezvoltarea unor modele fenomenologice mai calitative în cercetare, care se centrează pe experiențele pacientului și relația terapeutică. Reason și Bradbury (2001aă definesc cercetarea acțiunii ca: un proces participativ, democratic, preocupat de dezvoltarea cunoașterii practice în căutarea scopurilor umane, ancorate într-o vedere participativă asupra
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
care pot fi utile în evaluarea psihoterapiei, incluzând observarea, interviul, abordările constructelor personale, entografia, procedurile de scop analitic (Greenberg, 1991Ă, studiile clinice de caz (Hilliard, 1993Ă, studii bazate pe teorie (Henwood și Pidgeon, 1995; Glaser și Strauss, 1967Ă și analiza fenomenologică interpretativă (Smith, Jarman și Osborn, 1999Ă. Aceste metode sunt revizuite sistematic de Bannister, Burman, Parker, Taylor și Tindall (1994Ă, Denzin și Licoln (1994Ă și McLeod (1994Ă. O întrebare necesară privește complementaritatea abordărilor tradiționale, în principal pozitiviste și cantitative și a
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
atunci când acestea sunt realizate prin comportament ideodinamic (de ex. Mișcarea unui deget de la mânăă. Mai târziu Rossi a speculat că directiva implicită facilitează sinteza internă de noi structuri proteice care pot funționa ca bază a noului comportament și a experienței fenomenologice pentru pacient. Directiva implicită a devenit piatra de temelie a abordării hipnoterapeutice a lui Rossi, atât de mult încât a reformulat-o ca dinamică în trei stadii numită „întrebarea de accesare bazală”, în care „directiva” este taransformată într-o întrebare
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
înțelegerii stresului și funcționării creierului precum și a implicațiilor acestora în tratamentele care integrează psihoterapia, psihiatria și medicina (Damasio, 1994; Solms, 2004; Panksepp, 2004Ă. Mulți terapeuți se angajează în terapiile dinamice scurte care au fost substanțial influențate de dezvoltarea abordărilor umaniste, fenomenologice, tranzacționale și comportamentale (de ex. Alexander și French, 1946; Malan, 1963; Balint, 1968; Davanloo, 1978, 1980; Sifneos, 1979Ă. Cu toate acestea multe din aceste terapii sunt foarte apropiate, în termeni de presupuneri centrale, de teoria propusă de Breuer și Freud
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
privită doar ca un ghid general și aproximativ, unele din aspectele importante ale terapiei fiind creativitatea și utilizarea. A fost adoptată o abordare integrativă, încorporând strategii cognitiv-comportamentale și strategii generice dinamice (Hawkis, în presăă. Abordarea generică a fost umanistă și fenomenologică, fără interpretare sau diagnostic. Terapeutul a ajutat la facilitarea procesului de „căutare inconștientă” atât a „vindecătorului interior” cât și în ce privește dinamica reprimată aflată la bază care menținea simptomul și împiedica găsirea unei soluții. Abordarea clinică adoptată a fost democratică și
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
felul în care este utilizată hipnoza în context familial. Istoricul cazului care urmează demonstrează multe abordări terapeutice sugerate de Weiss, Katzman și Wolchik (1985Ă. Abordarea globală adoptată este în mod esențial una pragmatică și integrativă cu paradigme psihodinamice, comportamentale și fenomenologice, împreună cu hipoza (atât „formală” cât și „naturalistă”Ă pentru a accelera procesul terapeutic. Abordările utilizate includ întărirea eului, gestionarea emoțiilor negative, antrenamentul asertivității, relaxarea, recadrarea, hipnoanaliza, stabilirea scopurilor și planificarea acțiunii, precum și gestionarea stresului. Ședința 1 Ambii părinți au fost
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și, eventual, legitimitatea lor, precum și a implicațiilor lor la nivel mondial. Dezvoltarea societății determină, de regulă, serioase mutații în structurarea sistemelor și instituțiilor naționale și internaționale, dar și maturizarea unor concepte, a unor ideologii, a unor filosofii aparte în abordarea fenomenologică. O serie de probleme, cum ar fi cele ale securității naționale/internaționale, ale războiului fără frontiere cu agresori difuzi, neidentificabili, impredictibili etc., au încetat de mult a mai fi probleme strict militare (apud Mihăilescu, 2002, p. 7). Încă din anii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
