1,845 matches
-
Ion Ionescu-Bucovu, născut pe meleaguri moromețene, în comuna Râca, Argeș, de profesie profesor, cu multe colaborări în antologii și reviste de cultură, scrie o poezie plină de regrete, în care se împletește natura cu dragostea. Trecerea timpului pare să fie filonul care străbate aproape toate poeziile lui. La el “toamna alunecă pe frunze,/ un gotic târziu printre raze difuze, /feștilele ard printe brazi și rozele moarte cad la pământ...” ...“ dragostea curge ca un vin vechi prin mădularele noastre, răscolind paradisuri pierdute
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
scrie o poezie cât se poate de originală, pe orizontală. Sunt flash-back-uri, gânduri de zi și de noapte, așezate cuminți în șiruri, precum zborul cocorilor, toamna. Teodor Dume ilustrat de Ștefan Tistu, un poet foarte interesant, de notorietate, cu un filon autentic și un aplomb deosebit. “prevestire lângă fereastra cu jaluzelele lăsate degetele tremurate ale bunicii croșetează liniște dincolo de lampa anesteziată de fum moare un păianjen dinadins o grămăjoară de nori proptește cerul doar părticica din colțul care bunica apunea că
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
poate rezămisli din artist fascinant, în idol și-n fereastră prin care susură muzica. Adila Sedraia, pe numele adevărat al artistei cu glasul clopoțelului clătinat de firul aerului împins de aripa unei păsări este o cântăreață franceză, având un întins filon al originii: algerian, indian, cambodgian, egiptean. Parcă dezlipește glasul de pe flori, îl smulge din lume și îl unduiește mângâietor ca lira în cosmosul sufletesc uman. Parcă zdrobește mitul teluricului și reansamblează din praful lui întâia dragoste și ultimul vis! Zburând
INDILA. ÎN ZBORUL ULTIMULUI DANS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358549_a_359878]
-
prăvălești din primăveri, zănatic, Atingi cu gura lacrima din muguri Când vița plânge-n pârguiri de struguri, Tu rătăcești sub teiul singuratic Și numeri clipe-n tâmpla orei mute; Săruți în treacăt palele de vânt Iar din grandoarea zorilor cernute - Filoane de lumină-n legământ - Îți iei tainul de visări durute Iar pacea se așterne-ntr-un cuvânt... Limassol, Cipru, mai 2012 Referință Bibliografică: Sonete / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 505, Anul II, 19 mai 2012. Drepturi de
SONETE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358686_a_360015]
-
tristețea și dezamăgirea? Nu, pentru a le alina și a le risipi, conferind auditoriului, o stare benefică, o stare binecuvântată de liniște și pace interioară. Convinsă fiind că autoarea, pentru acest deziderat luptă, cu mijloacele proprii creației sale, să căutăm filonul de aur, cu dioptrii sufletești, pentru a ne împodobi cu Lumina de sine, cea neînserată și a porni din nou, mână-n mână, în căutarea primăverii veșnice. Poeta Mihaela Aionesei se consideră bântuită de fantasma unui blestem al nerodirii, dar
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
May 2012 1st Session Chair and opening remarks: Andrei Oișteanu, Institutul pentru Istoria Religiilor - Academia Română, Centrul de Studii Ebraice “Goldstein Goren” - Universitatea din București 10.00 Opening of the Works of the Conference 10.15 Anca Manolescu, Cercetător și publicist: Filon din Alexandria și întâlnirea religiilor că filozofii (Philon of Alexandria and the Phylosophical Encounter of Religions) 10.40 Andrei Cornea, Centrul de Studii Ebraice “Goldstein Goren”, Secția de Studii Europene - Universitatea din București: The Jewish Shabbat - A Day of Fast
INVITATION TO THE INTERNATIONAL CONFERENCE ON „THE JEWS OF MEDITERRANEAN” de ANDREI OIŞTEANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358830_a_360159]
-
