13,850 matches
-
spătar înalt, picior peste picior -, m-am așezat pe bancă, la câțiva metri de ușa librăriei, am scos un creion din buzunar, fiindcă am întotdeauna un creion în buzunar, așa să știți, și am scris cu litere mari, pe fiecare filă, peste literele tipărite... CURVĂ! CURVĂ! CURVĂ! CURVĂ! CURVĂ! CURVĂ! CURVĂ! CURVĂ! CURVĂ! CURVĂ! CURV... ...de foarte multe ori am scris. CURVĂ! Nu am numărat, sincer să fiu. Unele pagini s-au sfâșiat, apăsasem mult prea tare cu pixul și nici
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
chinurile alea, numai că Durerea n-a fost așa de puternică, am fixat mâinile în tejghea și am rezistat. Tâmpitul îmi prezenta un cuțit de vânătoare, cu mâner de os, lama era foarte ascuțită, chiar a tăiat cu ea o filă smulsă dintr-un caiet. M-a poftit să-l încerc, însă am refuzat. Dacă aș fi simțit în palmă mânerul cuțitului sunt convins că aș fi știut instantaneu ce să fac. Dintr-o singură mișcare, nu din două. Cu lama
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
1803, satul Lespezi era înglobat în satul Brăteni. La 1812, satul Lespezi a fost menționat în lista de hrisoave pentru înființarea de iarmaroace, datorită faptului că Lespezi era un centru important pentru schimbul de produse rurale (Academia R.S.R., manuscris 4126, fila 71-73). La 1 iunie 1825, un grup de negustori evrei și armeni au obținut de la domnitorul Ioniță-Sandu Sturdza (1822-1828) un hrisov prin care aveau dreptul să înființeze în acest loc de pe moșiile Sirețelului, un târg cu numele de „Lespedi”, condus
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu „pari, ciomege, bolovani, făcându-se și uz de arme”. Răsculații intenționau să pătrundă în târg pentru „a se răfui cu arendașii ce-i încurcă la socoteli și nu le dă pământ de cultură”. (Arhivele Statului, Iași, dosar 80/1907, fila 37). Pentru a împiedica intrarea în târg, a fost trimis un detașament de soldați. Ciocnirea a fost de scurtă durată și violentă, patru dintre răsculați, printre care I. Agapei și N. Pahome, au fost loviți de gloanțe, doi dintre ei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
unei femei părăsite și uitate. Te rog, te implor, îndeplinește-mi rugămintea. Lui C.M. Cabotinul meu. O rogojină măsoară 1,80 x 0,90 cm. Fustă-pantalon purtată la ocazii. Zona Kyoto-Osaka-Nara. Renumită stațiune din Alpii Japonezi. Culegerea celor zece mii de file, prima antologie de poezie japoneză celebră și cea mai voluminoasă din literatura universală. Conține poeme compuse în a doua parte a secolului VII și prima parte a secolului VIII. Povestea lui Genji, primul mare roman al lumii, capodoperă supremă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
de Bonnard nu sunt cu desăvârșire inerte, un spațiu aparent lipsit de viață îți dă senzația unui loc pe care cineva tocmai l-a părăsit, lăsând în urmă o dâră inconfundabilă de parfum. Parfumul Marthei. Interioarele lui Pierre Bonnard sunt file dintr-un jurnal în care artistul notează cu regularitate ritmurile vieții de zi cu zi, fără a propune elemente narative propriu-zise. Ca și în cazul unor Vermeer, Chardin, Cézanne sau Giorgio Morandi, universul obiectelor pictate este mereu același, de la un
Opera târzie a lui Pierre Bonnard by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/7184_a_8509]
-
care au format un cuplu discret timp de peste un an de zile, scrie libertatea.ro. " În această seară închei o poveste despre care nu voi mărturisi NICIODATĂ mai mult decât în rândurile de față. A fost o poveste decupată dintre filele unui basm, însă o poveste cu un sfârșit dezamăgitor. Octavian Paler spunea că “Pe măsură ce creștem, descoperim că și persoana care nu trebuia să te dezamăgească vreodată probabil o va face”. Din păcate, persoana la care s-a raportat ultima parte