sensul amplificării eficienței ei și a satisfacției participanților la actul de comunicare. Principalele concepte cu care operează analiza tranzacțională, utile în abordarea de față, sunt cele de stare a eului și tranzacție. Berne (1961) descrie starea eului în mod complementar: fenomenologic, este un ansamblu de sentimente, operațional - un sistem de pattern-uri comportamentale, iar pragmatic, reunind cele două puncte de vedere, un sistem de gânduri și trăiri emoționale care determină un sistem concordant de comportamente. Stările eului (Copil, Adult, Părinte) sunt
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
CORPUL ÎN IMAGINARUL VIRTUAL tc "" „Dar corpul, fenomenologic, muritor, sensibil, este în același timp singurul analogon disponibil pentru a gândi o anumită complexitate a gândirii”. JeanFrançois Lyotard, Inumanul:Conversații despre timp tc "" Introduceretc "Introducere" De-a lungul istoriei, percepția asupra corpului a cunoscut mutații esențiale, evidențiate deja în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
complexitatea inclusiv în contextele hipertehnologizării, cu atât mai mult cu cât dimensiunile lumii fizice se întrepătrund cu cele ale universului numeric. Se creează astfel oportunități, dar și riscuri și pericole, pentru fuziunea, hibridizarea și autoorganizarea sistemelor uman-computaționale. Dacă o perspectivă fenomenologică este reținută însă în privința proceselor tehnologizării existenței umane, o perspectivă mecanologică este cu atât mai reductivă cu cât restrânge condiția umană la o funcționare de tip mecanism sau de tip industrie. De-abia cuplarea dintre fenomenologie și mecanologie poate da
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
reafirmă importanța existențială și cognitivă a corpului (a simțurilor și a percepțiilor acestuiaă în „societatea cunoașterii” raționale. Spre deosebire de tendința mecanologiei de tip neocartezianist (în sensul de disociere minte-trup, în scopul favorizării primului termenă, cea de-a doua tendință continuă perspectiva fenomenologică (de tip Merleau-Pontyă și cea sociopolitologică (de tip Foucaultă, integrând subiectul în lume în mod perceptiv, corporal și ideologic. În mod concret, acest eseu studiază ipostazele corpului și ale identității în modelele actuale ale tehnoculturii, începând prin a chestiona inteligența
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
dar și recuperator și reversibil, în măsura în care încearcă să se deschidă spre o perspectivă postumană (vezi mai jos subscrierea la poziția lui Haylesă și în același timp își propune să sublinieze continuitatea acestei atitudini cu anumite caracteristici ale umanului (vezi analiza fenomenologică a cyborgului la sfârșitul acestui eseuă. La intersecția cu granițele ontologiei și epistemologiei condiției virtuale propunem antropologia tehnologică, disciplina care „măsoară” caracterul celuilalt (adică tehnologiaă, identificat cu străinul sau cu exoticul. Spre deosebire de antropologia tradițională care îl privește pe Celălat (pe
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de destrupare, iar, pe de altă parte, se afirmă caracterul corporalizant al virtualității. Pentru a ilustra aceste două tipuri de abordare, punem față în față discursurile a două teoreticiene, Sobchack (2000Ă și Stone (1991Ă. Pentru prima cercetătoare, virtualitatea neagă prezența fenomenologică a corporalității în lume: sintagma „a fi în lume” este considerată ca fiind amenințată de sintagma „prezență electronică”. De asemenea, virtualul este socotit necorporal și nematerial, prin aceste caracteristici negându-se caracterul fizic și trăirea vie specifice trupului, dar și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
decât să perpetueze un discurs conservator și apărător al valorilor „esențiale”. Autoarea (Sobchack 1995Ă nu ia însă în seamă statutul virtualității ca materialitate (vezi în schimb Hayles în capitolul următoră, atribuind doar realității fizice un caracter substanțial și corporal. Abordarea fenomenologică a subiectului uman pe urmele lui Merleau-Ponty (prezența spațială în lume a corpului care percepe și experimenteazăă poate fi realizată însă și în cadrul virtualului, după cum eseul de față va încerca să demonstreze spre final. De cealaltă parte a discursului, Stone
