627 matches
-
dulcele laț”, există o varietate impresionantă de „dulce de rob nume”, de „patimă cumplită”, chinuri plăcute, pîrjoliri dătătoare de extaz, de petrecere cu necazuri etc. Iubirea este o Încăpere care are, ca vestibul, durerea. Nu este posibil accesul la marele festin fără a trece prin vestibulul În care ard toate focurile iadului. Alecu pare mulțumit să Întîrzie În acest limb. Cel puțin așa ne Încredințează el În stihuri: „Mă arz fără măsură ................................... Să-mi pară focul viață, Și moartea o dulceață
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
crosul ia Înfățișarea Elizei și a frumoasei Nina. I.C. Fundescu vede În Elvira (Flori de cîmp, 1864) un templu și, la drept vorbind, Însăși divinitatea („Ființa ta mi-e templu, Îmi e dumnezeirea”). Elvira apare În Don Juan ou le Festin de pierre de Molière și În Meditațiile poetice ale lui Lamartine. Continuă să se afirme, În poezie, și onomastica populară. În poemul VÎnătoarea din 1846, semnat I.C., tinerii nefericiți se cheamă Niță și Florica. Poezia erotică a lui Alecsandri continuă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
numit Nannos, pe teritoriul căruia doreau să fondeze un oraș. Se întîmplă că în acea zi, regele era ocupat cu pregătirile pentru căsătoria fiicei sale Gyptis: el avea s-o dea în căsătorie, după obiceiul nației, unui ginere ales în timpul festinului. Toți invitații la căsătorie fiind sosiți, sînt rugați și oaspeții să ia loc la masă. Este introdusă apoi tînăra fată și tatăl său îi ordonă să ofere apă celui pe care îl alege drept soț. Atunci, fără să se uite
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Dificultatea de a intra în posesia produselor necesare vieții curente facilita ștergerea distanțelor sociale. Vânzătoarele (în magazine alimentare, de haine, librării, la pompele de benzină etc.) erau plasate în vârful ierarhiilor sociale din comunitate. Când reușeai să procuri alimente, făceai festinuri cu prietenii. A procura hrană era un gest de dizidență, de revoltă împotriva sistemului comunist, de victorie care se cerea sărbătorită. Procurarea hranei, o obligație stringentă, mai ales când aveai copii, „ne transformase pe toți, întreaga populație, în delincvenți!”, cum
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ar fi valabilă și varianta plastică? De imaginat același top ten în parșiva selecție a unor Picasso și Dali, cam pentru ce tablouri ar fi optat cei doi monștri (evident, sacri). Pînă atunci însă ca joc, în aceste zile de festin total să-mi asum, la rîndu-mi, constrîngătoarea (dar incitanta) preferință decenală. Se înțelege, desigur, gradul absolut de subiectivitate și de selecție spontană al simplului amator de artă și nu al pictorului profesionist, ce probabil sînt, cu atît mai puțin, al
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prima. 22 iunie Masă în dulcele vechi stil francez. Sîntem invitații doamnei Marjolaine, membră octogenară a SLAO (Société Littéraire et Artistique de L'Orléanais), una din cele pomenite, prezență spirituală impresionantă. Casă pe pămînt, cufundată în vegetație prodigioasă, încăperea destinată festinului aptă să găzduiască de trei ori pe-atîtea persoane. Se discută, lejer-divagant, despre orice, dar asta pînă la sosirea felurilor: din acest moment, totul se-nvîrte în jurul mîncării, chiar al preparării ei. Cu distincție, meticulos, prelungit. Patru ore. Nu-mi aduc aminte
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de rememorat secvențe stenice, sustrase cu perspicacitate activismului și securismului local, în stare, acesta, a mai păstra ceva dintr-o strălucită efigie. Restaurantele încă își mai ofereau generozitatea gastronomică și etilică ultimilor boemi, unor Mărgăriți, aflați cîndva în preajma unor Călinești, festinurile terminîndu-se în brumate exoduri cu birje luate din Piața Unirii și terminate în casele unor Cuciureni, gata de plecare la pescuit, dar nezgîrciți a mai scoate frugale carafe. Cînd soarele după-amiezii pocnea neîndurător acoperișul ondulat al atelierelor noastre din Armeană
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ei și detașată net de aspirația (cvasi)generală întru răsturnarea comunismului (atît de nesperat ivită într-o țară ce părea să-și fi uitat identitatea), este promovată obnubilarea adevărului și, astfel, nivelarea în autojudecare, faptele retrograde stînd, obraznic, la același festin postdecembrist cu societatea civilă, atît cît există ea, ca și cum vinovăția ar aparține în egală măsură tuturor. Perpetuîndu-se același nărav al festivismului de tip sovietic, pînă și momentul tragic al mineriadei din 13-15 iunie acaparează, brusc și precipitat, ecranele și rubricile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
