3,685 matches
-
a fost prezentă și la pupitrul celor mai importante știri. Frumoasa prezentatoare a Știrilor Kanal D din weekend a petrecut Crăciunul și Revelionul acasă, alături de fiica sa, Ingrid Maria Lucia, împreună cu cei dragi. Tânăra mămică și-a aranjat singură mesele festive, fără a neglija ținutele de ocazie pentru cel mai tânăr membru al familiei, micuța Ingrid. “Ingrid, de Crăciun, a îmbrăcat o ținută de crăciuniță, iar de Revelion a schimbat două toalete speciale pentru acea noapte. Bineînțeles că a venit Moș
Simona Pătruleasa a petrecut primele sărbători ca mămică () [Corola-journal/Journalistic/23979_a_25304]
-
liturghie, preotul împreună cu enoriașii fac o procesiune spre un lac, rău sau vreun izvor, pentru slujba Sfințirii Apelor. Cand Troparul Bobotezei începe, vânătorii și pădurarii satului împușca peste ape ca să alunge duhurile necurate. Astăzi, acest obicei a păstrat doar semnificația festivă a unui foc de artificii, fiind lipsit de simbolism. Dacă este frig, se pregătește o cruce de gheață, pentru a marca locul slujbei și la sfârșit preotul aruncă în apă o cruce de lemn, iar feciorii satului se aruncă să
Ce obiceiuri se păstreză de Bobotează () [Corola-journal/Journalistic/23999_a_25324]
-
cu tinerii muzicieni din România. Pe parcursul a trei concerte simfonice, concertele formației Mozart Kammerphilharmonie, de asemenea pe parcursul a mai multor concerte camerale, evenimente ce au fost găzduite în incinta Bisericii Romano- Catolice Sfânta Treime, la Biserica Sfântul Ioan, în Sala festivă a Bibliotecii Astra. Întregul Festival Muzical Internațional Sibiu/Hermannstadt s-a desfășurat la sfârșitul lunii mai sub semnul muzicii lui Wolfgang Amadeus Mozart, maestrul care luminează spiritele, îndreaptă conștiințele, care ne încălzește inimile. Recenta ediție a Festivalului sibian al muzicii
Interviu cu Christian Badea -„Întotdeauna am lucrat cu tinerii muzicieni, peste tot în lume“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/2415_a_3740]
-
În al doilea rînd, ei sînt seduși în egală măsură de memoria culturală, de spațiile livrești, de istoria propriului domeniu de manifestare sau de istoria mare, dar și de gratuitatea actului artistic, de jubilația lui pură în care contemplația clipei festive se întîlnește cu explozia ludica și cu tot spectrul bucuriilor fără scop. Sinteză acestor componente complementare - și chiar, uneori, diferite că esența - este un spațiu artistic de un impecabil profesionalism, spectaculos fără ostentație, profund fără crispări și străbătut de o
Trei ipostaze ale autenticitătii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18185_a_19510]
-
ci de optiunea-i tematico-tipologică, - ceea ce, în cele din urmă, inseamna o preferință mai degrabă culturală". Și e adevărat că în componență definiției sămănătorismului intra două "finalități antinomice", pe de o parte, "gustul pentru pitorescul blajin, idilicul decorativ și artificialul festiv", pe de altă parte, "atracția pentru oamenii stăpîniți de de pasiuni, instincte sau vicii inexorabile, deci pentru caracterele puternice și violențe, înzestrate cu un memorabil relief fizic și moral". După cum e adevărat că sloganele exclusiviste ale lui N. Iorga au
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
tocmai datorită acestei ștafete trecute din generație în generație și, nu în ultimul rînd, a muncii pe brînci a acestei secte ciudate și nerăsplătite a editorilor săi, cărora li se cuvin adăugați criticii, adică bunii cititori. Tot restul e declamație festivă a unor oameni care-și fac din Eminescu o icoană dată jos din pod de două ori pe an.