Povestea Vorbei” și „Argeș”. Cu George Țărnea am participat la mai multe spectacole de poezie și i-am admirat excelenta-i memorie. Avea ușurința versificației... așa cum o aveau creatorii populari. El venind din comună Șirineasa, județul Vâlcea a moștenit acel „filon” al talentului de la mama sa (care era soră cu mama lui Mugur Isărescu). Erau pe-atunci și mulți impostori, strecurați printre noi de securitate. Îi ghiceai ușor, deorece nu prea știau „carte”! Îi tratam așa cum scria odinioară Garabet Ibrăileanu: „Inteligenții
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
ca un vagin de lăuza”. (p. 15). În al doilea ciclu (Anotimpul regăsit) lirismul erotic și elegia se purifică de tentă grotescă, lăsând loc confesiunii simple, ca în poeziile Dacă, Vine o zi, Era așa tristețe, Gând siluit, Scurtă rugăciune. Filonul elegiac ocupă un loc special în întregul volum care este în profunzimea lui o stăruitoare meditație asupra morții. Evocarea părinților generează poezii care înfiorează. Dezbrăcat de orice teribilism al imaginii poetul lasă durerea să se prelingă în voie în stihuri
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
emoțiilor și prin imaginea anamorfică trezită de incandescența versurilor și incendierea simțirii de către pleiada de sentimente născute în sală. Un real succes au fost aceste sărbători. Prieteni dragi i-au fost alături lui Fuego, iar publicul din Basarabia a revendicat filonul său și a arătat din nou, nefiind neapărat nevoie de o astfel de confirmare, că Fuego este Artistul Poporului, atât la propriu, prin distincția primită joi din partea președintelui Nicolae Timofti, dar și la figurat, prin lacrima de dor înălțată de
CE SERI MINUNATE! – CONCERTE, FUEGO LA CHIŞINĂU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359420_a_360749]
-
Gorjului și Olteniei, în genere, culegător inveterat al folclorului zonei de apartenență, căruia îi redă strălucirea și prețiozitatea nativă, Ion C. Duță se dovedește a fi un creator liric autentic, revărsând în versuri de o simplitate cuceritoare, străbătute de adâncul filon sentimental propriu, poezii ce-și cer dreptul la numărarea în rândul creațiilor predestinate (în)veșnicirii. Ritmul alternativ, uneori domol, alteori furtunos, empatia specială cu lectorul său, doza pronunțată de nostalgie, dar și subtilitatea umorului din unele versuri ale sale, toate
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE – 9 IUNIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360532_a_361861]
-
de „NOROC BUN" nu se cunoaște cu exactitate, iar ceea ce se știe sunt în parte doar presupuneri. Urme scrise sunt puține și nu fac referiri stricte la salutul minier. La început, expresia Noroc bun a fost folosit la botezarea unor filoane aurifere sau explorări miniere. Pe pământul românesc, mineritul se practică încă din vremea daco-romanilor, când centrul miner aurifer era în munții Apuseni la Ampelum, regăsit mai târziu sub ruinele sale de la Zlatna și renăscut odată cu venirea descălecătorilor unguri și al
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
în Turingia. În anul 1769, în bazinul minier Poberschau o galerie de mină și uzina de cupru ce se afla în clădirea Kalsseite’83 au fost botezate „GLÜCK AUF” (noroc bun) și „JUNGER MORGENSTERN” (Luceafărul tânăr), iar în 1781 un filon bogat în minereuri a primit numele după acest salut: filonul „Zorile Norocului Bun”. Ca perioadă probabilă pentru introducerea expresiei de „NOROC BUN” ca salut miner din Freiberg se consideră anii 1669 - 1674, de unde acest salut s-a răspândit repede și
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
galerie de mină și uzina de cupru ce se afla în clădirea Kalsseite’83 au fost botezate „GLÜCK AUF” (noroc bun) și „JUNGER MORGENSTERN” (Luceafărul tânăr), iar în 1781 un filon bogat în minereuri a primit numele după acest salut: filonul „Zorile Norocului Bun”. Ca perioadă probabilă pentru introducerea expresiei de „NOROC BUN” ca salut miner din Freiberg se consideră anii 1669 - 1674, de unde acest salut s-a răspândit repede și asupra altor țări, între care și România. Din mărturisirile inscripționate
