704 matches
-
poeți moderni (Gottfried Benn: "Sentiment? Sentiment nu am"; Arthur Rimbaud: "Nu am inimă" ș.a.), pare a fi cea mai solidă dintre convingerile poetului ieșean. Încă de la început (și elementul peritextual joacă, aici, un rol esențial), el repudiază din propria lirică fermentul sentimental: "dragoste / cuvinte aruncate peste bord"; "sângele/ ridiculizând/ poeme/ de dragoste"; "simțămintele/ și pingelele tocite" etc. Lestul confesiv se mai păstrează doar în câteva poeme răzlețe unde operatorul de limbaj uită să își țină sub control neliniștile ("ești tulbure / un
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mai devreme sau mai tîrziu aparatul central își va vedea eșuînd ambiția de a controla Istoria și Omenirea" (ibid.). În De la nature de l'URSS (1983), în care așezasem în centrul analizei sistemului relația de forță ↔ fragilitate infinită, notam că "fermenții liberalizării economice și culturale s-au intensificat în această societate și în această Nomenklatura în care intelighenția/elita specialiștilor, tehnicienilor, oamenilor de știință simte din ce în ce mai mult nevoia de a debloca, de a degaja, de a de-scleroza economia sovietică și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cea franceză, mai curînd raționalistă, cea germană, mai curînd idealistă; însă în fiecare țară există contracurente puternice, pluralism, devieri. Astfel, Rusia nu a încetat să întrețină în ea însăși o dialogică între despotism și populism, între slavofilie și occidentalism, iar fermenții occidentali s-au implicat activ în această dialogică, în timp ce, în sens invers, bogăția contribuțiilor propriu-zis slave a marcat și fecundat cultura vest-europeană, grație operelor lui Pușkin, Gogol, Tolstoi, Dostoievski, Cehov. Prin urmare, Europa rămîne sub toate aspectele o realitate culturală
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în mod oficial încredințată că civilizația și cultura sa sînt nu doar superioare, ci și singurele deținătoare ale adevărului: Umanismul, Rațiunea, Știința. Totuși, în sînul propriei culturi, Umanismul, Rațiunea, Știința fac deja obiectul unor analize critice și sînt frămîntate de fermenții unor crize. Chiar în aceste momente de apogeu, Schopenhauer îndeamnă la renunțare și Nietzsche anunță înstăpînirea irevocabilă a nihilismului. Năruirea suicidară a Europei în secolul XX coincide cu criza Umanismului, criza Rațiunii, criza Progresului. Filozofia mai întîi, apoi știința însăși
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
o comunitate de destin care îi conferă unei națiuni identitatea sa, unitatea sa, voința sa de a trăi, în ciuda tuturor diversităților umane și sociale pe care le conține. S-ar părea așadar că avem acum, în comunitatea de destin europeană, fermentul și cimentul, dacă nu ale unei națiuni europene, cel puțin ale unei Unități meta-naționale nu doar confederative, ci chiar federative, care și-ar afla identitatea, unitatea, voința de a trăi în ciuda și din cauza tuturor diversităților etnice și naționale pe care
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și Bizanț. În realitate, această fisură, care se atenuase de-a lungul veacurilor moderne prin occidentalizarea Estului european, a fost acum estompată aproape în întregime chiar de cortina de fier. Aceasta a impus o oprimare, nu o suprimare culturală. Desigur, fermenții critici contemporani ai culturii est-europene fuseseră închiși în aziluri psihiatrice sau în lagăre. Însă această cultură trăiește în subteran și ajunge uneori pînă la cer. Mai mult, însăși puterea oficială a menținut și întreținut, în URSS și în țările satelite
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
redresare și plafonându-le. Nimic mai caracteristic decât felul cum e atacat, de pildă, Grupul pentru dialog social, care militează tocmai în direcția dreptului la critică. Fără critică nu există societate civilă, nici știință, nici conduită morală. Critica e un "ferment" de care individul și comunitatea au în egală măsură nevoie. Exponenții puterii se fac a nu pricepe de ce "cârtesc" intelectualii, cum de nu aplaudă în rând cu alții atunci când li se permite bunăstarea și liniștea. Acei exponenți până mai ieri
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Ceea ce înseamnă că omogenizează, în reprezentări, diferențele sociale. Școala este în centrul acestei ambivalențe: ea se reclamă oficial, prin laicitate, de la acest universalism, reînnoind totodată, de fapt, anumite inegalități. Politizarea culturii înseamnă, apoi, postularea unei ideologii a "dezinteresului cultural" ca ferment al consensului social. Ideologia dezinteresării consolidează postura universalistă. Ea este o "credință" care constă, în schimb, în a nega existența ambivalențelor sau a opozițiilor precedente. Dacă, într-adevăr, cultura generează un consens, cum ar putea fi ea traversată de clivaje
