26,857 matches
-
de la București, cînd au atîrnat oamenii de vii în cîrligele de carne din abator și i-au sfîrtecat - i-au jupuit de vii? [...] Știi că Grielescu a fost un discipol al lui Nae Ionesco, cel care a înființat Garda de Fier. Nu pomenește niciodată despre asta? - Din cînd în cînd vorbește despre Nae Ionesco, dar cel mai des povestește despre zilele lui în India și cum a studiat cu un maestru de yoga. - Acesta este ipocritul lui farmec estic. Ești mult
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
poate de serioasă. în orice caz, nu mai proastă decât cea românească. Prin urmare, vom fi capabili să furnizăm Occidentului sute de mii, dacă nu chiar milioane de tineri pentru funcționarea complicatului mecanism social și economic de dincolo de cortina de fier. Mă întorc și întreb: există în România o cât de vagă preocupare similară? Se gândește vreun politician la "profilul" de peste câțiva ani al României? Spre ce ne îndreptăm? Din ce vom trăi? Cine va plăti pensiile? Ce altceva înseamnă împrumutul
Vize albe, pensii negre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16797_a_18122]
-
religioase și politice de la origini pînă în prezent. Am avea săli Ignațio Loyola, cu Exercițiile spirituale, la Escurial. Tot aici, statuia sfîntului Laurent, - Lorenzo, - diaconul spaniol din secolul 3 după Cr., sărbătorit la 10 august, pus pe un grătar de fier, prima dată, se pare, sub jeratecul ațîțat și arzînd în timp ce îngerii din văzduh își agitau aripile spre a domoli fierbințeala grătarului. De aceea, - cum spuneam, - regele Filip al doilea le sugerase arhitecților săi să dea Escurialului forma uneltei gigantice în
Inchiziția by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16789_a_18114]
-
oricum eul meu actual nu se mai recunoaște drept autor. Ce încurcată e problema responsabilității! Cîte lucruri am putut să cred în tinerețea mea!". Și cîteva zile mai tîrziu: " Am vorbit îndelung la telefon cu Eugen Ionescu despre Garda de Fier; spunîndu-i că simt un fel de rușine intelectuală că m-am lăsat sedus de ea, el îmi răspunde nimerit că am "marșat" pentru că mișcarea era "complet nebună"". Și în aprilie același an: "Ce-i datorez Gărzii de Fier. Consecințele pe
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
Garda de Fier; spunîndu-i că simt un fel de rușine intelectuală că m-am lăsat sedus de ea, el îmi răspunde nimerit că am "marșat" pentru că mișcarea era "complet nebună"". Și în aprilie același an: "Ce-i datorez Gărzii de Fier. Consecințele pe care a trebuit să le îndur pentru o simplă înfierbîntare de tinerețe au fost și sînt atît de disproporționate, că după ea mi-a fost cu neputință să mai îmbrățișez vreo cauză, chiar și inofensivă, nobilă sau Dumnezeu
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
să mai îmbrățișez vreo cauză, chiar și inofensivă, nobilă sau Dumnezeu mai știe cum. E bine să plătești scump o rătăcire de tinerețe; vei fi cruțat, mai tîrziu, de o mulțime de decepții". Și în septembrie același an: "Garda de Fier? Demonii de dreapta, adepți ai ortodoxiei aflați ideologic la antipodul celor pe care i-a denunțat Dostoievski, dar psihologic foarte asemănători. Fenomen neromânesc. Așa se face că șeful G. de F. era slav. Un fel de Hatman." Trăia ca un
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
dolari, nu ezită să-ți pună la dispoziție și casa și nevasta! Abia observând că, minute întregi, pe autostrada maghiară dinspre Budapesta spre Szeged nu circulă aproape nimeni, înțelegi realitatea cruntă a sintagmei care ne-a otrăvit viața - "cortina de fier". România e un pustiu neprietenos, parcă ciumat, spre care lumea se îndreaptă doar de nevoie. Loviți de sentimentul oprimant al abandonului, am avut în mai multe rânduri senzația că ne rătăcisem. Nu, nu ne rătăcisem. Doar că devenisem un capitol
Ungaria se termină la Szeged, România începe la Babadag by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16835_a_18160]
-
Cronicar Dilema din tren Cum călătorește mereu pe drum de fier de ici-colo (și retur), Cronicarul are evidența la zi a modei revistelor citite în tren. în anii '80 se citeau masiv almanahuri: Almanahul literar și cel al României literare, Almanahul Ramuri sau Ateneu, Anticipația, Flacăra, Magazin și mult căutatul Almanah
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16852_a_18177]
-
aseamănă, se adună. Victoria sovieticilor contra naziștilor fiind un paradox, întrucît și stalinismul și nazismul erau, de fapt, ambele contra democrației capitaliste, după cum s-a văzut ulterior. Cartea lui Ernst Nolte, apărută în 1989, cu puțin înainte de căderea cortinei de fier e, prin complexitatea ei, o piatră de hotar în istoria recentă a Europei secolului XX. Ea pune capăt unui fenomen, acela al supraviețuirii ideologiei totalitariste din Est; cînd un fenomen obscur se explică, el își pierde interesul, precum și atracția pe
