1,316 matches
-
libertatea, fericirea ?i pacea�. 4. Habitatul social din perioada interbelic? �n marile ??ri ale Europei, la �nceputul secolului al XX-lea, locuin?a social? este preluat? de institu?îi, �n general municipale, care se substituie ini?iativelor private patronale sau filantropice, active �n secolul al XIX-lea, dar devenite inoperante n fă?a amploarei nevoilor ?i evolu-?iei raporturilor sociale. Legi noi, �n special asupra exproprierii ?i finan??rîi, autorizeaz? lansarea unor mari programe. Dup? 1888, London County Council r?spunde
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1884-1923), P. L. Kramer (1881-1961) sau H. Ț. Vijdeveld (1885) s�nt de o mare originalitate plastic? �nrudit? cu expresionismul ?i specific? pentru ceea ce se nume?te uneori ?coală de la Amsterdam. �n Fran?a, dup? diverse experien?e de origini filantropice (Funda?ia Rotchschild, de exemplu), se fondeaz?, �n 1907, Consiliul superior al locuin?elor ieftine (HBM) ?i o legisla?ie complet? este pus? la punct �n 1912. Situa?ia �n Belgia este comparabil?, pentru c? o societate na?ional? de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de afecțiune și iubire creștină.” Pr. Protopop Vilie Doroșincă, Protopopiatul Iași II - “Am fost impresionată de necazul acestor familii din Scânteia dar plăcut surprinsă de inimoșii elevi de la Liceul Agricol din Iași care s-au implicat exemplar în această acțiune filantropică. Felicitări direcțiunii, profesorilor și părinților care i-au educat în spiritul creștin-ortodox!“ Claudia, Parohia “Sfântul Andrei“Iași - Liceul Agricol din Copou s-a remarcat în ultimii ani prin numeroase activități cu caracter comunitar. Participarea, deopotrivă a elevilor, profesorilor și părinților
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Lorica AXINTE, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93168]
-
de lectură și al asociațiilor evreiești. În perioada 1908-1938 funcționează Cercul de lectură ca bibliotecă în regim gratuit, întemeiat de un grup de evrei autodidacți, în cadrul căruia au loc cursuri de vară, conferințe și festivaluri artistico-literare. Alături de acesta, amintim Societatea filantropică Izvorul vieții, Lumina vieții, Frăția, Cercul de cultură 14. Într-un astfel de cadru este semnalată conferința șef-rabinului Ber Burștein, în 1929, pe tema "Viața lui Rabi Israel Baalșem, cu o incursiune în teoria conștientului și subconștientului la Freud", la
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
semn neîndoielnic al participării lui la fizionomia lirică a epocii un exotism îndeosebi turcovenețiano-iberic, exotism nomenclatural, topografic și onomastic..." Exotismul este nota definitorie și a liricii lui D. Bolintineanu din epoca premergătoare Junimii; I. Catina încordase "o mică liră și filantropică și revoluționară" ; Baronzi făcuse dovada "unei modernități destul de curajoase" prin amestecul de dantesc și rizibil și prin limbajul îndrăzneț, în timp ce Al. Depărățeanu era "un franțuzit și italienizat până la desfigurare având și certe slăbiciuni spaniolești" , notabil fiind la el "realismul intelectual
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
publicului față de organizațiile societății civile în funcție de dimensiunile și activitatea acesteia în timpul comunismului. Așa cum remarcă Edwards și Foley (1996), societatea civilă a devenit în teoria democratizării un element esențial. Înțeleasă ca tărâmul asociațiilor voluntare private, al comitetelor de cartier, al asociațiilor filantropice și al grupurilor de interes, aceasta ar fi responsabilă de opoziția față de autoritarism, de democratizarea societății de jos în sus. Ceea ce autorii reproșează însă acestei teorii a societății civile sunt numeroasele întrebări pe care teoria le lasă fără răspuns. Întrebările
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
potrivit prilej să-și arate valențele funcției voluntar transformative. În țările în curs de dezvoltare constrângerea este minimală, iar conformitatea la voluntariatul etic afișat pe site-uri este rareori pusă la îndoială (mai ales dacă este și mediatizată prin acțiuni filantropice de circumstanță). Or, deși aceste țări au cea mai acută nevoie de implicarea factuală a multinaționalelor în a sădi și stimula dezvoltarea bunelor deprinderi, în a construi și stimula dezvoltarea societății civile, în a stimula și consolida spiritul antreprenorial, aici
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și cu programe autentice de RSC. Deși aceste așa-numite "programe" se bucură de o mai mare vizibilitate în media beneficiază de o promovare mai bună, sunt mai spectaculoase și mai bine remarcate de către public ele sunt listabile la "acțiuni filantropice". Responsabilitate socială efectivă înseamnă a te implica în prevenirea răului și/sau a promova binele, măcar cu consecințe pe termen mediu, dacă nu lung. Din categoria programelor orientate către obligația de a face bine este remarcată Banca Transilvania, cu programul