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fluid, dezorganizat și improductiv (corpul fără organeă, ci o acceptare a conexiunii și a producției, acest capitol stabilește o relație de mijloc între fluxul devenirii cyborgice și ordinea organismului uman sau un echilibru între mașinism și umanism, între mecanologic și fenomenologic, un echilibru care va fi echivalat, în capitolul al treilea, cu postumanismul moderat. Acesta este până la urmă sensul schizo-subiectivității conceptualizate în primul capitol: împărțirea perspectivei asupra ființei umane între înțelesul identității ca unitate corporală a sintezei om-mașină și sensul identității
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tehnologice 13. Punctul vulnerabil al acestui discurs este că, deși se dorește ștergerea dihotomiilor dintre subiect și obiect sau dintre interioritate și exterioritate, binarismele sunt perpetuate și, mai mult, se produce favorizarea unuia dintre termeni. De pildă, dacă respinge perspectiva (fenomenologică aă trupului ca subiect, artistul privilegiază reversul, și anume trupul ca obiect supus manipulării, ca o reificare mecanologică. O ultimă dimensiune a teoriei artistului o constituie scindarea trupului uman în cadrul conectării la interfața Internet: corpul este acționat de la distanță de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
prestabilite în mod dual (de tipul înnăscut-dobândită din cadrul biodeterminismului, identitățile virtuale se inventează în diverse singularități corporale. Fiind în parte obiect, în parte subiect, avatarul este atât o imagine sau o simulare, cât și o subiectivitate întrupată, trăind, în mod fenomenologic, în spațiul virtual. Locuind la interfață, este o aproximare și o interpenetrare, un intermediar între ființa umană și mașină. Depolarizând interiorul și exteriorul, adâncimea și suprafața, el intră în relație cu alteritatea, mai degrabă decât să se închidă în sisteme
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fluidă, instabilă și deschisă: trupul însuși devine obiect de artă sau imagine artistică. Exemplele de artă corporală sunt numeroase (vezi Stiles, 1996; Warr, 2003, sau Jones, 2003, pentru o sintetizare a acestoraă, stând mărturie pentru experiențele vizuale variate, de la cele fenomenologice la cele social-politice: de la revolta împotriva unității identitare la răzvrătirea împotriva capitalismului, de la respingerea viziunii patriarhale la chestionarea raționalismului. Considerate deopotrivă ca manifestare a relațiilor de putere și ca rezistență la acestea, trupul și imaginea acestuia se întrepătrund până la confuzie
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
simulacrului identității. Fie în latura viscerală și carnavalescă a fluidelor și a dorințelor corporale fie în ipostaza de activism social și politic împotriva spectacolului și a comodificării. De asemenea, aceste direcții nu mai pătrează distanța dintre corp și imagine, dintre fenomenologic și mecanologic, dintre realitate și simulare ori dintre organic și tehnologic. De asemenea, prezența și absența sau interioritatea și exterioritatea devin procese comunicabile. Practicile corporale și identitare ale subiectului uman sunt relaționate impulsurilor electronice, iar tehnologiile vizualului remodelează fizionomia umană
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
creând impresia de corp autopsiat care vorbește, intrând în spațiul public al comunicării sau în spațiul deschis al livrescului și al intertextualului. Prin urmare, pentru Orlan, corpul este deopotrivă unul estetic, social, politic, un teatru al experienței și al transformării fenomenologice și figurale. Fluidizând hotarele dintre „eu” și imagine, performările iconice ale chirurgiei estetice devin evenimente discursive, chestionând idealurile feminine ale frumuseții în arta occidentală. Ele rezistă tendințelor de obiectivare a corpului uman ca imagine și ca proces de expunere, ca
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cartezianismul, cât și în scopul teoretizării posibilității de transmigrare a minții umane într-un creier artificial și în direcția teoretizării posibilității de destrupare, în orientarea tehnicofilozofică a transumanismului. Astfel, considerăm subiectul postuman o corporalitate empirică a simțurilor și o întrupare fenomenologică a percepțiilor la întâlnirea cu tehnologiile comunicaționale, o încorporare mentală a concepțiilor interfațate 22. Identitatea subiectului postuman este definită prin ontologia virtuală a noilor configurații caracteristice deopotrivă corpului și minții. Metafizica virtualității își propune să răspundă la întrebările „ce este
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]