2,029 matches
-
sub ei; bazinul este deosebit de voluminos (ceea ce face din ea, probabil, cea mai „grasă” statuetă paleolitică); picioarele sunt clar reprezentate, cu genunchii redați, însă fracturați în partea inferioară. Surprinde faptul că este lucrată în calcar, în timp ce majoritatea statuetelor sunt în fildeș sau lut ars. O. Soffer (2000) consideră că decorul de pe capul statuetei pare a fi, mai degrabă, modelul unei „bonete” din fibre împletite, decât al unei coafuri. Examinarea acestui specimen indică o țesătură făcută cu mâna, în spirală sau radială
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
mâna, în spirală sau radială, model ce pare să fi început din vârful capului printr-un nod, în aceeași manieră cu a coșurilor împletite, din siturile morave. Același sit a livrat și alte două statuete, total diferite de prima: din fildeș, de proporții reduse și destul de mediocru realizate, lipsite aproape de orice detaliu (M. Eppel, 1972). În grupa renano-danubiană este inclusă și „Venus roșie” de la Mauern. A fost confecționată din același material ca și cea de la Willendorf, putând fi descrisă, sumar, ca
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
la Gagarino, Kotilevo și un singur exemplar la Kostenki. Z. Abramova (1995) propune o altă clasificare, bazată pe existența a patru grupe sau tipuri: statuete corespunzând, mai mult sau mai puțin, proporțiilor clasice ale formelor anatomice feminine normale. Statuetele din fildeș și două statuete din marnă de la Kostenki, unele statuete în fildeș de la Avdeevo și o figurină acefalică de la Gagarino sunt cele mai reprezentative. Sânii au o formă semiovală, acoperind partea superioară a unui abdomen moderat bombat, bazinul este larg, dar
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
1995) propune o altă clasificare, bazată pe existența a patru grupe sau tipuri: statuete corespunzând, mai mult sau mai puțin, proporțiilor clasice ale formelor anatomice feminine normale. Statuetele din fildeș și două statuete din marnă de la Kostenki, unele statuete în fildeș de la Avdeevo și o figurină acefalică de la Gagarino sunt cele mai reprezentative. Sânii au o formă semiovală, acoperind partea superioară a unui abdomen moderat bombat, bazinul este larg, dar nu obez, iar brațele, de proporții normale, se încrucișează de cele mai multe
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
reprezentat printr-un sul în relief, regulat hașurat, deasupra sânilor masivi ai unei Venus sculptate în calcar de la Kostenki I, în timp ce, deasupra fiecărui cot, o brățară subțire a fost incizată în maniera colierului. O altă statuetă, din același sit, în fildeș de mamut, lasă să se vadă, deasupra sânilor, două linii paralele intersectate de scurte hașuri fin incizate în direcții variabile. Colierul se menține pe gât și se continuă și pe spate, fiind realizat în aceeași manieră (Z. Abramova, 1967). De la
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
un dreptunghi mai spre bază. Ca element nou, apare zig-zag-ul multiplu, dar îl regăsim doar pe un obiect considerat, mai degrabă „spatulă” decât statuetă. Acest motiv a fost interpretat de Al. Marshack (1979) drept imaginea simbolică a apei. Venus din fildeș de la Eliseevici (Z. Abramova, 1995) este singura statuetă feminină, realizată în Epigravettianul din această regiune. Ea diferă de statuetele gravettiene prin aspectul zvelt și prin proporțiile dintre diferitele părți ale corpului. Elementul caracteristic este detalierea genunchilor, necunoscut la alte statuete
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
cu brațe întinse, cu genunchi îndoiți, în poziție șezând (G. Bosinski, 1989). H. Delporte (1989) consideră drept cele mai vechi statuete feminine din această regiune, pe cele de la Pekarna și Kulna, contemporane Magdalenianului mijlociu. Spre exemplu, statueta de la Pekarna, din fildeș, este caracterizată de accentuarea feselor, în profil, ceea ce o apropie de exemplarele de la Gönnersdorf și Nebra, mai târzii ca vârstă. Ea diferă însă de statuetele germane prin membrele repliate, care dau impresia că statueta este așezată (J. K. Kozlowski, 1992
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
În cadrul Magdalenianului superior, întreg ansamblul de statuete feminine provine din Europa Centrală, nici un exemplar nefiind identificat în Vest. La Ölknitz (Turingia) s a descoperit un galet natural, supus unei preparări artificiale foarte simple, doar fesele amintind de o imagine feminină. Fildeșul a fost însă materia primă preferată pentru astfel de reprezentări, cum dovedesc statuetele de la Nebra, Ölknitz, Königsee-Garsitz (Turingia). Trei statuete de la Nebra și două de la Ölknitz au corpul în formă de baghetă, fără sâni marcați, atenția creatorului îndreptându-se însă
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