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Paris, 1989. CHAMPY Florent, Les Architectes et la commande publique, PUF, Paris, 1998. CHÂTELAIN Jean, Œuvres d'art et objets de collection en droit français, Berger-Levrault, Paris, 1982. DAGENS Muriel, LIOT Françoise, LE MOIGNE Philippe, "Carnac et ses alignements: un ferment d'action collective", în LAMY Yvon (coord.), Le pouvoir de protéger. Approches, acteurs et enjeux du patrimoine, MSHA, Bordeaux, 1993. DUPUY Jean-Pierre, Libéralisme et justice sociale. Le sacrifice et l'envie, Hachette, 1992. FOUR Pierre-Alain, "La compétence contre la démocratisation
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
se sentait déjà gâté jusqu'aux moelles par des ordures qu'il n'aurait pas soupçonnées. Tout allait pourrir en lui, à cette heure. Îl eut un instant conscience des accidents du mal, îl vit la désorganisation apportée par ce ferment, lui empoisonné, să famille détruite, un coin de société qui craquait et s'effondrait. Et, ne pouvant détourner leș yeux, îl la regardait fixement, îl tâchait de s'emplir du dégoût de șa nudité" [Zola, Nana, p.218]. "Alors, Nana
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
une plante de plein fumier, elle vengeait leș gueux et leș abandonnés dont elle était le produit. Avec elle, la pourriture qu'on laissait fermenter dans le peuple, remontait et pourrissait l'aristocratie. Elle devenait une force de la nature, un ferment de destruction, sans le vouloir elle-même, corrompant et désorganisant Paris entre șes cuisses de neige" [Zola, Nana, p.216]. "Et c'était à la fin de l'article que se trouvait la comparaison de la mouche, une mouche couleur de soleil
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
îmbogăți pe baza noilor achiziții atitudinale, anticipațiile se vor ordona din ce în ce mai convergent către susținerea deprinderilor de muncă, aflate într-o schimbare continuă, experiența persoanei se va îmbogăți. "Experiența personală se cristalizează în jurul simțirii eului, care este ca un fel de ferment pentru creșterea ei"117. Reflecțiile lui C. Rădulescu-Motru privitoare la începutul istoric al omului transcend stricta încadrare în modelul antropologiei fizice. Ele au deschiderea unei reconstrucții filosofice a umanului, atâta vreme cât formează o unitate teoretică și este afirmată ordinea umană în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
imature ale glandelor Lieberkuhn în cantitate de 1-3 l/24 ore; are un pH alcalin (7,6-8) și o densitate de 1010. Compoziția chimică a sucului intestinal. Sucul intestinal conține apă și reziduu uscat din care fac parte ioni și fermenți. Enzimele din sucul intestinal fac parte din cele trei tipuri principale: proteolitice, amilolitice și lipolitice. Enzimele proteolitice sunt reprezentate de: aminopeptidaza și dipeptidaza, care împreună cu proteazele pancreatice constituie complexul enzimatic numit erepsină; aceasta degradează polipeptidele și dipeptidele până la aminoacizi; enterokinaza
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
privit în epocă și chiar mai târziu ca o țintă a criticii junimiste) și opunea pozitivismului junimist atașamentul față de religie. Acuzând Junimea de „germanism” și de „pesimism schopenhauerian”, poetul susținea apartenența noastră la spiritualitatea tonică a lumii latine. Criteriul latinității, ferment al spiritului național, va deveni argumentul cel mai utilizat și mai specific antijunimist. În virtutea lui, Macedonski reabilita lirica de influență franceză (D. Bolintineanu, Gr. Alexandrescu, Al. Depărățeanu, Al. Sihleanu), iar colaborării unor scriitori francezi (St. Le Métayer, L. Chardon, Fr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
vorbim de simbioza și comensualismul multor specii bacteriene cu organismele superioare în scopul realizării unor funcții (digestie, imunitate, etc.). Plantele, la rândul lor, sunt singurele viețuitoare capabile să sintetizeze hidrocarbonatele și să asigure nevoile de oxigen prin fotosinteză, datorită existenței fermentului verde (clorofila), fără de care lumea animală nu ar exista, nefiind capabilă să-și asigure cea mai importantă sursă de energie - hidrocarbonatele. Deși fosilele descoperite au demonstrat succesiunea vieții pe pământ, ele nu aduc mărturii în favoarea transformismului decât doar diferențe de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nu mai rămânea decât ca și Transilvania să fie încorporată structurii politice românești, un obiectiv care, deși cu siguranță visat, a rămas în suspensie datorită conjuncturii geopolitice. Mesianismul național avea să își găsească împlinirea deplină abia în Unirea din 1918. Fermentul care a contribuit major la sintetizarea conștiinței de sine a românilor (într-o primă fază a formulei etnice, apoi a celei naționale a identității colective) a fost constituit de prelungitele dispute istoriografice dintre cărturarii români și cei maghiari și austrieci
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
