1,080 matches
-
-l convingă pe inspector, își agitau brațele, se loveau cu pumnul în piept. Nikolai ridică ochii spre partea înaltă a câmpiei și o văzu pe Anna. Se îndepărta agale, de-a lungul copacilor de pe ulița principală. A doua zi, cu ajutorul fierarului eliberat, potcovi calul. Țăranii se întorceau de la casa sovietului cu brațele încărcate de veselă și de utilaje recuperate. În timpul nopții, un lung convoi ce venea din satele vecine trecu pe sub ferestrele lor: o grindină nesfârșită de hohote de plâns obosite
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
20 nu le mai spuneau nimic în l936. Gândindu-se la acest tineret, Nikolai își dădea seama de soliditatea lumii noi. Revoluția se debarasa treptat de revoluționari, iar viața se întorcea la substanța ei de pământ și de pâine. Gutov, fierarul, îi lăsă nicovala fiului său și fu ales președinte al colhozului. Era deja membru al Partidului și-l trăsese și pe Nikolai acolo, zicându-i: „Trebuie să vii, consătene, dacă nu, or să pescuiască un alt Carasin...“ De multă vreme
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
declarase că președintele colhozului le spusese „totul, absolut totul“, că le fusese „demascat“ complotul și că era în interesul lor să mărturisească faptele. Întrebările începură să curgă, dar, în primele minute, Nikolai le auzea ca printr-un zid: trădarea fostului fierar atinsese în el o coardă vitală, a cărei fragilitate o ignora până și el. Apoi se gândi la torturile care izbuteau să smulgă orice calomnii, se liniști și se hotărâ să se apere până la capăt. Atunci pricepu, ascultându-l pe
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
un pol, intenția satirică, ironică și tehnicile denigrării - jocul insinuant cu proporțiile, distrugătoarele antiteze -, la celălalt, elogiul deschis al ordinii, al vigorii creatoare. A. n-a fost un spirit retrograd, ci un adversar al falsității. „Tezaure mocnite” zac în popor. Fierarul afirmă forța faptei, țăranul a împrumutat înțelepciunea pământului. Poezia și muzica lor atestă un adânc extaz (Pentru bilanț, Bărăganul). Pravila de morală practică abandonează ironia pentru negația directă. Hula și mesianismul o plasează în descendența biblicelor profetice. Instinctul posesiv, febra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
c2. Teorema are multiple aplicații în sfera matematicilor, cu deosebire în calculul suprafețelor și al distanțelor. Reprezentarea grafică a teoremei Pitagora a descoperit posibilitatea de a traduce notele muzicale în ecuații matematice din întâmplare. Trecând într-o zi pe lângă atelierul fierarilor, a observat că sunetele nicovalei erau foarte armonioase. Întors în atelier pentru observații, a realizat că între ciocane era un raport proporțional cu lungimea coardelor unui instrument muzical. Șase secole mai târziu, Ptolomeu, inspirat de Pitagora, descoperă octavele și vorbește
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
fascinant al dragostei. Scriitorul aduce în prim-plan suferința pe care o aduce cu sine o iubire neîmpărtășită sau neîmplinită, dar în ciuda temei ce se anunța de succes, operele mai sus menționate vor eșua. Slavici se aventurează în explorarea lumii fierarului Dinu sau a boierului de viță veche Iorgu Armaș. Îi lipsește scriitorului simțul vieții orășenești de "dincolo" indiferent de clasa socială pe care o supune analizei. El rămâne excelentul observator al lumii sale și asta nu e puțin lucru atunci când
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
o presupune surprinderea societății "pestrițe" a Banatului românesc care face obiectul atâtor creații remarcabile dintre care două (Mara și Pădureanca) sunt capodopere. În realizarea lui Dinu există însă câteva pagini deosebite (ultimele treizeci ale unui roman de două sute de pagini). Fierarul află că Fira, fiica stăpânului său, Costache, pe care acesta i-o încredințase ca soră și viitoare soție după moartea sa, a ajuns în gura lumii datorită relației sale cu un tânăr. Dinu își asumă greșeala nesocotitei fete acuzându-se
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
limitele neexplorate ale suportabilității ființei umane. Ea impune reconsiderarea omului, a conștiinței și a menirii sale în oricare din cele două lumi posibile. Ca moș Marian din O viață pierdută, moș Zamfir din Dăscălașul sau ca Simina din Pădureanca, Dinu fierarul găsește în sine puterea să pornească de la început după ce a așezat lucrurile în albia lor. Tragedia trăită până la epuizarea resurselor sufletești nu e micșorată de ultima zvâcnire de viață a celor care decid să meargă mai departe. Ba dimpotrivă. Sinuciderea
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