Cultul lui Eminescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18191_a_19516]
-
de război Dimitrie A. Sturdza și a tuturor ofițerilor Diviziei de Mare. De asemenea, pe faleza Cazinoului au fost organizate ample manifestări, spectacole în aer liber și jocuri de artificii. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, această zi festivă s-a marcat prin slujbe religioase, prin organizarea de expoziții de trofee ale combatanților marinari, la Constanța și la București. Între anii 1949-1953, Ziua Marinei s-a rezumat la marcarea Zilei Flotei URSS (ultima duminică din luna iulie), diminuarea ceremonialului
Cum a fost stabilită Ziua Marinei by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/21707_a_23032]
-
Ceremonia nunții literare a poetului George Filip s-a desfășurat în trei etape: cununia religioasă, ce s-a ținut în Biserica Buna Vestire, lansarea de carte organizată în sala festivă de redacția revistei Candela de Montreal și banchetul nunții, care a urmat, la care au participat toți invitații. De la un poet mândru și răzvrătit, ca George Filip, este normal să ne fi așteptat la ceva cu totul diferit de obișnuit
O nuntă literară. In: Editura Destine Literare by Victor Roșca () [Corola-journal/Journalistic/85_a_465]
-
în acest număr că nu se deosebesc de colegii lor din țară, dar și că ei reprezintă în această privință o excepție. De pildă, Iurie Bodrug povestește într-o tabletă cum s-a desfășurat la Chișinău sărbătoarea Limba noastră: discursuri festive ("comoara și bogăția noastră" etc.), recitări, cîntece, distracție în grădina publică. "Toate bune pînă aici, dacă e să nu ținem cont de sumedenia de cuvinte stîlcite, pocite, morfolite, care îți zgîriau auzul, precum și de calchierile și stridențele presărate cam la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16707_a_18032]
-
obligațiile sale de serviciu fiind denunțate ca o penibilă corvoadă: "40 de ani de regim socialist. Revistele au fost bine "dăscălite" să "oglindească" mărețele realizări ale ultimilor ani, îndeosebi, cei numiți "epoca Ceaușescu". Și, bineînțeles, toate sînt pline de "materiale" festive, ultraelogioase. Și totuși, zilele acestea, ideologii (prin reprezentantul lor, P. Enache) și-au manifestat nemulțumirea față de felul în care presa culturală sărbătorește evenimentul. Cică o face numai formal. De unde au tras concluzia asta? Se pare că ideologii au devenit mai
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
Cronicar Cult și cultură În APOSTROF nr. 7-8 e tipărit discursul pe care Gelu Ionescu l-a rostit, în deschiderea unui recital de poezie eminesciană, la München, în urmă cu o lună. Ocazia festivă l-a incitat să respingă festivismul ridicol și să demonteze tocmai cultul monoteist, al cărui obiect e un Eminescu insuficient cunoscut. Analizînd factorii care au dus la această formă dogmatică de apreciere a "omului și operei", Gelu Ionescu e de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
Pavel Șușară Momentele festive își au, inevitabil, dincolo de ceremonialul optimist și de jubilația obligatorie, stările lor de impas și de zădărnicie. Nici bietul Brâncuși n-a scăpat, chiar acum, în anul său oficial, de clipele grele în care mai tare decît sărbătoarea a fost
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
prin medii academice, iar un prefect care crede că poate face orice în județul lui s-a pornit să cloneze Coloana spre a o dărui, cu nesfîrșită mărinimie... orașului Paris. Și totuși, dincolo de aceste aberații mai mult sau mai puțin festive, mai mult sau mai puțin bovarice și narcisiace, în anumite locuri, cu multă discreție și cu tot atîta răbdare, s-au făcut cu adevărat lucruri care pot fi așezate în vecinătatea memoriei lui Brâncuși. În ultimele două luni, două asemenea
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
prin diversitatea faptului de viață observat. Onfray, s-ar putea spune și așa, a asimilat prompt, vital, aproape organic (și în orice caz fără disfuncții) o mare cantitate de informație culturală, sistematizând-o parcă după subtilitățile și rigorile unui meniu festiv. Îl va fi ajutat la aceasta și un umor de cea mai bună calitate. Michel Onfray, Rațiunea gurmandă. Filozofia gustului, trad. și note Claudia Dumitriu și Lidia Simion, col. "Totem", Editura Nemira, 2001, 197 pag.
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
prin faptul că înțelegea arta ca pe un produs denotativ, simplă componentă a unei propagande în continuă ofensivă, și-a fixat anumite cadre pentru idealul său artistic. în plan filosofic, acesta era umanismul (socialist, evident!), în planul reprezentării era realismul (festiv, viguros și mobilizator), iar în planul receptării erau accesibilitatea și forța de persuasiune prin retorism. Într-un fel înalt și profund în același timp, fără nici o legătură cu conjuncturile ideologice, Baba răspundea, prin însuși programul lui, unui asemenea ideal. Antropocentrist
Arta românească între 1945 -1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15941_a_17266]
-
C. Rogozanu Noua carte a lui Gabriel Liiceanu se intitulează Declarație de iubire. Cuprinde articole, scrise cu diverse ocazii (unele festive), despre oamenii care l-au marcat pe scriitor. Numele sînt dintre cele mai mari: Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Constantin Noica, Emil Cioran, Andrei Pleșu, Mihail Sebastian, Horia Bernea. "Marcat" este puțin spus - fiecare dintre aceștia au însemnat evoluție culturală și
Resemnare și declarații de dragoste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15691_a_17016]