J. Jelinek, 1988). Observăm, din nou, analogii cu statuetele de la Gönnersdorf, situl ce a livrat cele mai multe reprezentări feminine pentru această perioadă. De aici provin nu mai puțin de 400 figurine feminine gravate și 13 sculpturi în corn de ren sau fildeș (J. Jelinek, 1988). Dacă statuetele sunt, întru-totul, asemănătoare celor descrise mai sus, gravurile merită o atenție deosebită. Cele mai detaliate au sâni și brațe, iar cele mai schematice se reduc la simple semne claviforme. O parte din ele sunt marcate
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
În jurul anului 1600 John Napier inventează logaritmul care permite efectuarea unei multiplicări prin adunare (prin logaritmarea fiecărui operand). Inițial algoritmii erau obținuți pe baza unor tabele. Napier a inventat o alternativă a tabelelor, în care valorile logaritmilor erau cioplite în fildeș (numite ulterior oasele lui Napier). Invenția sa a condus la rigla de calcul, prima fiind construită în Anglia în 1632 (folosită de inginerii NASA și în anii 1960 la proiectul de aselenizare). Prima mașină care a fost construită este probabil
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
din cele mai grave îl reprezintă incendiile naturale. Fenomenul este deosebit de răspândit, mai ales în zona tropicală, deși în general gradul de umiditate al pădurilor din această zonă nu este de natură să favorizeze izbucnirea incendiului (insula Borneo, Coasta de Fildeș). În anii deosebit de secetoși, chiar și în zonele temperate, se produc dese incendii ale pădurilor (de exemplu în Franța și Polonia în 1992). Manifestările poluării atmosferei sunt: ploaia acidă și efectul de seră. Ploile acide, rezultatul deversării în atmosferă a
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
vânătorii de vrăjitoare”. Tribuni ai „noii ordini culturale”, în numele noilor idealuri și al „așteptărilor maselor populare”, își denunțau confrații, pentru ideile lor, solicitând interzicerea acestora, demascarea lor publică, distrugerea carierei lor. Li se solicita acum intelectualilor să părăsească „turnul de fildeș”, să pășească în arena socială, să scrie o literatură „pentru mase”. Polemicile se desfășurau sub semnul intoleranței, al urii, al cuvântului care nimicește. Se anunțau vremuri teribile pentru scriitorii care nu s-au orientat la timp spre noua putere. Începea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
PUNTEA DE FILDEȘ, revistă apărută la București în aprilie 1925 și la 2 mai 1926. Poeziile sunt semnate de A. Dominic, B. Fundoianu, Emil Dorian, A. Axelrad, Eugen Relgis, A. Toma, Camil Baltazar, Iser Sol, B. Luca, F. Aderca, Virgiliu Moscovici, Ion Pribeagu
PUNTEA DE FILDES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289065_a_290394]
-
și pref. Aurel Petrescu, București, 1971; Modalitatea estetică a teatrului, București, 1937; Mioara sau Toată lumea e sinceră la douăzeci de ani, București, 1943; Teatru, I-III, București, 1946-1947; Bălcescu, București, 1948; Cei care plătesc cu viața, București, 1949; Turnul de fildeș, București, 1950; Nuvele, București, 1953; Un om între oameni, I-III, București, 1953-1957; File de viață, București, 1954; Nuvele, București, 1956; Caragiale în vremea lui, București, 1957; Versuri, postfața autorului, București, 1957; Teatru, I-IV, introd. Horia Bratu și V.
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
ei mitică. P. nu a aspirat niciodată să fie un scriitor realist. Când călătorește, călătorește însoțit de Don Quijote și de Sisif (mituri preferate). Sentimentul dominant este că trăiește la o răspântie a timpurilor și civilizațiilor, nu acceptă ideea turnului de fildeș ca loc sublim pentru creatorul de artă pentru că nu crede în tăceri inocente. Pe când era tânăr se gândea să scrie o istorie etică a artei. Nu e atras de filosofia de sistem și, în genere, crede, ca Nietzsche, că orice
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
dat (întâmplare sau aranjament cinic) într-un câmp în care se află mai mulți prizonieri francezi păziți de soldați hitleriști. Acestea sunt premisele. Pe baza lor eseistul imaginează cincisprezece discursuri ale lașității și ale trădării, din care ideea turnului de fildeș iese zdrobită cu astfel de fraze: „refuzând să aleagă, el a și ales”; „tăcerea a ajutat ocupația și a devenit complice cu ea”. P. este foarte priceput în a pune gândul său tăios, ireconciliabil, în asemenea formule memorabile. Moraliștii sunt
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
pot exista diferențe culturale mari între oamenii care vorbesc aceeași limbă. Vorbitorii de franceză din precedentul meu stat de reședință, statul Louisiana din Satele Unite, sunt foarte diferiți de vorbitorii de franceză din Paris, din Haiti sau din Coasta de Fildeș. Ați putea încerca să descoperiți fondul de credințe comune tradiționale - dar culturile sunt mereu într-un proces de schimbare și adaptare. În cultura română au avut loc schimbări majore în ultimii zece ani. Cum se poate aprecia care dintre aceste
