12,214 matches
-
întîlnesc cu subtilele construcții cromatice și cu viziunile scenografice ale Anetei Drăgușanu, după cum manierismul cu accente metafizice, în certă descendență babistă, al lui Gheorghi Petrov Privită în ansamblu, expoziția celor șase pictori bulgari este un rezumat foarte concis al unor filosofii și tendințe estetice care se bănuiesc mult mai extinse la scara întregii picturi bulgărești de șevalet, dar și dovada că, la acest nivel al practicii artistice, artiștii români și bulgari au în comun atît un repertoriu de elemente formale, cît
Chinurile unei nașteri amînate (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16952_a_18277]
-
culturală, este, pentru cine vrea să învețe, și una de superioară etică politică". Și, apoi, adresîndu-se direct noului academician, socoate că deși Blaga a elogiat satul românesc, "aceasta nu vrea să zică ruralizarea operei intelectuale românești, cum nici D-ta filosoful nu ești rural, dar vrea să zică că de la sat, de la matcă, de la crysalidă izvorăște tot ce e adevărat românesc - chiar cînd este transpus în oraș sau chiar într-o mare metropolă a lumilor străine." S-a povestit că N.
Voievodul culturii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16968_a_18293]
-
ediții. Reeditată în 1936, în "B.p.t." și, acum, prin străduința d-lui Țicu Goldstein, apare, la Editura Hasefer, într-o a patra ediție, ce conține, pe lîngă schița biografică a lui Schwarzfeld, o bună postfață, care surprinde întreaga receptare a filosofului popular. Moses Schwarzfeld, la prima reeditare a operei lui Cilibi Moise (1899) a avut ideea, pentru a pune ordine în masa acelor vorbe de duh, de a le ordona după criterii tematice. Ideea nu e rea, deși, adesea, din acel
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
structură, o paremiologie populară, broșurelele sale ținînd perfect de ceea ce se numește literatură sapiențială. A o reciti, azi, e de tot folosul și, de ce nu aș spune, bogată în înțelesuri și chiar de haz pururea făcător de bine. "Dumnezeu, observă filosoful popular, are două magazii, una cu minte și una cu bani: în cea cu minte are un păzitor și în cea cu bani n-are deloc, de aceea sunt mai mulți bogați decît învățați". Tot în aceeași cărticică: Două lucruri
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
lui Cilibi Moise" (alte cugetări din experiența sa bogată) își previne cititorii: "Să-ți fie frică de D-zeu și de acel ce nu se teme de D-zeu". Și: Decît cu un mojic în lojă, mai bine cu un filosof la arest". Sau: "Să nu te rogi la D-zeu să-ți ajungă prietenul om mare, căci îl pierzi". Și încă: "De-ți cumperi vreo haină, caută să fie nici lungă, nici scurtă, nici groasă, nici subțire, nici scumpă, nici
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
Una inedită și cu haz tot am găsit și mă bucur că o pot reproduce: "Ce deosebire este între o roată de car și un advocat? Roata strigă ca s-o ungi, pe advocat trebuie să-l ungi ca să strige". Filosof nativ sau geniu oral ca un analfabet ce era, Cilibi Moise s-a impus, la vremea sa, prin umorul său evreiesc curat, stimat și îndrăgit de toți. Caragiale mărturisise: "Cărticelele acelea au făcut multă plăcere copilăriei mele; cu ele am
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
Despina Petecel Theodoru Istoricul, filosoful, eseistul Alain Besançon a fost prima personalitate franceză, care a acceptat să-și întrerupă lucrul la calculator, răspunzând astfel solicitării mele de a participa la dialogurile interdisciplinare destinate ciclului radiofonic OGLINZI pentru care fusesem desemnată să călătoresc la Paris, în
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
Ceea ce urmează este însă versiunea comprimată a discuției noastre, discuție imposibilă fără generozitatea cu care istoricul de artă Amelia Pavel și, în egală măsură, poeta Magda Cârneci, mi-au facilitat accesul în cabinetul de lucru, din Rue du Bac, al filosofului francez. Domnule Alain Besançon, mai întâi trebuie să vă mulțumesc pentru onoarea pe care mi-ați făcut-o acceptând acest dialog. Așa cum v-am scris de altfel, invoc destul de des numele dvs. în emisiunile pe care le realizez pentru Radio