realului opresiv, al „legilor cunoscute” („creatorul adevărat și nou sfărîmă cu tîrnăcopul temperamentului său legile cunoscute” - scria deja poetul „constructivist”) și al limbajului perpetuat prin tradiție („gramatical”, „logic” etc.). „SÎngerarea imaginației fecunde” - despre care se vorbea În articolul Tudor Arghezi - fierar al cuvîntului, - apărea drept rezultatul unei asemenea Înfruntări a lumii Încremenite În formule și convenții. Sub acest unghi, apelul la imaginar e semnul unei rupturi. E elocvent, bunăoară, faptul că și În etapa mai nouă a scrisului său „alunecarea Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ce conferă o relativă coerență viziunii prismatice: „un cer tăiat pe-obrazul ce-l știu itinerar / cu-ntoarceri cu-o privire pe sîngele-n fereastră / din tine se desface priveliștea Într-o glastră / și evantaliu-n palmă te-ncing ca un fierar”. Cum Ulise atrage atenția Încă din titlu asupra motivului călătoriei (aventurii) urmînd itinerariul zigzagat al metropolei moderne (În traducerea franceză din 1933, titlul cărții devine Ulysse dans la cité), e de așteptat ca aceeași obsesie a deschiderii privirii spre evenimentele
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
arte d’avanguardia, Bologna, II, Mulino, 1972, p. 108. . R. Poggioli, Op. cit., p. 109. A doua lumină, loc. cit. . Pădurile orchestre, În I. Voronca, Act de prezență, ediție Îngrijită de Ion POP, Ed. Dacia, Cluj, 1972, p. 169. . Tudor Arghezi, fierar al cuvîntului, În Integral, 1925, nr. 3. . Integral, 1927, nr. 10. . „Poeme În aer liber” de Stephan Roll, În unu, 1929, nr. 3. . A doua lumină, În unu, 1929, nr. 16. . [Ascuțiți-vă așadar foamea], În unu, 1930, nr. 31
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
1927, nr. 10. . Între mine și mine, În unu, 1929, nr. 19. . Gramatică, loc. cit. . 1924, În 75 H.P. . Arhitectura, În Punct, 1925, nr. 9. . Suprarealism și integralism, În Integral, 1925, nr. 1. . v. unu, 1929, nr. 19. . Tudor Arghezi - fierar al cuvîntului, În Integral, 1925, nr. 3. . Gramatică, loc. cit. . Ibidem. . Gramatică, loc. cit. . Cicatrizări (Poezia nouă), În Integral, 1925, nr. 1. . Marin Mincu notează: „Numai procesul textualizării transformă o grămadă de semnificați și semnificanți (semnele literare) Într-un sistem
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
tin Chițac, Ion Minciună, Ion Moroșanu, Vasile Olaru, C-tin Gîndac etc.; croitori ca Vasile Fasolă, C-tin Popescu, Chirică Chițac, Vasile Popescu, Miluță Bețianu. Mulți dintre cei de mai sus au lucrat apoi în cadrul CAP-urilor. La Vatra erau fierari Ion și D-tru Nazare, D-tru Corlăteanu și Victor Hulpe, lemnari Mihai Mereuță, Vasile Mărăndei și Toader Bostan, la Alba Azâzoaie Gh. și la Mlenăuți Corneliu Brahă. în cadrul cooperației de consum au luat ființă ateliere ca cel de tâmplărie (Gheorghe și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
următoarele coturi: Dealul Carierii, în țigănime, în țelină, Di Vale, La Velniță, Livada. O discuție aparte ar merita cotul numit în țigănime, cot în care, în vremurile mai de demult trăiau doar țiganii. Aceștia erau mai mult meseriași, în special fierari și muzicanți. Nu exista casă în care să nu fie câte un muzicant. De aici s-au ridicat membrii familiei Costandache care cântau pe la restaurantele din Darabani și Dorohoi. Mai erau și alți muzicanți vestiți ca Deliman, Ganea, Chibrit etc.
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în Catagrafia de la 1774 amintim pe: Gândac, Micu, Ganea, Costandache. Pe moșia Hudeștii-Mari au mai fost aduși de prin Polonia sau de prin Bucovina o serie de familii de meșteri care lucrau la Velnița boierească cum ar fi fost Iohan - fierar, Meslerrotar, Șuba - mecanic la velniță, Ceacovschi-mecanic, Felic - preparator la velniță etc. Interesante sunt informațiile date de M.D.G.R. despre satul Lupeni: satul avea 259 de familii cu 1026 suflete. Proprietatea moșiei aparținea fraților Gheorghe, Ilie și Ion Ciolac cumpărată de la căpitanul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
calendarului, mai există familii stiliști, sau cum se numesc ei astăzi “tradiționaliști”, ortodocși de stil vechi.) Majoritatea sătenilor sunt agricultori harnici, iar din cele mai vechi timpuri satul e cunoscut și ca o localitate cu buni meseriași, rotari, pietrari, olari, fierari, cojocari, cărăuși.. iar femeile fiind apreciate ca bune țesătoare de pânză, mai ales de lână tigaie pentru fețe de masă, ștergare (acestea și din borangic), cămăși, de țesături, de lăicere, macaturi, ițari. Își făceau iile, fustele, catrințele etc. Creșterea oilor
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cocoșul. Încerce cei ce cer cercei. Pe cap un capac, pe capac un ac. Stanca stă-n castan ca Stan. În luminiș, la lumina lunii i-au licărit luminile luminoase. Capra neagră calcă piatra, piatra-n patru laturi crapă. Fata fierarului, Fănica, fierbe fasole fără foc, fiindcă focul face fum. Am o mâță mătăsoasă căpățânoasă cu cinci mâțoșei jucăuși și frumușei. Invitat la șezătoare interpretul de muzică populară Constantin Bahrin, care cântă și elevii dansează Strigături: Foaie verde busuioc o venit