putem vorbi despre "memoriae quo ante", i.e., restituirea memoriei societale ante-socialistă, profund marcată de ideologia naționalistă. În același timp, deplasarea înspre naționalism a fost calculată ca strategie politică de consolidare a unui regim afundat din ce în ce mai adânc în criză structurală. Restârnirea fermentului naționalist și a sentimentelor patriotice (rămase încă nestinse de propaganda rolleriană) și amplificarea lor paroxistică a constituit o "terapie prin mit[o-istorie]" (Tomiță, 2007, p. 12) ca rețetă ideologică de compensare a gravele deficite economice. Reinventarea comunistă a soluției
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
46), ceea ce-mi amintește de minunatul vers eminescian în care femeia este pentru poet rostul cunoașterii și al înțelegerii de sine. Este un alt model ideal decât cel al Beatricei, care asigura numai calea de înălțare spre transcendență. Ca ferment al cunoașterii de sine, femeia garantează în schimb accederea în profunzimile umanului, a transcenderii abisului interior, sentiment care nu este lipsit de fiorii unei sfinte spaime. Suntem departe de seninătatea înălțătoare a prototipul donnei angelicata, Preasfânta Fecioară și de extazul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
importanța iubirii În viața omului, În absența căreia totul este vremelnicie, deoarece „bunătatea” este condiția fundamentală a coexistenței: „Nu ne vom putea Înțelege - spunea poetul V.Voiculescu - decît prin simpatie și identitate de experiențe lăuntrice”. Sentimentul este, Într-adevăr, acel ferment care asigură nu numai nașterea și trăirea „gîndului”, dar și prin umanizarea acestuia, deoarece Îl pune sub semnul exigențelor unor valori, al unor sensuri ale vieții, ale existenței: „Cheia Înțelegerii altora se află În propriile noastre vibrații afective. Adîncimea unui
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
supraviețuiseră, se reîntorceau la matcă... Nu a mai rămas așadar din "aventură" Universității Noi decât o istorie conservata în arhive 108 și acel Institut de Înalte Studii al Belgiei, așa cum se va fi numit el de la încheierea Primului Război Mondial, ce devenise fermentul reconcilierii celor doi "frați inamici" într-o formulă apropiată de cea propusă de Camille Huysmans în 1911109. I.4. Câteva date statistice cu privire la Universitatea Liberă din Bruxelles În fine, evoluția Universității Libere din Bruxelles se poate vedea și trecând în
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
semnificativ. Dar ce e realitatea? Realul, afirmă Wellek, include totul, deci și lumea interioară, plăsmuirile fanteziei, visurile, proiecțiile simbolice. După Garaudy, întrucât „orice operă de artă autentică exprimă o formă a prezenței omului în lume”, „prezență asemănătoare aceleia a unui ferment”, „nu există artă care să nu fie realistă”. Cu toată vâlva stârnită și cu tot meritul istoric de a fi redeclanșat discuții la scară mondială pe tema r., acest ultim punct de vedere nu putea să se impună, întrucât simplifică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
1500, deși au fost evenimente favorizante cu mult mai vechi, ca apariția creștinismului, a impunerii organizării numerice ori alfabetice. Iluminismul secolului al XVIII-lea a determinat pînă la începutul următorului secol maturizarea deplină a modernității globalizatoare. Enciclopediștii francezi au fost fermentul mișcării, ce s-a extins practic în toată Europa. Iluminismul afirma valoarea rațiunii și cerea omului să iasă din starea de minoritate, definită de Kant drept incapacitatea de a se folosi de propriul intelect fără a fi călăuzit de altcineva
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Ă. Aliment japonez tradițional foarte bogat În proteine, care se prezintă sub formă de pastă fermentată, avînd o textură asemănătoare cu cea a untului de arahide. În compoziția sa intră soia, orez sau orz, sare de mare, apă și un ferment numit koji (n.tr.Ă. Sos de pește specific bucătăriei vietnameze (n.tr.Ă. Varietate de ceapă (Allium Fistulosumă cu bulbi mici, care se formează În vîrful tijelor (n.tr.Ă. Amestec de condimente specific bucătăriilor tunisiană, marocană, algeriană, obținut
[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
familia Dimitriu din Iași. Ediția din acest an a marcat o premieră tristă: marele poet Cezar Ivănescu nu a mai fost prezent decât în amintirea noastră. El a fost primul (primus inter pares) laureat al festivalului și, fără discuție, principalul ferment al acestei reuniuni poetice în tot acest timp, dispariția sa lăsând un gol adânc și trist (mi-o aduc aminte pe doamna Dimitriu plângându-l anul trecut, la înmormântare, ca pe o rudă dragă și apropiată, deși nu îl cunoscuse
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și minima) condiție a artei. Demascări Redus la statutul unei simple transcrieri, jurnalul intim nu spune mare lucru. Dincolo de punerea În pagină, trebuie studiată punerea În scenă. Un autor de jurnale pasiv este o contradicție În termeni. Mărturisirea Înseamnă și fermentul mărturisirii, după cum opera-oglindă nu e decât o reflexie goală. Ca operă de artă, jurnalul intim rezistă doar prin forța autopropulsorie a unui eu care-și domină (sau ambiționează să-și domine) discursul, lansând și invitația la distincție: Între creație și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]