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
folclorului muzical românesc. Ca șef de muzică, tânăr locotenent fiind și proaspăt absolvent al Școlii militare de ofițeri, specialitatea muzici militare, am fost numit în prima funcție la Medgidia, pământ sfințit de mare, binecuvântat de soare și dăruit cu un filon nesecat de inspirație, adevărat tezaur al folclorului românesc. Aici s-a născut ideea înființării unei orchestre, a unui taraf, cu care de altfel, în colaborare cu Casa de cultură orășenească, am concertat în țară și străinătate, am participat la toate
COL. VALENTIN NEACŞU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359799_a_361128]
-
analiza până la enzime și dincolo de ele de-o mai fi ceva de nu m-oi fi-ncurcat în cercetări cumva pe vreme bună sau pe vreme rea dădeam înainte cu luare-aminte tot forând după nestemate zăcăminte mă pomeni într-un filon de soi eram cu tine cititorule, noi amândoi și'jde mii care se luau după noi trăgeam la jug căruța din noroi cu cea și hăis pân-la vremea d-apoi era unde trăiam o mare viermuială și silă, flecăreală și
PARODIE LA O (DE)CĂDERE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359580_a_360909]
-
19 iunie 2012 Toate Articolele Autorului M-am hotărât, în sfârșit, să scriu despre acest subiect considerat a fi ca un fel de „secret al lui Polichinelle” la ora actuală, plecând de la premiza interacțiunii mele destinice cu câțiva reprezentanți ai filonului negru de sorginte securisto-ocultă din ziua de azi, întâlnire care s-a constituit pentru mine într-un soi de comuniune forțată, dar mai mult decât interesantă și extrem de dureroasă, în același timp, sub raportul analizei interrelaționărilor dintre diverșii subiecți umani
DICTATURA OCULTĂ CU CIP PREFERENŢIAL A LUMII CONTEMPORANE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359719_a_361048]
-
grupul vocal al școlii. Cântul lor mângâie inimile ascultătorilor, cărțile se însuflețesc și vibrează împreună cu ei. Le-am dedicat celor care au creat delicatele clipe, câteva gânduri în versuri. Când primăvara-a anunțat Că vine neîntârziat, Mă bucur ca să întâlnesc Filon de suflet românesc. Elevi și dascăli îndrăgesc O slovă scrisă și-ndrăznesc Să lase urme de neșters, În povestire sau în vers. Cu drag cuvintelor le-au dat Veșmânt frumos, înmiresmat, Ce mâine fi-vor amintiri În cartea „Primele iubiri
ÎN JOCUL PRIMELOR IUBIRI de GABRIELA GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345247_a_346576]
-
unor poeți de la antipozi: Dorothy Wharehoka, Marie Dunningham, Carole A. Stewart, Ian McQuillan, Bill Sutton, Mark Raffills, Penelope Foster, Mandi Pentecost, Marty Smith, Sandi King, Nik Henriksen, Mere Taito. Mărturisesc că sunt încântată să descopăr poezii de substanță, al căror filon liric revarsă sensibilitate, lumină, căldură. Autori din ambele țări, cu un bogat palmares de volume publicate, precum și poeți cu mai puține cărți, dar cu un incontestabil talent literar despre care cu siguranță se va mai scrie, fac din această excelentă
MOMENTE DE RĂGAZ CU PODURI LIRICE de DORINA STOICA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340216_a_341545]
-
sacrificarea porcilor de Ignat. Ele au loc tot pe stil vechi (2 ianuarie). În altă ordine de idei, sărbătorile de iarnă (Crăciunul și Revelionul) reflectă, în mare parte, o dualitate culturală a societății moldovenești. Pe de o parte, există un filon național, marcat de tradițiile specifice sărbătorilor de iarnă (Uratul și Semănatul de Revelion, respectiv colindatul de Crăciun). Pe de altă parte, există și elemente de conexiune cu spațiul slav. Totuși, după 1991, o parte din copiii rusofoni de la orașe au
Și moldovenii au la TV, de fiecare Crăciun, Home Alone-ul lor, turnat la Moscova () [Corola-blog/BlogPost/338333_a_339662]
-
