1,218 matches
-
și pot fi nominalizate astfel: a)modele obiectuale (materiale sau fizice); ele pot fi similare cu cele originale, de exemplu modele de instalații, piese din sticlă, dispozitive de lucru, sau modele miniaturizate cum ar fi: bile, tije, b)modele iconice (figurative) cum sunt: scheme, schițe, grafice, fotografii, diagrame, tabele. c)modele ideale (abstracte sau logico-matematice) exprimate prin: formule, simboluri, legi, teorii, procente. Caracteristicile modelului Caracteristicile unui model sunt: - modelul este o simplificare a originalului, nu o reproducere minuțioasă a acestuia. - modelul
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
sens fac ca, de cele mai multe ori, să se includă în sfera realizărilor tiparului (Det) N1 de N2 structuri care nu formează totuși un ansamblu unitar, omogen. O distincție fundamentală în interiorul acestei construcții este cea operată de Austin 19802, între tipul figurativ și tipul literal. Clasificarea se dovedește utilă și pentru limba română. A. Tipul figurativ: în interiorul acestei variante, relația predicativă dintre cei doi constituenți se bazează pe o asemănare sau pe o metaforă: cața de vecină - o vecină ca o cață
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
N1 de N2 structuri care nu formează totuși un ansamblu unitar, omogen. O distincție fundamentală în interiorul acestei construcții este cea operată de Austin 19802, între tipul figurativ și tipul literal. Clasificarea se dovedește utilă și pentru limba română. A. Tipul figurativ: în interiorul acestei variante, relația predicativă dintre cei doi constituenți se bazează pe o asemănare sau pe o metaforă: cața de vecină - o vecină ca o cață, un bujor de fată - o fată ca un bujor, o bomboană/o comoară de
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
de biscuiți (www.utilecopii.com, 2007). Acordul intern în gen nu pune probleme atunci când prima poziție este ocupată de un adjectiv substantivizat: acesta din urmă se acordă în gen și în număr cu N2. Dificultățile apar în interiorul construcțiilor de tip figurativ și se explică prin relația predicativă existentă la baza construcției, asemănătoare cu cea dintre subiect și nume predicativ, unde trăsăturile conflictuale de gen sunt frecvente (Vișan 2004: 677). În cazul determinanților (articol sau adjectiv demonstrativ) și al cuantificatorilor, acordul se
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
recurent al picturii lui Matisse. Beyaert observă că indiferent de manifestare, ca decupaj al vederii spre port sau colț de grădină, ea debordează spațiul tradițional al metaforei albertiene: „care face din tablou o fereastră spre lume”. Devine însă un motiv figurativ care susține construcția peisajului și care, disociind exteriorul / lointain de interior / proche, contribuie la efectul de profunzime, detașându-se de viziunea renascentistă și de mimetismul care o caracterizează. Funcția ferestrei matissiene este ilustrată în tabloul intitulat La Conversation. Aici codificarea
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
plan apropiat. În secvența Le conflit du figural et du figuratif Beyaert accentuează, în corelație cu detaliile analitice anterioare, ideea ferestrei ca resort esențial al sistemului perceptiv matissian. Fereastra relaționează exteriorul grădinii cu interiorul casei, unește obiecte care în profunzimea figurativă sunt separate, legitimează așezarea unei vederi îndepărtate în reprezentarea unui spațiu apropiat, face posibilă întâlnirea unei rochii cu ornamentul unei balustrade. În aceste condiții, relația perceptivă, așa cum se manifestă în spațiul acestui tablou, împiedică punerea în imagine a unei profunzimi
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
sunt separate, legitimează așezarea unei vederi îndepărtate în reprezentarea unui spațiu apropiat, face posibilă întâlnirea unei rochii cu ornamentul unei balustrade. În aceste condiții, relația perceptivă, așa cum se manifestă în spațiul acestui tablou, împiedică punerea în imagine a unei profunzimi figurative graduale în care figura balustradei ar trebui să fie în planul din spate al rochiei. Efectul se realizează prin continuitate cromatică, pentru că negrul rochiei se prelungește în ornamentul balustradei, bleul fotoliului se continuă pe perete și se oprește pe ovalul
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
valori nu constituie, așa cum consideră Lhote, simple: „rime plastice fondate pe câteva asemănări bine sesizate”, ci se încadrează mai degrabă în categoria diferențelor și neasemănărilor. Ele se situează în chiar miezul principiului tensiv și se asociază valorilor cromatice, luminoase și figurative. Ele asociază jocului de valențe rafinate, construind figura ponderării / pondérationca exercițiu de echilibrare a valorilor contrare în care acordul maschează, în mod necesar, o polemică ascunsă. Beyaert consideră că o figură de dimensiuni mari reclamă o alta, de dimensiuni reduse
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