atelierului zumzăie rumorile momentului și ar fi nu știu cum să te faci că nu le auzi. Că nu le recunoști, la urma urmei, justificarea. Anume care? Păi, noutatea nu e strigătoare: de cînd lumea (artistică) rumorile au fost sarea și piperul festinurilor. Și, slavă domnului, festinurile se țin lanț de vreo două sute de ani, cam din momentul în care modernitatea a căpătat statut de lege. Mult mai încoace și mult mai provocator, ieșirile suprarealiștilor, bulversante în momentul impactului lor prim, ne par
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și ar fi nu știu cum să te faci că nu le auzi. Că nu le recunoști, la urma urmei, justificarea. Anume care? Păi, noutatea nu e strigătoare: de cînd lumea (artistică) rumorile au fost sarea și piperul festinurilor. Și, slavă domnului, festinurile se țin lanț de vreo două sute de ani, cam din momentul în care modernitatea a căpătat statut de lege. Mult mai încoace și mult mai provocator, ieșirile suprarealiștilor, bulversante în momentul impactului lor prim, ne par acum de o dulce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
etc. terms that Meillet pronounces during his lecture. Monday, 18 December [1933]/Meillet is sick./ Today I had planned to talk to him after his course./ 11-12: Mauss. Wednesday, 28 February [1934]/Ms. Sjoestedt lent to me G. Dumézil: Le festin d’immortalité. Etude de mythologie comparée indo-européenne, Paris, 1924”. Soon, however, Cristescu would conclude not only that many of the courses at the Institute of Ethnology were only partially relevant for her already quite specialized work but, more importantly, that
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În care, de obicei, „un animal este omorât, iar o parte din el sau Întregul trup este prezentat divinităților, ca o ofrandă dată În schimbul a ceea ce zeii vor să dăruiască. Partea rămasă din carne poate să fie consumată Într-un festin comun”. Acest punct de vedere reia, În alți termeni, opoziția dintre riturile de slabă intensitate (rugăciuni, ofrande) și cele de Înaltă intensitate (sacrificiile de comuniune și de expiere) sugerată, Într-un studiu de referință, de J. van Baal (1976). În
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sacrificat. Apoi, erau arse pe focul sacru, fiind astfel oferite divinităților. Coarnele erau păstrate cu grijă, ca dovadă a sacrificiului. Pielea era vândută, iar banii rămâneau la dispoziția sanctuarului. Diferite libații cu vin Înlocuiau ofranda de sânge. Apoi, odată cu terminarea festinului, focul era lăsat să se stingă și participanții se Întorceau la viața de zi cu zi (W. Burkert, 1983, p. 7). Sistemul sacrificiului pune În mișcare mai multe elemente. În cea mai extinsă detaliere, acestea sunt: sacrificatorul, sacrificatul, modul de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cu o femeie, reluând În plan ceremonial nunta fecundatoare din Începuturi, acel hieros gamos care a dus la instaurarea ordinii cosmice, a fertilității și bogăției. d) Riturile de bucurie Închid ciclul ceremonial, de obicei printr-un ospăț comun. Un asemenea festin presupune prezența, alături de membrii colectivității umane, a figurilor divine, fie ele strămoși, duhuri benefice, divinități complexe. Din altă perspectivă, analizând diferitele activități ritualice asociate În cultura populară română unor asemenea schimbări calendaristice, I. Ghinoiu (1988) identifică mai multe familii de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
frumos"90 la serate literare 91, amalgamului de sortimente comandate zile în șir prin berării sau în mod nesățios de către "voluptoase"92 coane Lucsițe la Moși. Până și bătrâna cerșetoare din povestirea Calul dracului poate să-i încropească un adevărat festin oaspetelui nocturn din "o costiță de purcel, niște colaci și turtă dulce și mere" la care adaugă știutoare "un clondiraș cu rachiu de izmă"93. Ca și baba din nuvela lui Caragiale, Stamate își pregătește printr-un veritabil ritual aventura
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cu o gamă de variată de feluri și prețuri moderate. La micul dejun se poate degusta nasi lemak, un fel de orez malaez cu pește; la prânz biryani de pui, un fel de origine indianomusulmană; după-amiaza ceai colonial; seara un festin chinezesc, cu miraculoasele preparate din fructe de mare, pește, frigărui, legume și salate și condimentate, fructe și sucuri exotice. Mâncarea a fost, de asemenea, puternic promovată ca un punct de atracție pentru turiști, mai ales În timpul Festivalului Alimentar de la Singapore
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
sezonul hibernal nu este cel al vegetației în floare. Cu toate acestea, se știe că "lunile de iarnă, care sunt și cele în care se beneficiază de cel mai mult timp liber și de abundența alimentelor recoltate, sunt propice divertismentului, festinurilor și sărbătorilor"35. Odată cu răspândirea creștinismului, aceste festivități se vor cristaliza în jurul unor solemnități proprii noului calendar creștin. În toată Europa, de altfel, de la solstițiul de iarnă la echinocțiul de primăvară, de la Crăciun la Paști, exista un timp al sărbătorilor
