667 matches
-
în zilele noastre în Belarus, în acea vreme parte a Imperiului Rus, localitate renumită pentru rabinii talmudiști din tradiția "lituaniană" (contrară hasidismului). Tatăl său, Zeev Dov Beghin sau Biegun, era comerciant de cherestea și secretar al comunității evreiești locale, sionist fervent, admirator al lui Theodor Herzl într-o perioadă când locuitorii evrei erau influențați de opiniile vehement antisioniste ale rabinului Haim Solowejczyk. Soția lui, Hassia, născută Kosowski, provenea dintr-o familie de rabini însemnați. Moașa care a asistat nașterea copilului a
Menahem Beghin () [Corola-website/Science/305278_a_306607]
-
în ciuda dimensiunii sale reduse, o influență religioasă remarcabilă în țara originară, India, unde există 4,2 milioane de adepți, dar și în Statele Unite, Europa de Vest, Africa și Orientul Îndepărtat, unde se răspândește datorită creșterii numărului de imigranți jainiști și a susținerii fervente a tradiției ascetice Shraman (श्रमण). ul se înscrie în grupul de credințe dharmice și nu este o ramură vedică, ortodoxă ("astika") a spiritualității indiene așa cum sunt școlile din cadrul hinduismului, ci împreună cu budismul formează un curent religios eterodox ("nastika
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
bunicul său, naturalistul Erasmus Darwin se declara "liber-cugetător". De asemenea, tatăl, medic, intră adesea în conflicte pe teme religioase cu diverse persoane influente cu vederi anglicane. Micul Charles este botezat într-o capelă unitariană și aceasta la insistențele mamei, adeptă ferventă a acestei religii. După moartea mamei, când viitorul naturalist împlinea doar 8 ani, acesta intră ca intern la școala publică din Shrewsbury. Cele două mari universități engleze, Universitatea din Oxford și Universitatea Cambridge se aflau sub influența Bisericii Anglicane. La
Concepția despre religie a lui Charles Darwin () [Corola-website/Science/314698_a_316027]
-
mintea omului, până când aceasta nu a fost îmbogățită de o lungă și continua cultură."" Întrebat despre credința sa și dacă teismul și evoluționismul nu sunt incompatibile, într-una din scrisorile sale, Darwin răspunde că un om poate fi și teist fervent, dar și evoluționist, menționându-i ca exemple pe botanistul american Asa Gray (1810 - 1888) și profesorul englez Charles Kingsley (1819 - 1875). Mai departe, Darwin precizează: ""N-am fost niciodata ateu în sensul negării existenței lui Dumnezeu... Cred că în general
Concepția despre religie a lui Charles Darwin () [Corola-website/Science/314698_a_316027]
-
de afaceri germanofoni, imigrați din centre urbane ale Imperiului Austriac, care sperau că el va manifesta înțelegere pentru nevoia de schimbări. Dar spre marea dezamăgire a taberei modernizatorilor, condusă de dr. Iuliu Baraș, Malbim s-a arătat curând ca un fervent apărător al ortodoxiei iudaice, neînduplecat și autoritar, potrivnic oricărui compromis cu inovațiile preconizate de ei ca de pildă cele două școli evreiești înființate de ei, axate pe o programă didactică de cultură generală, sau construirea Templului Coral, o sinagogă fastuoasă
Meir Leibuș Malbim () [Corola-website/Science/313578_a_314907]
-
niciodată această teză: Miorița e „cu atât mai puțin vrânceană, cum ar dori-o patriotismul local al unui folclorist din acea parte a țării”. Copleșit însă de perseverența „moldovenilor”, în anul 1964 A. Fochi realizează un compromis. Fiind un susținător fervent al obârșiei transilvănene a Mioriței, el afirmă că ulterior concepției versiunii-colind a existat un al doilea moment decisiv în evoluția textului, de data aceasta în Vrancea: „...celui de-al doilea moment din geneza Mioriței, respectiv momentul nașterii versiunii baladă” îi