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
parte, societatea românească nu s-a maturizat suficient pentru a-și califica stakeholders autentici pentru mediul de afaceri. Ca urmare, dialogul cu stakeholders nu constituie încă o practică curentă pentru IMM-uri (aprox. 75% dintre firme). Sunt notabile totuși conduitele filantropice ale acționariatului firmei (deși numai 4% dintre angajați au informații despre cele 95% conduite filantropice ale firmei), precum și divergența opiniilor celor două grupuri referitor la investiții în programe comunitare (28% vs. 60%). Figura 13. Politici sociale Secțiunea VI. Siguranță Produs
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
mediul de afaceri. Ca urmare, dialogul cu stakeholders nu constituie încă o practică curentă pentru IMM-uri (aprox. 75% dintre firme). Sunt notabile totuși conduitele filantropice ale acționariatului firmei (deși numai 4% dintre angajați au informații despre cele 95% conduite filantropice ale firmei), precum și divergența opiniilor celor două grupuri referitor la investiții în programe comunitare (28% vs. 60%). Figura 13. Politici sociale Secțiunea VI. Siguranță Produs/Clienți Din punctul de vedere al personalului activ al firmelor din domeniul agroalimentar, produsele/serviciile
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de serbări, printre care faimoasele serbări din Cișmigiu, din ziua [a] 2-a și a 3-a de Paște, care au făcut epocă prin bogăția organizațiunii lor. Dar liberalii nu văd cu ochi buni aceste prea dese manifestațiuni, fie măcar filantropice, ale prințului Bibescu, de aceea un al doilea comitet, tot de caritate, este constituit. Acesta este Comitetul presei și e pus sub președinția lui C.A. Rosetti. Serbările de sub președinția prințului Bibescu s au dat în Cișmigiu în zilele de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și, oricât ar părea de „depășit” și „reacționar” ceea ce am să spun, dar necesitatea „turnului de fildeș” se face simțită încă o dată, acea „evaziune estetică”, la care încă, la noi sau aiurea, unii ricanează, contagiați încă de „militantism”, de pulsiuni filantropice sclipind sub variate etichete, ce își arogă sufixul în ism, vrând să joace pe „popa”, dar și pe „conducător”! În acest sens, deși până azi „estetismul” grupului nostru de cinci e ridiculizat uneori, el a fost o „justă linie”, ne-
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de morți; oamenii stăteau ca muștele în stradă".2 În cea de a doua jumătate a secolului al XVIII-lea au fost adoptate primele măsuri sistematice de organizare a sănătății publice a Moldovei. La originea acestora aflăm nu numai spiritul filantropic, dar și o mentalitate mai evoluată din punct de vedere social și cultural. Într-adevăr, spre sfârșitul secolului, structura economică a principatelor românești se găsea antrenată într-un proces de continuă prefacere. Creșterea ponderii meșteșugurilor și apariția primelor unități industriale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Generala Epitropie a căpătat chiar împuternicirea în 1833, prin Comisia doctoricească, de a confirma titlurile științifice medicale. În cadrul spitalelor Epitropiei au lucrat cei mai distinși medici din trecutul Moldovei. La baza administrației medicale de stat a principatelor au stat instituțiile filantropice înființate mai cu seamă de Alexandru Ipsilanti, în Muntenia, și Grigore al III-lea Ghica în Moldova. Aceste instituții, precum Cutia milelor, Orfanotropia și alte înjghebări spre folosul bolnavilor și săracilor sunt comune ambelor principate. Dar, pe când în Muntenia instituțiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
noi argumente, dar tema a fost deja mult extinsă, conferind trecutului asistenței psihiatrice din țările române dimensiuni mult mai extinse decât cele cunoscute. În paginile următoare am încercat o trecere în revistă a evoluției asistenței psihiatrice de mănăstire (empirică, strict filantropică) spre ospiciile asistate de medici și, ulterior, organizate, legiferate, în spiritul criteriilor sanitare ale timpului, insistând cu precădere asupra aspectelor inedite. ASISTENȚA MEDICALĂ DE MĂNĂSTIRE Cele dintâi informații cu privire la asistența bolnavilor psihic oferită de mănăstirile din Moldova, deși încă disparate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de practică generală. Cea de a doua etapă începe din 1863, când instituția a trecut sub conducerea Direcției "sanitare", a durat vreo patru decenii până în 1904, când ospiciul a fost desființat. Ospiciul pierde tot mai mult din caracterul de asistență filantropică, religioasă și se apropie, funcțional, de o instituție de profil de spital psihiatric. Cu timpul, prin unii din reprezentanții săi cei mai de seamă, se va înscrie în acțiunea de promovare a psihiatriei științifice românești. În această a doua etapă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