Marchizul în răsărit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16863_a_18188]
-
este M. R. Paraschivescu, în februarie 1945, în articolul Un impostor: dl Tudor Arghezi din România liberă. Acolo arghezianul poet al Cînticelor țigănești îi numește colaboraționiști pe Goga, pe Vaida-Voievod și pe Malaxa, pentru a fi deschis drumul Gărzii de Fier. El nu se referă strict la anii războiului, crezînd a (se) putea vorbi și de interbelic. Cuvîntul nu are răspîndirea așteptată, ideea face totuși carieră și o putem descoperi în presa anilor 1945-1947 fructificată în destule sinonime, precum trădător, vînzător
Despre colaboraționism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16870_a_18195]
-
Brătescu-Voinești", pe "ardeleanul care și-a vîndut pielea celor care i-au amputat Ardealul natal, Liviu Rebreanu", pe "celălalt instigator la pogromuri în numele crucii, Nichifor Crainic", pe "părtașul direct la fără-de-legi Radu Gyr" și, în fine, pe "mentorul Gărzii de Fier, dialecticianul fericirii verzui, Nae Ionescu". Problema nu e dacă puteau fi scoși din Istorie toți aceștia ori doar unii dintre ei și nici măcar dacă vinovăția lor era egală, meritînd a fi puși în aceeași oală. Istoricii (și literari) privesc astăzi
Despre colaboraționism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16870_a_18195]
-
întrutotul, din punct de vedere estetic, și care reprezintă, fără îndoială, cea mai bună carte a sa. Ceea ce produce o impresie puternică este intensitatea calmă a trăirilor. Asemenea unui credincios fanatic, poetul ar putea să facă să se topească și fierul cu fixitatea privirii lui. Pe el nimic din ceea ce e lumesc nu-l perturbă și nu-l iluzionează: " Am născocit un cuvânt de forma trupului tău. Apoi altul./ Și încă unul. Frumoase, de nerostit, într-o limbă nouă,/ bogată și
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
Eugenia Vodă Festivalul de la Karlovy Vary e cu totul altfel acum decît înainte - spun cei care au fost la festival și înainte. Înainte, în spațiul de dincoace de cortina de fier, Karlovy Vary era, ca și festivalul de la Moscova, mai curînd un festival de interes zonal, tributar, inclusiv la nivelul selecției, ideologiei oficiale. Directoarea artistică a festivalului de acum, Eva Zaoralova, amintește, în prefața caietului program, edițiile de atunci, cu nelipsitele
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
într-o casă de protocol, ce-ar fi să i-o ofere, în schimbul apartamentului cu ușă de metal? Nu de alta, dar dacă domnul Băsescu a rezolvat "spinoasa problemă" a flotei, nu se va opri în fața unor banale țâțâni de fier. (De altfel, devenit tragic personaj al poemului său, " Problema spinoasă a nopților", dl. Dumitrescu se oferă să plătească eventualele daune!) Drama celui care a scris "Jurnalul de campanie", un om "de stânga", nu poate fi, simplist, explicată prin lipsa de
Problema spinoasă a yalelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16922_a_18247]
-
ar trebui o lungă și frumoasă gură/ acestei lumi o lungă și frumoasă lume" (Sînt arborele pe care-l udă și-l ascund). Omul se confundă cu natura, se varsă în alcătuirile acesteia: "culegători înalți veniți în apropierea șinelor/ adorînd fierul și celebritatea lui matinală/(o cruce de fier pe acoperișul hangarului)/ o gheară moale-moale/ înfiptă într-o victimă leneșă-leneșă/ viață ca o secreție inutilă transmisă prin/ serviciile de poștă ale ruinelor/ feminine" (Legăturile care se făceau în tren). Cuvîntul însuși
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
lumi o lungă și frumoasă lume" (Sînt arborele pe care-l udă și-l ascund). Omul se confundă cu natura, se varsă în alcătuirile acesteia: "culegători înalți veniți în apropierea șinelor/ adorînd fierul și celebritatea lui matinală/(o cruce de fier pe acoperișul hangarului)/ o gheară moale-moale/ înfiptă într-o victimă leneșă-leneșă/ viață ca o secreție inutilă transmisă prin/ serviciile de poștă ale ruinelor/ feminine" (Legăturile care se făceau în tren). Cuvîntul însuși ni se relevă ca o bizară vietate la
Feeria libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16963_a_18288]
-
o mare obsesie a românilor: 67 la sută dintre cei chestionați nu și i-ar dori drept vecini, în schimb, cei bolnavi de SIDA sunt respinși doar de 52 la sută! Oricât m-aș strădui, nu pot pătrunde logica de fier... forjat a compatrioților mei! După cum mi se pare oribilă opțiunea a 22 la sută dintre subiecți: de a nu-i avea ca vecini pe evrei! Las' că în România actuală abia dacă mai există vreo treizeci de mii de persoane
Xenofobia militans by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17015_a_18340]
-