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
în închisoare, la Sighet. Brătianu Ioan I. C. (1821-1891) -participant la revoluția de 1848 din Țara Românească. A fondat Partidul Liberal, a fost ministru și prim ministru. Unul dintre fondatorii României moderne. bresle - asociații ale meșteșugarilor (breasla tăbăcarilor, a cojocarilor, a fierarilor etc.), dintr-un anumit oraș. Breasla era condusă de un staroste și de sfatul celor 12 bătrâni (meșteri). Prin regulamentele adoptate au protejat meșterii, calfele și profesia prin regulamente, au impus o anumită calitate, au contribuit la dezvoltarea economică a
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
master de literatură engleză la Columbia, apoi obține o bursă Fulbright (vezi) pentru a merge la Oxford University. Se părea că războiul îl pusese pe drumul cel bun pe cel ce începuse, înainte de încorporare, să lucreze ca ucenic la un fierar. A început să bată fierul peniței de scriitor predând mai întâi compoziție literară (creative writing) la Pennsylvania State University la începutul anilor cincizeci. A lucrat apoi în publicitate pentru revistele Time și Look, experiență care l-a ajutat să adauge
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
afectată de aceste conflicte sociale, care opune popolo minuto (oameni mărunți) la popolo grosso (celor "mari", "burghezilor"). În 1378, la Florența, revolta ciompilor, muncitori care prelucrau lîna, se termină cu ocuparea palatului seniorial și formarea, împreună cu meseriile inferioare (măcelari, cizmari, fierari, zidari, dulgheri), a unui guvern democratic. Acesta nu durează decît cîteva săptămîni, căci este alungat de forțele meseriilor superioare, care reiau puterea. La Gand, în anul următor, revolta luntrașilor și țesătorilor împotriva contelui de Flandra, așa numiții "maillotins" (răsculații se
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Cița Prușului venită aici de pe Dealul Armanului care sfârșește tragic după ce a călcat pe o mină pe undeva pe lângă Bilbor și a fost aruncată În fărâme pe vârfurile brazilor. Îi rămân Însă cei trei feciori: Alexandru care a ajuns un fierar vestit, Nuțu mort de tânăr și Toader căsători În Zăpode cu Floarea Coconetelui. Fierarul moștenește meseria de la George al Todoricăi, tatăl său natural. Tot aici locuia Maria Șchioapei și Urzică Dumitru, venit de la Saștiu. Grigore Rugină se trage din neamul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
o mină pe undeva pe lângă Bilbor și a fost aruncată În fărâme pe vârfurile brazilor. Îi rămân Însă cei trei feciori: Alexandru care a ajuns un fierar vestit, Nuțu mort de tânăr și Toader căsători În Zăpode cu Floarea Coconetelui. Fierarul moștenește meseria de la George al Todoricăi, tatăl său natural. Tot aici locuia Maria Șchioapei și Urzică Dumitru, venit de la Saștiu. Grigore Rugină se trage din neamul Rugineștilor, foarte răspândiți În sat. Trei frați: Dumitru, Andrei (Călugărul) și Constantin se ridică
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ziceau Pocăitul. Ceilalți trei din Preluca sunt porecliți Pici. De unde o fi inventat porecla cel care a scornit-o, n-am putu afla. Trei case mai erau până la confluența celor două pâraie: a lui Stan Gheorghe al Todericăi, Căoaciul, adică fierarul, un meseriaș foarte priceput și un bun gospodar, a feciorului său, (natural) adoptiv. Trâmbițaș Stan Toader și Stan Ion sau Ionuț al lui George al Todericăi. Niciunul dintre aceștia nu au avut urmași și averea amândurora rămâne unui flăcău, Simion
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
stătea Într-o bucătărie de vară din curte. Copil din flori, Toader, care a moștenit și numele tatălui său Trâmbițaș, rudă, dacă nu chiar frate cu Învățătorul Trâmbițaș, isteț ca toți copii din flori, Învață de la tatăl său meseria de fierar și când tatăl său, bătrân fiind, nu mai poate mânui ciocanul și nici să potcovească vitele și caii sătenilor, i-l dă lui Toader, nu lui Nuțu, fiul său adevărat. Hărnicia, spiritul gospodăresc și exigența În conducerea gospodăriei le-a
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de la tatăl său Dumitru și acesta de la tatăl său Foiul. Probabil fusese la mijloc o problemă fiziologică (respira greu ca un foi), foiul fiind burduful din piele care servea la trimiterea aerului pentru cărbunii Încinși unde se Încălzea fierul de către fierarii care erau și potcovari. Acesta a avut doi flăcăi și o fată: Neculai, Petru și Mărița. Marcu Iacob, zis Cocioabă, era frate cu Coconetele din Zăpode și avea trei feciori: Neculiță, Petrușca și Costan și o fată, Onița, care avea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]