Vezi ce cuplu din showbiz a deci să să se despartă by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71961_a_73286]
-
în diverse colțuri ale noii mele case pe care încă o mai decorez. Am descoperit o etajeră ce părea de sute de ani, un ceas de perete pictat de mâna unui artist, niște vase de ceramică... Am plătit cu o filă de cec, după ce am prezentat pașaportul și buletinul, căci așa mi-a cerut vânzătoarea. Și-a notat tacticos toate datele. Am plecat să aduc mașina mai aproape, căci împachetate erau multe și grele. Am lăsat o prietenă în magazin, pe
Mihaela Rădulescu, umilită în Occident, când a cumpărat străchini by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72170_a_73495]
-
mașina mai aproape, căci împachetate erau multe și grele. Am lăsat o prietenă în magazin, pe care vânzătoarea n-a observat-o și care a auzit-o vorbind cu șefa ei despre faptul că o româncă a plătit cu o filă de cec 500 de euro", a scris, sâmbătă, Mihaela Rădulescu, sub titlul "Umilința de a fi român". Vedeta povestește ulterior, cum cecul, "o banalitate în orice țară evoluată", nu i-a fost acceptat, din cauza neîncrederii vânzătoarelor față de faptul că este
Mihaela Rădulescu, umilită în Occident, când a cumpărat străchini by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72170_a_73495]
-
mulți români cinstiți prin Europa. Am rugat poliția să verifice identitatea mea și să găsim o explicație și o rezolvare la situația absurdă. Vânzătoarea, chiar și de față cu poliția, a continuat să susțină că nu poate avea încredere că fila de cec e corectă!?! Cumpăram, precum v-am spus, străchini, etajere și ceasuri de perete din tablă, căni și alte prostioare pentru casă. Nimic nu avea cu adevărat o valoare reală, cel mai scump obiect fusese ceasul frumos pictat, care
Mihaela Rădulescu, umilită în Occident, când a cumpărat străchini by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72170_a_73495]
-
cari trebuiesc ținute în dulap închise, și îmbrăcate numai la nevoie." (Cîteva păreri) Ne reîntîlnim după 40 de ani, cu volumul Exerciții de stil al lui Romulus Vulpescu, reeditat sub titlul Proze perimate, în vreme autorul își proclamă, pe prima filă a cărții, calitatea de "scriitor scos din uz". Despre adecvarea ambelor sintagme nu voi discuta aici; este dreptul inalienabil al autorului de a-și defini cum crede scrierile, ca și poziția în raport cu cititorii. Să nu uităm totuși că, în arsenalul
La o reeditare by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8708_a_10033]
-
de reconsiderare și de posesiune. Dacă mimesisul clasic adăuga naturii un sens și instaura o anumită ordine, mimesisul lui Bitzan perturbă pînă la anihilare modelul, îl golește de toate sensurile originare și îl resemantizează într-un alt sistem de codificații. Fila de manuscris, pagina de incunabul, insectarul, laboratorul alchimic sau al omului de știință pozitivist, inventarul de budoar și tot ceea ce universul artificial oferă în ansamblu și în amănunt se preschimbă, printr-o halucinantă construcție mimetică, în opusul desăvîrșit al originalelor
Ion Bitzan, între creație și mimesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8794_a_10119]
-
poate îl și citeam de repetate ori pe ascuns (ceea ce nu era adevărat), îl arătam prietenilor și, cine știe, poate și unor parteneri feminini de discuție (la supărare, imaginația despre dezastrul moral al celuilalt e nelimitată). Îl aveam (e cert), fila imprimată era a mea, chiar eu o pusesem în geantă într-un separeu mai ascuns și o uitasem acolo de multă vreme, nici nu mai știam de existența ei. Iată cum au decurs lucrurile, cum s-a întâmplat bazaconia în