uneia care emana deschidere, mai ales că mentorii lor, nelipsiți de ambiții, vizau să creeze la Bârlad o școală, o cultură. De aici și interesul lor pentru școală, biserică dar și pentru bibliotecă, pentru înzestrarea lor, atrăgându-și alături persoanele filantropice, pe Stroe Belloescu, de pildă. La Vlahuță acasă, dar suntem siguri că și la Tutoveanu, după cum își amintea Voiculescu în primul caz, «se cina, se vorbea, se așezau temeliile viitorului, se punea la cale izbăvirea neamului, căci mai ales aceasta
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
194) Crima organizată, atunci când interacționează cu politica pentru a obține un efect maxim, poate devia câștigurile comerciale, în special cele din vânzările de arme, în conturi bancare străine, spălându-i înapoi în economia națională, uneori prin intermediul unor investiții populare sau filantropice cum ar fi școli, spitale și baze sportive. În Napoli, direct sau indirect, contribuțiile Camorrei asigură locuri de muncă și un nivel de subzistență pentru aproximativ 500.000 de persoane (Behan 1996: 134). În acest sens, crima organizată finanțează, și
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
o biată fată fugită de rușine sau de foame din cine știe ce fund de provincie și picată de curând, „tr ufanda“ sau „prospătură“, pe pavajul Bucureștilor și de acolo În bordel. O lăudabilă inițiativă a unor cucoane cu dispozițiuni largi sufletești, filantropice, instalase, mai acum zece-cincisprezece ani, În Gara de Nord un post de observație discretă a fetelor sin gu ratice care coboară din tren și privesc Încoace și Încolo, neștiind Încotro s-o apuce. Sunt la o răscruce a vieții și sufletu lui
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ditatea mea și cărora le ofer câte-o masă copioasă, la un local elegant de la șosea, doar ca să mai ies și eu puțin din colivie. Majoritatea prietenilor mei nu au mașină, nu au timp și nu au chef de gesturi filantropice. Dar să revenim la exercițiul de admirație. R.P. Începusem să mă gândesc că plănuiți o sustragere... A.R. Nicidecum. Așadar, oameni pe care-i admir fără rezerve. Rog din suflet să nu fie perceput drept o formă de captatio benevolentiae
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
pe jumătate prost, iar pe jumătate bun, e semi-tragicomic. Anul 2002 ne-a adus un număr record de producții românești record, evident, dacă îl comparăm cu 2001 sau 2000, adică nouă ; în ordinea intrării pe ecrane, acestea au fost : Noro, Filantropica, După-amiaza unui torționar, Occident, Turnul din Pisa, Garcea și oltenii, Binecuvântată fii, închisoare, Vlad nemuritorul, Furia. Cel de-al doilea (semnat de Nae Caranfil) și ultimele două (debutul lui Adrian Popovici, respectiv cel al lui Radu Muntean) sunt produse de
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de-al doilea (semnat de Nae Caranfil) și ultimele două (debutul lui Adrian Popovici, respectiv cel al lui Radu Muntean) sunt produse de studiouri private, în aceeași situație fiind și Garcea și oltenii. Clasamentele Dacă ne uităm strict la cifre, Filantropica, Occident și Garcea conduc box-office-ul, cu probabilitatea ca Furia (a cărui exploatare în săli este încă în desfășurare) să se instaleze pe poziția a patra. Dacă le împărțim pe genuri, observăm o ușoară majoritate a dramelor față de comedii (în măsura în care considerăm
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Turnul din Pisa și Binecuvântată fii, închisoare, iar Occident o comedie ). De asemenea, proporția între așa zisul film de autor în măsura în care această sintagmă mai definește ceva în cinematograful românesc și cel de public rămâne încă în favoarea primei categorii ; chiar dacă atât Filantropica, cât și Occidentul lui Mungiu au dovedit că reușesc să facă puntea între succesul de public și exigențele artistice, După-amiaza lui Pintilie rămâne un film de autor, succesul de public al Balanței lăsându-se așteptat ; fără succes comercial, dar oarecum
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
un Puiu, un Mungiu sau un Muntean vor fi foarte curând prezenți pe marile ecrane cu un nou film... Să ne așteptăm deci la o secetă de filme bune. Oricum, suntem obișnuiți. Exporturile Cel mai de succes film românesc este Filantropica. Cu peste 110 000 de spectatori de la lansare în februarie 2002 , cu un Premiu al Publicului la Festivalul de la Paris, o cronică elogioasă în foarte influentul săptămânal american Variety (Biblia industriei de film de peste Ocean) și cu perspectiva unei distribuiri
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
unele titluri anunțate pentru 2002 au fost reportate în 2003 mai bine pentru anul ce s-a-ncheiat, dar mai rău pentru anul care-a venit ! E unul dintre rarele cazuri în care sper să mă înșel. Top personal 2002 Filme 1. Filantropica 2. Occident 3. Furia Regizori 1. Nae Caranfil 2. Cristian Mungiu 3. Radu Muntean Actori 1.-3. Mircea Diaconu (Filantropica) ; Marcel Iureș (Amen, Războiul lui Hart) ; Dorel Vișan (Occident) Actrițe 1. Mara Nicolescu (Filantropica) 2. Tania Popa (Occident) 3. Dorina
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]