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
doamnă, ci de următoarele: Lampă, a bea avid107, ulei, Fratele meu și Sora mea"... Încetul cu încetul însă, răspândirea confreriilor bahice în general și mai ales a ordinului Meduzei a început să facă umbră Bisericii. Justiția episcopală a condamnat aceste festinuri însoțite de băutură. Confreriile bahice au fost în cele din urmă măturate de furtuna revoluționară. De la Revoluția franceză, banchetul face parte din tradiția republicană. Istoria contemporană păstrează amintirea banchetului care, în cadrul Expoziției universale din 1900, a marcat a 108-a
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
un colocviu, un congres... sau un simpozion, participanții nu uită să bea împreună: după comuniunea întru cuvânt urmează comuniunea întru vin. 99 C. Salles, Les bas-fonds de l'Antiquité, Robert Laffont, Paris, 1982, p. 85. 100 J.-F. Revel, Un festin en paroles, colecția "Pluriel", Hachette, Paris, 1982, p. 93. 101 În Viețile celor doisprezece cezari, biografii critice publicate de Suetoniu către 120, secretarul împăratului Hadrian afirmă (ceea ce Tacit doar sugera în Analele sale) că Nero, "șocat de urâțenia vechilor edificii
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
volum, sub titlul Écrits pour le cinéma. Preocupările dramatice se vor reflecta și în câteva piese, poeme dramatice, drame metafizice, între care Philoctète (Filoctet), redactat în mai multe versiuni, în română și franceză, în 1922-1923, publicat doar fragmentar, și Le Festin de Balthazar (Ospățul lui Baltazar), inclus fragmentar în revista „Mântuirea” (1929) și care nu va fi tipărit integral decât postum (1985). Are o prezență permanentă la „Cahiers du Sud”, „Discontinuité”, „Messages”, „Bifur”, „Commerce”, „Europe”, „Revue philosophique”, „Les Nouvelles littéraires” ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
Sorin Mărculescu, introd. Mircea Martin, București, 1980; Le Mal des fantômes, Paris, 1980; Rencontres avec Léon Chestov, Paris, 1982; Poezii, I-II, îngr. Paul Daniel și George Zarafu, pref. D. Micu, București, 1983; Écrits pour le cinéma, Paris, 1984; Le Festin de Balthazar, îngr. Eric A. Freedman, Saint-Nazaire, 1985; Le Lundi existentiel et le Dimanche de l’histoire, Monaco, 1989; La Philosophie vivante, 1990; Rimbaud le voyou et l’expérience poétique, îngr. Michel Carassou, Bruxelles, 1990; Ora de vizită, îngr. Leo
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
prada de război, prizonierii și, printre aceștia, s-a aflat și talentata Lamia de care s-a îndrăgostit. Aceasta a renunțat la poetul-dramaturg Menandru pentru a-l sluji pe regele macedonean. Cu talent și cu gust rafinat, Lamia îi organiza festinurile și-l învăluia cu farmecele ei. Glycera era concurenta Lamiei la inima lui Menandru care, prins în mrejele frumoasei hetaire, a refuzat să fie poet la Curtea regelui Egiptului. Glycera renunțase și ea la unele relații cu bărbați bogați și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
rolul și tonul atribuit fiecărei opere, să trec drept poet? Pentru ce, din falsă rușine, să-mi placă mai mult să fiu neștiutor decât să studiez? Un subiect de comedie nu se vrea dezvoltat în versuri de tragedie; la fel, festinul lui Thyeste nu suportă să fie povestit în versurile burgheze și demne, sau aproape, ale comediantului. Trebuie ca fiecare gen să-și păstreze locul care i se potrivește și care îi este destinat." El cere ca acțiunea să fie decupată
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
coroană: Ca mine, când sunt nebun fii și tu nebun și fii înțelept ca mine atunci când și eu sunt... Acest fragment de cântec de petrecere ar putea să ilustreze perfect banchetul pe care Jean-François Revel îl definește în lucrarea Un festin în cuvinte ca fiind o "ceremonie reglementată". În Grecia, cina avea loc la căderea nopții și putea fi împărțită în două părți: masa propriu zisă la care se mânca, apoi banchetul la care se beau cupe de vin. "Banchetul băutorilor
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
asceză sănătoasă pentru a-și smeri trupul, urmând modelul sfântului Macarie care trăia ca stâlpnic și "atunci când viermii cădeau de pe el, sfântul îi aduna și îi punea la loc pe corp, pentru ca și ei, făpturi ale Domnului, să-și aibă festinul lor"24. Aceste ființe umane venite din alte locuri, murdare și zdrențăroase, care se aventurau să meargă până la Roma, îi speriau în așa hal pe localnici încât aceștia aruncau cu pietre în ei când treceau. După căderea Imperiului Roman de
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]