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
ofere ajutor Egiptului fatimid, în baza alianței încheiate, împotriva cruciaților. Criza politică internă din Egipt i-a permis lui Saladin să-și însușească puterea (1173-1193), fără a cere cuiva asentimentul. Personalitate complexă, energic, viteaz, abil politician, om de cultură, musulman fervent, fără a ajunge la bigotism sau fanatism, Saladin avea unite în persoana sa toate calitățile luptătorului. Pe bună dreptate, istoricii atât musulmani, cât și creștini l-au numărat printre cei mai mari conducători ai islamului. Întemeietor al dinastiei ayyubide, Saladin
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]
-
AudioRealms a apărut prima înregistrare dintr-o serie de cărți audio a romanelor Elric, în lectură lui Moorcock. A doua carte audio din serie - The Sailor on the Seas of Fâțe - a fost lansată în 2007. Moorcock este un susținător fervent al operei lui Mervyn Peake și nu agreează în mod deosebit opera lui J. R. R. Tolkien. El i-a întâlnit în adolescență atât pe Tolkien, cât și pe C. S. Lewis și recunoaște că i-au plăcut foarte mult
Michael Moorcock () [Corola-website/Science/318457_a_319786]
-
Filip a fost arestat și închis într-un lagăr de prizonieri politici, în timp ce soția sa a fost trimisă la Buchenwald, unde a murit din cauza unei hemoragii cauzată de amputarea brațului. Cel de-al cincilea fiu, Christoph, a fost un susținător fervent al efortului de război german, dar după bătălia de la Stalingrad, el a devenit frustrat de limitările rolul său în acest conflict și a devenit tot mai critic față de conducerea germană. Regimul nazist s-a întors împotriva familiei sale iar el
Prințesa Margareta a Prusiei () [Corola-website/Science/315925_a_317254]
-
regimentul de artilerie "La Fère". A servit în garnizoanele de la Valence și Auxonne până după izbucnirea Revoluției Franceze în 1789, deși în această perioadă a fost în permisie timp de aproape două luni în Corsica și Paris. Un naționalist corsican fervent, Bonaparte i-a scris liderului corsican Pasquale Paoli în mai 1789: „Pe când națiunea pierea, m-am născut eu. Treizeci de mii de francezi au fost vomitați pe malurile noastre, înecând tronul libertății în valuri de sânge. Astfel arăta priveliștea odioasă
Napoleon I () [Corola-website/Science/297278_a_298607]
-
a fost ocupată de către lombarzi care au transformat-o într-una din capitalele ducatelor lor semi-independente. Primul duce a fost Alachis, care a murit în 573. Acestuia i-au urmat viitorul rege Rotharis și Rodoald, precum și Alachis ÎI, un anticatolic fervent ce a fost ucis în bătălia de la Cornate d'Adda (688). Cel din urmă rege al Lombardiei , Desiderius, a fost de asemeni duce al Bresciei. În 774 Carol cel Mare a cucerit orașul și astfel a luat sfârșit Regatul Lombard
Brescia () [Corola-website/Science/297310_a_298639]
-
obținerea unei majorități favorabile PNȚ, în urma alegerilor din decembrie 1928, din nefericire prima guvernare țărănistă a avut loc în perioada marii depresiuni economice, iar programul lui Maniu nu a putut fi implementat. În plan extern a colaborat cu lordul Rothermere, fervent susținător al revizuirii tratatului de la Trianon și a frontierelor româno-ungare. Criza dinastică din anii 1920 a pus principalele partide politice (PNL și PNȚ) pe poziții opuse. Guvernul Ion I.C. Brătianu a dat mai multe lovituri taberei carliste (alcătuită din susținătorii
Iuliu Maniu () [Corola-website/Science/297342_a_298671]
-