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Scriitori, IV, 580-601; Ioan Holban, Ce e realismul?, CRC, 1990, 9; Papahagi, Cumpănă, 293-296; Ulici, Prima verba, III, 25-26; Remus Horațiu Pintea, „Femeia în roșu”, CNT, 1991, 7; Mihai Iacob, Autopsia, RL, 1991, 22; Mircea Țicudean, Ieșind din garsoniera de fildeș, APF, 1991, 6; Constantin M. Popa, Dorința triunghiulară, R, 1991, 7-8; Gabriela Omăt, A căzut, a căzut Babilonul cel mare!, VR, 1992, 6-7; Gheorghe Perian, Scrieri ale anilor din urmă, F, 1992, 11; Țeposu, Istoria, 111-116; Negoițescu, Scriitori contemporani, 313-316
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
Cultura universitară a pieței a ajuns astfel să fie modelată aproape exclusiv de natura cererilor, adică de factori exteriori universității, și prea puțin de calitatea intrinsecă a „produselor” și a serviciilor sau de valorile academice esențiale ale universității. „Turnul de fildeș” universitar pare să fi fost dărâmat și înlocuit de logica exclusivă a pieței. Deși bazată pe autonomia instituțiilor care o edifică, piața universitară a fost și a rămas eminamente heteronomă. Pe de altă parte, universitatea are propria cultură academică, rezultată
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fie asociate cu afacerile rutiniere. Astăzi însă ar mai fi relevante asemenea poziții? Înainte de a formula un răspuns trebuie să evităm idealizarea lumii universitare clasice și să admitem că e cazul să nu ne lăsăm ademeniți de nostalgia „turnului de fildeș” al cunoașterii pure, dezinteresate, adică desprinse programatic de orice aplicabilitate. Utilitatea și forma cea mai la îndemână de comensurare a acesteia - banii - au avut mai mereu o importanță aparte. Orice privire în trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat al universității
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Network și colportează esențialul informației necesare studierii și, eventual, adoptării comunitarismului. Nu pot decât să-mi exprim admirația față de acest prototip de savant și „spectator angajat” (ca să reiau formula lui Raymond Aron), care nu s-a mulțumit cu turnul de fildeș atât de confortabil al instituțiilor academice americane, ci s-a preocupat mereu de lumea în care cu toții trăim. Din tot ce a scris neobositul autor, relevante pentru discuția de față sunt în primul rând articolele din ultimii 10-15 ani, multe
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
superioritate etico-morală. Această imaginară superioritate provine, în opinia celor care o reclamă, din noua formă a „luptei de clasă”, un „război cultural” în care profesori bine plătiți și cu acces la felurite alte privilegii și compensații „luptă” din turnuri de fildeș (universități relativ izolate de lumea reală până și atunci când sunt plasate în orașe mari; institute de studii avansate; periodice savante și general-intelectuale etc.) pentru cauza altminteri nobilă a tuturor exploataților, marginalilor, exclușilor; minorităților. E interesant să urmărim această dinamică a
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ce se înalță deasupra unui sat de fierari; iar în partea dinspre vînt; un nor negru, plin de făgăduința unor furtuni și ploi mari, pare să sporească zorul marinarilor ațîtați. Capitolul LVI DESPRE BALENELE îNFĂȚIȘATE îN UNELE PICTURI, STATUETE DE FILDEȘ SAU DE LEMN ȘI SFIRLEZE DE TABLĂ; PRECUM ȘI DESPRE CELE DIN MUNȚI ȘI DIN STELE Ați remarcat, poate, dac-ați coborît vreodată pe Dealul Turnului spre docurile Londrei, un cerșetor olog, un „kedger“, cum îi zic matrozii, ținînd în fața lui
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
sau zeu din Nantucket, zeul care făcut pe rechin trebuie să fie indian afurisit! Capitolul LXVI TRANȘAREA Era într-o sîmbătă seara, dar ce Sabat ne aștepta! Toți vînătorii de balene practică ex-officio încălcarea Sabatului. Vasul Pequod, cel imaculat ca fildeșul, se prefăcu într-un fel de abator, iar toți mateloții deveniră casapi. Ai fi zis că sîntem pe punctul de a aduce jertfă zeilor mării zece mii de boi roșcovani. întîi și-ntîi uriașele palancuri, precum și alte instrumente grele, printre care un
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-o blestemă printre dinți: „înțepeni-i-ar fălcile!“ în majoritatea cazurilor, această falcă inferioară, pe care un om cu experiență o poate lesne desface, este detașată și adusă pe punte, cu scopul de a se extrage din ea dinții de fildeș, precum și osul acela alb și dur, din care vînătorii de balene confecționează tot soiul de obiecte, inclusiv bastoane și mînere de umbrelă sau de cravașe. Falca e tîrîtă cu greu pe bord, de parc-ar fi o ancoră; iar la
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]