Topârceanu pornograf? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8841_a_10166]
-
de schimbat în celebra sintagmă bibliologică folosită la curtea regilor Franței, obținem formula precisă de încadrare a masivului volum semnat de Iero-nim Tătaru (Însemnări caragialiene). Căci nici delfinilor - mereu protejați paternal de vorbele buruienoase ori de ideile astenice strecurate între file -, nici acelora care doar îl gustă pe Caragiale din ediții pipernicite sau din scenete old fashioned, și nici acelora care râd gros și citesc subțire nu le este destinat un aseme-nea tom de peste 500 de pagini. Dimpotrivă, pasionat el în-suși
Pentru uzul rechinilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8907_a_10232]
-
pe 14 aprilie 1895, în loja pe care acesta o avea rezervată la teatrul Ford. Pentru deja celebrul și respectabilul Ben Gates, un stră-strătrădător în familie reprezintă o pată urîtă la dosar care se alcătuiește și pe baza descoperirii unor file pierdute din jurnalul asasinului lui Lincoln, jurnal găsit asupra sa după ce acesta a fost ucis în Virginia de către agenții federali după 12 zile de hăituială. Paginile îl incriminează pe strămoșul familiei, Thomas Gates, dar conțin și indiciile privitoare la o
National Pleasure sau "Vrei să fii miliardar?" by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8897_a_10222]
-
o stare în alta, dintr-o extremă în cealaltă, un simptom de tinerețe? Ori țin, cumva, de suprastructura mentală a epocii, de un saeculum moral-psihologic? Eugen Simion desenează foarte bine diagrama ionesciană, zigzagul său textual caracteristic: în Nu și în filele de jurnal, în epistole și în paginile de teatru ce anunță viitoarea carieră, pe teren francez. Dincolo de portretul remarcabil făcut artistului la tinerețe, criticul înfățișează în extensie și în secțiune transversală atât de variatele refuzuri formulate de Ionescu înainte de a
Punctul pe i by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9793_a_11118]
-
pe acesta captiv al unei plăceri vinovate. Spun "subtilitate", fiindcă încet-încet, prin aceste manevre scriitoricești, lectorul este dus exact acolo unde a vrut autorul, chipurile, sincer în autocritica lui. Nimic din aceste jocuri scripturale cu falsă adresă nu transpare din filele de Jurnal scrise de Sorin Stoica și editate după moartea tânărului autor. Acest prim volum postum, subțire tipografic, reunește notații, articole, mesaje pe care Sorin Stoica le-a trimis prin poșta electronică unor prieteni, în ultimele luni ale vieții sale
Meseria de povestitor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9814_a_11139]
-
fi să las această lume,/ În care m-am ținut de chef și glume/ Și clipa ceea m'o găsi mahmur,// Voi da cu tifla'n omenirea toată,/ Intrând apoi, cu plosca ridicată,/ În turma ta, bătrâne Epicur". Dincolo de această filă volantă, goliardică, în felul ei, poeziile sînt grupate pe cicluri. Primul, purtînd dojana unui simbolism fugar, e Cîntecele toamnei: Tăcerea putredă din parc,/ Din întomnatul parc,/ Tăcerea putredă din parc/ A'ncremenit sub lună.// Și trece vântul, trist monarc,/ Și
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
fără a-și propune în chip evident să demonstreze ceva. După fiecare eseu, cititorul așteaptă marea revelație, elementul de legătură capabil să dea unitate cărții, apt să permită tragerea unei concluzii integratoare. Din păcate, aceasta nu apare nici măcar după ultima filă a volumului. Dacă o concluzie generală este greu de tras, judecățile de etapă pot genera dezbateri interesante. Firește, dintr-o suită de eseuri despre vinovăție nu putea lipsi disputa, foarte la modă în ultimii ani, dintre natura răului în cele