fiecărei figuri i se distribuie o prezență potențială. Concluzia parțială a autoarei este că, în acest fel. se produce o egalizare a valențelor perceptive evidentă în La famille du peintre unde, indiferent de locul pe care l ocupă în profunzimea figurativă, floarea de hârtie, tabla de șah sau Marguerite se impun în aceeași măsură și cu aceeași forță, percepției. În continuarea analizei, această nivelare a valențelor perceptive este pusă în relație cu intenția mimetică prin care se plantează în imagine scena
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
diminuare a vigilenței cognitive: „Variațiunile ornamentale pot fi obiecte caracterizate și cunoscute dar semnificația și folosirea lor obișnuită sunt neglijate în asemenea situații pentru a păstra doar ordinea și reacțiile mutuale”. Beyaert crede, în acest context, că pentru observator, motivele figurative nu pot fi reduse la ipostaza de actanți poziționali, decât prin defigurare. În ultima parte a studiului, „Éprouver” les sensations, Beyaert se referă la observatorul aflat în relație vizuală cu tablourile lui Matisse căruia i se atribuie o dublă competență
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
de tactil, de ceea ce poate fi gustat” Beyaert arată că pictura lui Matisse cere o altfel de abordare. În tablourile lui, unele construcții enunțiative întrerup rutina perceptivă și suspendă reperele iconice, ferindu-le de perspectiva lineară simplificatoare și de determinarea figurativă, într un proces în care plasticul înfrânge iconicul. Una din problemele rămase deschise în abordarea autoarei este aceea a relației de cauzalitate între utilizarea spațiilor apropiate și posibilitatea de a resimți, de a trăi experiența senzorială, dincolo de nivelul observației. Rămâne
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
stă în legitimarea privitorului de artă ca potențial analist. Observatorul picturii, oricare ar fi el, este cel care are disponibilitatea și competența, atunci când referința se diluează, să resimtă și să trăiască la modul senzitiv și polifonic imaginea în complexitatea ei figurativă. Observatorul este cel căruia semiotica îi dă dreptul și mai ales libertatea de a reevalua importanța figurilor, de a atribui fiecăreia partea posibilă de semnificație și de a percepe suplimentul pasional al acestei semnificații. Beyaert descoperă chiar un pasaj din
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
posibilitatea resimțirii lor dincolo de observația vizuală. Este notabilă la Beyaert și punerea în discuție a dificultăților de cercetare în domeniul semioticii tensive legate, printre altele, de proliferarea unităților minimale indecompozabile, de relaționarea dificilă a calităților sensibile cu abstractul, de tensiunea figurativ/abstract și de dificultatea restituirii valențelor de atenuare și accentuare în cadrul opoziției iconic/plastic. Spectralități vizuale Întrebările lui Carl Robert, Kurt Weitzmann și Franz Wichoff despre narațiune, relația literaturii cu arta, problemele iconografice și dezvoltarea istorică a narațiunii, valorizarea picturii
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Boierul și argatul, Leul deghizat; Alexandru Vlahuță: România pitorească; 53 Balade populare: Miorița, Meșterul Manole. DE LA CONCRET LA ABSTRACT Trecerea de la gândirea concretă la gândirea abstractă se poate face mai ușor prin folosirea, în rezolvarea problemelor de matematică, a metodei figurative sau grafice. De exemplu: Problema 1. Un stol de vrăbii trece pe deasupra grădinii bunicului. Dacă se așează câte două vrăbii pe fiecare par al gardului ce înconjură grădina, atunci vor rămâne 5 vrăbii fără loc. Dacă s-ar așeza câte
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
pe fiecare par al gardului ce înconjură grădina, atunci vor rămâne 5 vrăbii fără loc. Dacă s-ar așeza câte 3 vrăbii pe un par, rămân 4 pari liberi. Câți pari are grădina și câte vrăbii sunt în stol? Reprezentarea figurativă ar fi următoarea: În rezolvarea problemei procedăm astfel: Ca să trecem de la așezarea cu câte două vrăbii pe un par la așezarea cu câte trei vrăbii pe un par, procedăm adăugând câte una din cele 5 vrăbii fără par, în ordine
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
cele 8 vrăbii care se aflau la început pe cei 4 pari am format încă 8 pari cu câte trei vrăbii. În total, s-au format, după cu am arătat mai sus, 13 pari cu câte 3 vrăbii. După reprezentarea figurativă, rezultă următorul plan al rezolvării: 1) Câți pari cu câte 3 vrăbii se pot forma? 5+4·2 =5+8=13(pari) 2) Câți pari are grădina? 13+4=17 (pari) 3) Câte vrăbii erau în stol? 13·3=39
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
Limbajul imaginii arată distanța care există între divin și chipul său: distanța care unește în însăși ireductibilitatea ei, constituie fundamentul icoanei. Ca atare, distanța care nu trebuie abolită dar recunoscută, devine motivul viziunii în dubla semnificație de motivație și temă figurativă. Imaginea este limbajul credinței pentru a exprima ceea ce reprezintă, adică pe Dumnezeu și ea face să coexiste un limbaj de tip rațional, atât cât este cu putință, și un limbaj de tip simbolic: în imagine simbolul apare ca instrument de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