tot într-un fel angajant. Dacă prin intermediul cărții este realizat un atare angajament, depinde doar de felul în care cartea este scrisă... R.B.: În același eseu în care vă refereați la angajamentul scriitorului ați afirmat că după dispariția Cortinei de fier arta și literatura stau din nou în centrul atenției, o afirmație demnă de... atenție. Și totuși, se poate constata, statistic vorbind, că se citește din ce în ce mai puțină beletristică. Cum vă explicați totuși că în aceste condiții cărțile dvs. se bucură de
Margriet de Moor: "Temele romanelor mele sînt absența, plecarea, tăcerea" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17011_a_18336]
-
UCIN. Deloc dezinteresatul repudiator al "ideilor fixe" ale criticii tocmai și-a editat pilduitor, pe spezele Uniunii pe care o prezidează cu un al patrulea sau al cincilea mandat - asta da, fixație! - "scenariul" său comasat din anul 1980: Mihnea Gheorghiu, Fierul și Aurul. Burebista. Scenariu cinematografic. Întrucît tot nu avem în acest sezon noi premiere românești de comentat, trebuie să găsim spațiul spre a consemna evenimentul: o mostră antologică a maculaturii de gen, aleasă din întreaga producție a unei jumătăți de
Confiscarea șanselor by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17060_a_18385]
-
multele perle ale istoriografiei ceaușiste - azi savuroase în neverosimilul enormității lor - cu tot tacîmul cuvîntărilor conducătorului iubit și chiar al textului Internaționalei, mutat în "statul unitar geto-dac", unde "fierari muncesc cu voie bună sub porunca unui meșter care bate un fier cald", fiindcă (dialog) "la noi toată lumea muncește, cu sabia sau cu plugul", recte "pe ogoare fără haturi", fiindcă "cine nu ară și nu seamănă, nu culege". Ca să nu mai vorbim de sfruntata inadecvare a megalomanei maculaturi la minimala decență a
Confiscarea șanselor by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17060_a_18385]
-
național", unde antisemitismul e o prezență acută. Paragraful din cartea d-nei Marta Petreu "Cioran și ideologia legionară" e, din toate punctele de vedere, edificator. De aceea, tocmai, menționa el într-o scrisoare către Eliade din decembrie 1937 că "Garda de Fier este ultima șansă a României." Apoi, de prin 1946, se va despărți de vechile idealuri și speranțe, abandonîndu-le critic. Toate aceste episoade și faze sînt atent puse în evidență de autoare, cu o informație mereu la obiect și copleșitoare ca
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
au venit ardelenii. Eram acasă, în sfîrșit! Dintre marile decepții umane l-aș numi pe A. Păunescu. În vara lui '90 l-am cunoscut la Chișinău. Mai bine plecam pe Marte! Acum, la cca 10 ani de la căderea cortinei de fier, știu că-mi pot alege prietenii (sau să fiu ales, mă rog...). Anume ei îmi dau un spor de ființă. M.V.: Cum credeți, prin ce s-au impus 80-iștii ca generație, ca grup? E.G.P.: Prin faptul că au fost
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
de evadare în timpul istoric, favorizate de străzile cu iz arhaic ale Bucureștilor, se îmbină cu semnalele necruțătoare ale traiului curent: "De la gară am mers pe niște străzi ciudate, parcă din vremea fanarioților (Iordache Golescu, Turda), la Floreasca. Lacul scînteia ca fierul înroșit, copacii gravi, apoi după căderea soarelui, peste tot un albastru zgrunțuros și păstos în care ciorile pătrundeau greu. În fond, pe Jianu, autobuze galbene mari ieșeau și intrau în frunzișuri, sub antenele tremurătoare ale reflectoarelor de la Băneasa". De cele mai multe
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
patru mirese cu voalul pe față. Nu le putem vedea chipul. Și nici ele nu pot privi în jur. O metaforă vizualizată foarte frumos: candoarea, inocența tinereții obturate de regimul totalitar. Încercînd să scape, se lovesc violent de cortina de fier, obstacolul-simbol, granița dintre comunism și democrație. În cele din urmă, eliberarea este posibilă. Cortina se ridică ușor, ușor, lăsînd să se vadă o imagine emblematică pentru spectacol, pentru lumea teatrului, liberă și fascinantă, amețitoare, de care s-a bucurat George
Revoltă sau abandon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15832_a_17157]
-
atîtea cadavre sfîrtecate, se mai află și oameni întregi și vii. Chiar dacă nu se știe exact numărul celor uciși, vorbindu-se de cîteva mii, americanii sînt șocați și, iată, șocați sînt și cîinii dresați să caute viața sub tonele de fier și de beton. Altă știre, tot de săptămîna trecută, din Germania: un grup de intelectuali și scriitori, în frunte cu Günter Grass, consideră că datoria țărilor civilizate atacate de barbaria teroristă este de a răspunde civilizat, nu barbar. Pînă aici
Günter Grass și cîinii polițiști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15823_a_17148]