Dilemele prozatorului în tranziţie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9875_a_11200]
-
lectură, în jumătate de oră. Nu mai mult. După ce ai citit-o, însă, te freci la ochi, îți masezi ușor tâmplele și o iei de la început. După care o lași deoparte. Și o reiei a doua zi, trecând prin aceleași file mai mult albe decât tipărite și mai degrabă comune decât poetice. N-aș vrea să se creadă că am făcut o fixație fetișistă pentru Jucăria... lui Constantin Acosmei; dar nici n-aș fi crezut că mai este posibil un continuator
Scrisoarea unui provincial by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8934_a_10259]
-
citi pe sărite sau - caz totuși fericit - printre rânduri. De a esențializa brutal și de a simplifica nepermis de mult. Așa se explică dosarul naționalist instrumentat în anii '90 de camarila extremistă a României Mari la adresa Politicelor, așa se explică filele aprige ale anchetei de pe poziții naiv postmoderne prin care Observatorul cultural a pus la zid, în 2002, Omul recent. E de așteptat ca și Despre idei & blocaje, apărută de puțină vreme, să creeze - cu totul ne-îndreptățit - sau să recicleze
Cum rămâne cu literatura ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9095_a_10420]
-
mai bună medicină în contra urîtului."). Chiar dacă, într-un stil întrucîtva minimalist, avant la lettre, Filimon se confundă, cînd face recomandări, cu un ghid turistic presat de spațiul tipografic. Nu e mai generos în basme, trei la număr, isprăvite în cîteva file. Primul pe care-l reține ediția este Roman Năzdrăvan, cunoscut, după titlu, dar foarte puțin, cred, legat de Filimon. Explicațiile de filolog autodidact nu lipsesc: "Prin zicerea năzdrăvan, poporul român, și mai cu seamă țărănul, înțelege pe omul cu minte
Basmele corsarilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9240_a_10565]
-
face inconfundabile, într-o galerie mai largă de portrete. Între un erou cumsecade, dar șters, și un ticălos antologic, optezi acum pentru al doilea. Fiindcă nu mai alegi omul; alegi personajul. Iar la finalul acestei inițieri foșnitoare, cu mii de file întoarse și asimilate, descoperi uimit contextul. Realizezi că nu există o grilă unică de lectură și interpretare, că binele și răul și-au diluat concentrația inițială, intrând în combinații variabile. Perspectiva se modifică și ea, privirea de sus, pătrunzătoare, a
Clopotul spart by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9271_a_10596]
-
de reconsiderare și de posesiune. Dacă mimesisul clasic adăuga naturii un sens și instaura o anumită ordine, mimesisul lui Bitzan perturbă pînă la anihilare modelul, îl golește de toate sensurile originare și îl resemantizează într-un alt sistem de codificații. Fila de manuscris, pagina de incunabul, insectarul, laboratorul alchimic sau al omului de știință pozitivist, inventarul de buduar și tot ceea ce universul artificial oferă în ansamblu și în amănunt se preschimbă, printr-o halucinantă construcție mimetică, în opusul desăvîrșit al originalelor
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]
-
omagiu adus marelui nostru pictor, cît și ca încercare de a mai atenua cîte ceva din puterea corozivă a uitării care îi paște pe artiști în imediata lor posteritate. (P. Șușară) Aceste cincizeci și trei desene cu figuri, ca și cele două file de caiet cu dublul autoportret și cu măgărușul, făceau parte dintr-un patrimoniu de optzeci și opt desene pe pergament și opt-zeci și nouă pagini din două caiete destrămate pe care le-am primit de la maestrul Tonitza, la Iași, în
Desenele lui Tonitza by Eugenia Iftodi () [Corola-journal/Journalistic/9341_a_10666]