85. Prin limbajul icoanei constatăm că dacă in‑ vizibilul se lasă văzut, limbajul icoanei arată distanța care există între divin și chipul său. Distanța, care nu trebuie abolită dar recunoscută, devine motivul viziunii în dublul semnificat de motivație și temă figurativă. În icoană, simbolul apare ca instrument de cunoaștere dar și imagine, și deschide semnificatul esențial: aici trecutul cultural nu contează, efortul îndelungat de legături și construcții de gândire, efort de săptămâni și luni, este ineficace. Este nevoie să fie prezentul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
cu seamă Teogonia, au dus la crearea unei identități culturale comu‑ ne poporului grec. Temele mitologice care au derivat din ele, mult mai târziu, vor fi folosite în artă ca sursă inepuizabilă de subiecte și inspirație. Cât priveș‑ te sculptura figurativă, ea atinge apogeul odată cu templul lui Zeus și cu Pan‑ theonul de pe Acropole în Atena. Elementele unui templu grecesc erau sim‑ ple: temple ca Pantheonul constau dintr‑o structură rectangulară înconjurată de coloane și împodobite cu un acoperiș înălțat, în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Referitor la aceste manuscrise, reprezentativă este intervenția călugărilor irlandezi din secolul al VII‑lea d.Cr., care au împodobit inițialele textelor sau chiar pagini întregi cu elemente decorative, iar la școala Aulică a lui Carol cel Mare au apărut și ilustrații figurative. Odată cu apariția ordinelor religioase, arta romană este profund influențată: urmând calea deschisă de benedictini, călugării de la Cluny și cei de la Cîteaux au adus o contribuție esențială în modelarea sculpturii și arhitecturii și, prin urmare, și‑au pus amprenta pro‑ fund
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
care văd modernitatea începând paradoxal cu Renașterea. Situația pare foarte similară cu pașii făcuți de artă pe filiera impresionism, cubism, futurism, dadaism. Dacă în arta abstract - compozițională acest drum este cel al desfigurării (așa cum crede C. Greenberg 38), în filiera figurativă acest drum este cel al laicizării. Angoasele moderne ale existențialismului ateu vor exploda mai târziu prin Dostoievski și apoi prin Sartre, Camus, Cioran însă predispoziția pentru aces‑ tea se simte în baroc și în rococo. 5.2. Contemplația Contemplația este
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și exem‑ plele pot continua. Arta sacră a găsit în acest ansamblu extraordinar o expresie de o excep‑ țională putere atingând niveluri de o valoare nepieritoare simultan estetică și religioasă. Constatarea crește în valoare și amploare dacă de pe versantul artelor figurative trecem să luăm în considerare marea dezvoltare pe care chiar în arcul acesta de timp a avut‑o muzica sacră compusă pentru exigen‑ țele liturgice sau chiar numai legată de temele religioase. Pot fi menționați: Pier Luigi de Palestrina, Orlando
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
o estompează pe cealaltă. Culoarea își are sinceritatea ei bidimensională și se erodează în momentul în care este asociată cu lumină și umbră, elemente necesare volumului. Odată cu impresionismul, arta nu a mai fost același lucru cu tehnica. Unii dintre artiștii figurativi s‑au revoltat împotriva concepției despre artistul func‑ ționar deși mulți dintre compatrioții lor îi tratau doar ca pe niște servitori. După impresionism s‑a epuizat ideea de ,,artă inegalabilă”, iar pretinsa acuza‑ re a ușurinței de a lucra, era
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
neegalat. Firește că însăși ideea geniului tradiționalist a conducătorului infailibil era spre final la fel ca și societatea tradiționalistă. Așadar neîncrederea în metanarațiuni nu este apanajul a ceea ce se numește postmodernism, ci este o coordonată a unei părți din arta figurativ‑concentrică a artei abstract‑compoziționale și a celei discentrice deopotrivă. Operele lui Michelangelo sunt nemuritoare și ecoul lucrărilor sale peste veacuri rămâne de neînlocuit. Am văzut cum s‑au născut noi și noi curente în artă. Mesajul biblic nu poate
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ramei sau dincolo de aceasta. Spațiul proiectiv este cazul teoretic în care un etalaj vizual ar fi văzut complet plat, adică în acord total cu proiecția sa optică. Efectul spațiului proiectiv nu se obține niciodată pe deplin. SPAȚIU OBIECTIV - În pictura figurativă, cazul teoretic în care o mulțime de obiecte este văzută ca având exact aceleași distanțe și dimensiuni pe care le are în spațiul fizic. În practică, efectul spațiului obiectiv nu se obține niciodată. SPECIALIZARE EMISFERICĂ - Diferența dintre funcțiile psihologice situate
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]