și aplică mecanismele democratice. Este ceea ce Dankwart Rustow numește „democratic habituation”: procesul prin care, într-o tranziție de la dictatură, oamenii ajung treptat să prețuiască democrația (Transitions to Democracy: Toward a Dynamic Model). Anunțată încă din 2011, regăsirea nesperată a unui filon civic atât de pronunțat a fost definitiv confirmată în acest început de an. Sau, în registrul lui Malcolm Gladwell, românii au depășit punctul critic - the tipping point - în drumul spre democrație. Este un câștig semnificativ, însă insuficient pentru o democrație
Elefantul democrației românești () [Corola-blog/BlogPost/338833_a_340162]
-
atâtea câte ni s-au păstrat, constituie un tezaur neprețuit, un creuzet în care a fost plămădită învățătura creștină autentică, în care izvoarele principale, respectiv Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție sunt întoarse pe toate fețele și din ele se scoate filonul de aur al adevărului nealterat. Temele majore ale lucrărilor Sf. Irineu privesc în special dogmele privind Sf. Treime, persoanele Sf. Treimi, mântuirea omului și multe altele. Activitatea lui privește, pe de o parte, lucrarea de convertire a popoarelor necreștine cu
Oferta de carte, luna martie, 2014. Informație distribuită de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339467_a_340796]
-
în cinci capitole. Primul acoperă poetica romanescă a lui M. Eliade. Al doilea are în centru romanul universal “Maitreyi”. Al treilea se ocupă de “Domnișoara Chistina”. Al patrulea investighează “Nuntă în cer”. În sfârșit, în capitolul al cincilea se radiografiază filonul feminin din celelalte scrieri epice. Poetica, în calitatea ei de proiect-proiecție de elaborare, are două aspecte. Când autorul dezvăluie ideea, credința, procedura, metoda, tehnicile utilizate în opera sa, atunci avem de a face cu o poetică explicită. Când hermeneutul, interpretul
FELICIA GHERGHINA: Formula existenţială a femeii în proza lui Mircea Eliade, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339618_a_340947]
-
lui este cea a înțelepților de la care trebuie să sorbi toate cuvintele ca să găsești zeci de înțelesuri. O poezie atât de profundă, rar am aflat printre confrații de condei contemporani. De câțiva ani urmăresc site-urile literare și mereu găsesc filoane aurifere și pepite cu care mă delectez pe îndelete, pentru că poezia trebuie gustată în tihnă, cu toate simțurile. Un simplu exemplu, spre edificare, despre caracterul sapiențial al versurilor lui Liviu Jianu: “Pe lumea care trece, care vine, / În slavă de
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]
-
să devină din ce în ce mai competitivă pe piață și în domeniile în care activează. În privința oamenilor soluția pleacă de la aceeași structură aparent antagonică între cele două tipuri de capitaluri. Una din soluții ar fi ca la nivelul părinților să se identifice timpuriu filoane de aptitudini ale copilului, iar acelea să fie corect exploatate. S-ar evita energii investite în „active” neproductive care mai târziu nu au decât rolul de a „îndatora” inutil copilul devenit adult. Acest lucru implică un exercițiu amplu de comunicare
Oamenii se restructurează ca firmele. Și invers () [Corola-blog/BlogPost/339005_a_340334]
-
livrească,este redactat în registru patetic al biografiei. Obsedată de himera clasicității împletită cu profunzimea,de rădăcinile arhetipale ale ființei,poeta desfide existența amorfă și derizorie,sondând mereu misterul ancestral și idealul clasic al omului,răstălmăcind aparențele pentru a descifra filonul spiritual.” Onirice” e o astfel de redactare în registru patetic al visului ce levitează deasupra unui tărâm fabulos, anistoric,în atingere cu haloul mitului:Ochii mei priveau cu teamă/și uimire de nescris/ La unirea pământeană/Cu o geamănă de
POEZIA CU OBRAZUL CELĂLALT AL LUNII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341421_a_342750]