-
literare de azi au avut atunci partitura lor. Un astfel de inventar ar fi însă prea trist, sînt lucruri pe care trebuie să le știm, dar despre care nu e plăcut să vorbești. " În 1960, întreaga presă literară îmbrăca haine festive: doi importanți scriitori, Tudor Arghezi și Mihail Sadoveanu împlineau 80 de ani. Concretizate în numere omagiale de reviste și ziare, evenimentele literare sînt la concurență cu cele politice consemnate în același an: 90 de ani de la nașterea lui Lenin și
Limpezimi și înnegurări critice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16188_a_17513]
-
loc privilegiat și dezvoltă un ceremonial cu totul ieșit din comun. În mod reflex, în preajma lor se mobilizează o amplă recuzită etno-simbolică și tot ceea ce este considerat tipic din punctul de vedere al mesajului și al expresiei îmbracă instantaneu haină festivă și primește o înaltă acreditare culturală. Cum în această perioadă, printr-un miracol al astronomiei, întreaga suflare creștinească, indiferent de confesiune, a sărbătorit simultan nu mai puțin miraculoasa Înviere a Mîntuitorului, și interesul organizatorilor noștri de expoziții s-a făcut
Iconodulie și festivism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16215_a_17540]
-
spune destul de mult despre contextul estetico-moralo-spiritual în care mai funcționează acum acest străvechi și misterios amestec dintre meșteșug, penitență și devoțiune. De altfel, expoziția nici nu este în mod strict una de icoane, ci o demonstrație mai largă de vigilență festivă închinată iconografiei și obiceiurilor pascale în general, pentru că alături de scenele canonice ale răstignirii, ale coborîrii de pe cruce, ale punerii în mormînt etc. sînt și lucrări de pictură populară și naivă pur și simplu, în a căror construcție hieratica postbizantină este
Iconodulie și festivism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16215_a_17540]
-
numărul respectiv al Dilemei nu a făcut ca această distincție indispensabilă să transpară cu suficientă claritate. Pe prima pagină a revistei, titlul, cu litere de-o palmă, EMINESCU, îl face pe cititor să se aștepte mai degrabă la vreun număr festiv, dintre cele cu care sîntem așa de bine obișnuiți, colecții de eseuri exegetice mai mult sau mai puțin conjuncturale. Poza bancnotei de 1.000 de lei, cu chipul poetului, așezată sub titlu, într-o cam prea sofisticată antifrază iconografică, atrage
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
sau la începutul acestuia. Răscrucea secolelor și mileniilor se cuvenea onorată. Am publicat și noi două astfel de chestionare. întrebarea care se pune privește valabilitatea răspunsurilor. Trebuie ele luate în serios ori e vorba de un mic amuzament ocazional și festiv? Dovedește bunăoară ancheta despre romanul românesc din Observator cultural că s-a schimbat canonul sau măcar că e pe cale să schimbe? E o întîmplare ori are o semnificație mai adîncă faptul că noi înșine am cerut părerea cîtorva prozatori tocmai despre
Anchete literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16423_a_17748]
-
ales cu verbele a lua, a merge: la sigur, la sentiment. O serie caracteristică e cea a vestimentației: cineva e la costum ("pînă și C.T. Popescu s-a tras la costum", 22, 19, 1999, 3), la patru ace, la țol festiv; prin analogie, se exprimă la fel și absența hainelor: la bustul gol. Mai normală sintactic, expresia argotică la varice obține un efect comic prin saltul semantic și printr-o anume polivalență: la are în acest caz o valoare spațială (ca
"La fix", "la derută", "la o adică"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16435_a_17760]
-
prin tot atîtea variante ale aceleiași teze: mai întîi, este vorba de o descriere afirmativă, de o celebrare a omului în sine, dincolo de orice proces de intenție, și atunci pictorul cade într-o retorică sămănătoristă de tip liric și grigorescianizeasă festiv, însă ceva mai bolovănos (Țărănci lîngă troiță, 1910, Țărănci din Vlaici, 1910, Țărănci la biserică, 1912, Țărani în bătătura casei, 1914, și chiar Bărci cu țărani la Măcin, 1915 etc.). Nepunîndu-se aici problema individualizării personajelor sau a descrierii lor psihologice
Camil Ressu, la o nouă privire (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16474_a_17799]
-
prin tot atîtea variante ale aceleiași teze: mai întîi, este vorba de o descriere afirmativă, de o celebrare a omului în sine, dincolo de orice proces de intenție, și atunci pictorul cade într-o retorică sămănătoristă de tip liric și grigorescianizeasă festiv, însă ceva mai bolovănos (Țărănci lîngă troiță, 1910, Țărănci din Vlaici, 1910, Țărănci la biserică, 1912, Țărani în bătătura casei, 1914, și chiar Bărci cu țărani la Măcin, 1915 etc.). Nepunîndu-se aici problema individualizării personajelor sau a descrierii lor psihologice
Mihailopol by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16475_a_17800]
-
din Tîrgu-Mureș. Erau vizibil marcați de emoții, de anii duși, de amintiri, de roluri, de prietenii, de iubiri, de cei dragi dispăruți, de prezentul ciudat... A fost o întîlnire specială, cu tot felul de întîmplări. După-amiaza, la masă, înaintea spectacolului festiv, am făcut cunoștință cu familia Cozorici, Gheorghe și Geta. Ne-am apropiat brusc, parcă ne cunoșteam de cînd lumea. Gheorghe Cozorici era foarte precipitat. Își pregătise Scrisoarea a III-a și ar fi dorit să o spună în întregime. Mai
Șoaptele lui Firs by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16512_a_17837]