a lui Ștefan Foriș (1946) și la arestarea lui Lucrețiu Pătrășcanu (1948). Cel puțin în cazul celui din urmă, motivul înlăturării lui nu era nici cosmopolitismul, nici antisemitismul mascat - Pătrășcanu era unul dintre membrii "facțiunii secretariatului" și unul dintre naționaliștii fervenți ai partidului. Gheorghiu-Dej a fost deranjat de reformele lui Nikita Hrușciov și de declanșarea procesului de destalinizare, care îi punea în primejdie poziția din fruntea partidului, dat fiind statutul său de până atunci de stalinist. Dej a devenit arhitectul unei
Gheorghe Gheorghiu-Dej () [Corola-website/Science/297341_a_298670]
-
Ulterior, a susținut dinastia străină, de Hohenzollern, apoi, pe aceeași linie a ideilor de factură paneuropeană, a devenit membru al Partidului Liberal, ajungând deputat liberal în parlamentul României. După moartea singurei sale fiice, Iulia, în 1888, a devenit mistic și fervent practicant al spiritismului, scop în care a construit Castelul Iulia Hasdeu de la Câmpina. A murit la 25 august 1907 la Câmpina, lăsând în urmă o operă vastă și perenă. În ciuda criticilor, foarte dure uneori, asupra metodelor de lucru, Hasdeu rămâne
Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-website/Science/297373_a_298702]
-
(n. 5 august 1922, Siliștea-Gumești, județul Teleorman — d. 16 mai 1980, Mogoșoaia) a fost un scriitor român postbelic și directorul editurii "Cartea Românească". a fost un fervent opozant al regimului comunist, mai multe voci confirmând că scriitorul i-a spus lui Nicolae Ceaușescu „Dacă vreți să introduceți realismul socialist, eu, Marin Preda, mă sinucid” în anii '70. Ultimul său roman lansat în 1980, „Cel mai iubit dintre
Marin Preda () [Corola-website/Science/297558_a_298887]
-
femei de a se implica în societate. Născută într-o țară majoritar catolică, tânăra primește numele de botez al Sfintei Maria, considerată și o ocrotitoare a țării. Dacă tatăl nu era un religios evlavios, în schimb mama era o catolică ferventă și își ducea copiii la biserică în fiecare duminică. Mai mult, când aceasta se îmbolnăvește de tuberculoză, consideră boala ca fiind o încercare la care o supune divinitatea. Remarcând că mama ei nu se însănătoșește în ciuda repetatelor rugăciuni, Maria începe
Marie Curie () [Corola-website/Science/297649_a_298978]
-
numele "d'Annunzio" și "Luisa de Benedictis". S-a mutat la Roma în 1881 și și-a încput cariera literară. S-a mutat mai apoi în Franța în 1910, dar s-a întors în Italia unde a devenit un susținător fervent al intrării Italiei în război alături de Antanta. După intrarea în război, d’Annunzio a devenit infanterist în armata italiană, mai apoi marinar și aviator. Misiunile sale cutezătoare din Trieste, Pola și mai ales zborul său deasupra Vienei din 1918 pentru
Gabriele d’Annunzio () [Corola-website/Science/298284_a_299613]
-
fie să lege crucea de cocardă, fie să poarte cocarda fără cruce. Conducătorii militari polonezi, ca și eroii naționali ai vremii, cum ar fi generalul Tadeusz Kościuszko și principele Józef Poniatowski își prindeau cocarde naționale albe de pălărie. Patrioții catolici fervenți, membri ai Confederației de la Bar din 1768-1772 au adoptat carminul - simbol al șleahtei (nobilimii) polone - și albastrul - simbolul fecioarei Maria - drept culori reprezentative. Acestea, împreună cu albul și roșul, au fost considerate culori naționale în timpul Marelui Sejm din 1788-1792. Albul și
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
de asemenea, regionalisme, argouri, dar și cuvinte împrumutate din alte limbi (de exemplu: engleza). Din punct de vedere istoric, Argentina este o țară romano-catolică, Biserica acționând, de obicei, ca o forță conservatoare. Cardinalul Antonio Quarracino (1923-1998) a fost un susținător fervent al dictaturii dintre anii 1976 și 1983, care a condus „ Războiul Murdar” și opozant al homosexualității. În 2005, episcopul militar Antonio Baseotto a spus despre ministrul Sănătății, Ginés Gonzáles García, că ar trebui „aruncat în mare cu capul înainte și
Argentina () [Corola-website/Science/298072_a_299401]
-
lui 1930. Începând cu aprilie 1931, Argetoianu devine ministru de finanțe în Guvernul Iorga. Deține de asemenea și portofoliul ad-interim de interne. În iunie 1932 pune bazele Uniunii Agrare, care mai târziu își schimbă numele în Partidul Agrar. Un susținător fervent al monarhiei și Regelui Carol al II-lea, către sfârșitul deceniului, după adoptarea noii constituții din 1938, Argetoianu este numit consilier regal. În urma asasinării premierului Armand Călinescu de către legionari, Argetoianu este numit pentru scurt timp de Carol al II-lea
Constantin Argetoianu () [Corola-website/Science/297437_a_298766]
-
un aspect major al evoluției societății franceze în secolele al XIX-lea-al XX-lea. Aproape 80% dintre bărbați și 70% dintre femeile care se declară catolici nu asistă niciodată la o slujbă religioasă. Chiar și în rândurile celor mai fervenți catolici, aplicarea preceptelor bisericii este în scădere: 31% dintre practicanții frecvenți au avut între 1995 și 2004 copii în afara căsătoriei. În 2006, puțin mai mult de un sfert din populație declara că „crede într-un dumnezeu”, în timp ce 60% se declarau
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
pentru parohie. În timpul tinereții, Priestley a urmat cursurile școlilor locale, unde a avut ocazia să învețe greaca, latina și ebraica. În preajma anului 1749, Priestley s-a îmbolnăvit foarte grav și a crezut că va muri curând. Crescând ca un calvinist fervent, considera că singura cale de a se salva este trecerea la creștinism, dar, în final, s-a îndoit de acest lucru. Această tulburare sufletească a sfârșit prin a-l face să își pună la îndoială formația sa teologică anterioară, determinându
Joseph Priestley () [Corola-website/Science/319129_a_320458]
-
banal și de trivialitatea specific burgheză, pentru a crea imagini dorite a fi monumentale și sublime în stilul lui Edward Burne-Jones, Gustave Moreau, Arnold Böcklin sau Puvis de Chavannes. Artistul s-a afirmat de asemenea, ca unul dintre cei mai fervenți militanți pentru prezervarea și protejarea artei medievale din România. Preocupările sale în acest domeniu au îmbrăcat mai multe aspecte. În primul rând, el a nutrit un mare interes pentru vestigiile trecutului. În al doilea rând, a fost îngrijorat de tratamentul
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
lucrare cu caracter decorativ". Un admirator nedisputat al pictorului a fost criticul și colecționarul Alexandru Bogdan-Pitești, care a considerat că cele două lucrări sunt cele mai bune făcute vreodată în România. Se cunoștea că Bogdan-Pitești era unul dintre cei mai fervenți susținători ai mișcării de înnoire a artei românești, împreună cu Ștefan Luchian. Se cunoștea, de asemenea, că era apropiat de Theodor Pallady, M. H. Maxy, Camil Ressu sau Constantin Brâncuși, deci nu poate surprinde o astfel de opinie în elogierea pe
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
inestetice, greoaie, care frizau adesea kitsch-ul. Neobizantinismul a avut doar în pictură unele succese, datorită unor pictori absolut excepționali precum Mihail Vrubel și frații Viktor Vasnețov și Apollinary Vasnețsov. Apcar Baltazar s-a afirmat ca unul dintre cei mai fervenți militanți pentru prezervarea și protejarea artei medievale din România. Preocupările sale în acest domeniu au îmbrăcat mai multe aspecte. În primul rând, el a nutrit un mare interes pentru vestigiile trecutului și în al doilea rând, era îngrijorat de tratamentul
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]