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
farmecul desuet al cărții tipărite în 1945 de către "părintele" său, americanul Elwyn Brooks White reputat gazetar ajuns academician răsplătit și cu o mențiune Pulitzer pentru întreaga activitate de scriitor umanist, în descendența lui Montaigne. Hazul este că principiile promovate de filosoful francez de secol XVI - stăpânirea de sine și moderația, înțelepciunea și autoperfecțiunea - i-au fost inoculate eroului virtual, nutrit nu doar de energia digitală, ci și de un fin umor swiftian, care-i permite să orchestreze personal, cu toată statura
DiCaprio + Stuart Little = Toy Story 2 by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17044_a_18369]
-
autoare a frecventat stăruitor biblioteca, adunînd, de acolo, tot ceea ce era legat de obiectul ei de studiu. Vreau să spun că nu s-a limitat la cărțile românești ale lui Cioran ci a citit toate revistele unde a colaborat tînărul filosof, adunînd, cu grijă de cercetător, tot ce o interesa. Asta mă bucură. Credeam că sînt cel din urmă mohican care apelează, pentru cercetările sale, la presa vremii. Descopăr, încîntat, în d-na Marta Petreu un coleg care își asumă această
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
cartea ei, fapte și informații cunoscute, dînd unor capitole înfățișarea de déjà vu (de pildă cel în care reface istoricul mișcării legionare și al doctrinei sale). Așadar, autoarea noastră țintește spre un portret integral al fazei românești a lui Cioran filosoful. Ori, aici, negativul ocupă întreg spațiul. Un negativ eseistic pe care, de prin 1945-1946, Cioran l-a repudiat, socotindu-l drept o rătăcire a tinereții. Avea dreptate. Născut în 1911, începe să publice, la 22 de ani, cartea Schimbarea la
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
repede, printr-o perioadă de disociere (e, prin 1943, bun prieten cu evreul Fundoianu) de vechile idealuri și, asumîndu-și calitatea de exilat, încetează să mai scrie în românește (cu excepția eseului Țara mea, prin 1944, publicat postum) și devine un extraordinar filosof moralist francez. Întrebarea e: dacă celebrul autor s-a disociat critic, în scrisorile către familie și prieteni, în interviuri cu răsunet, în însemnările din Caiete (tot postum publicate), atît de tranșant, de scrierile tinereței românești, pe care le-a repudiat
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
Extrema dreaptă românească din 1995), Cioran se apropie vizibil de opinia lui E. Lovinescu din Istoria civilizației române moderne. D-na Marta Petreu pune în evidență, firește analitic, această aproape de necrezut similitudine de opinii într-un dens capitol, intitulat chiar "Filosofii paralele: Lovinescu și Cioran". Tînărul filosof respinge, ca și Lovinescu, ideologiile conservator organiciste, care predicau mereu fie pironirea în cadrele îndătinate ale tradiționalismului, fie lenta evoluție graduală. El pledează, ca și Lovinescu sociologul, pentru principiul revoluției și al necesității arderii
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
se apropie vizibil de opinia lui E. Lovinescu din Istoria civilizației române moderne. D-na Marta Petreu pune în evidență, firește analitic, această aproape de necrezut similitudine de opinii într-un dens capitol, intitulat chiar "Filosofii paralele: Lovinescu și Cioran". Tînărul filosof respinge, ca și Lovinescu, ideologiile conservator organiciste, care predicau mereu fie pironirea în cadrele îndătinate ale tradiționalismului, fie lenta evoluție graduală. El pledează, ca și Lovinescu sociologul, pentru principiul revoluției și al necesității arderii etapelor. Amîndoi cugetătorii sînt partizanii deciși
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
Petreu calculează că aventura politică a lui Cioran n-a durat decît opt ani, 1933-1941 (cît o fi durat cea a lui Mircea Eliade, de vreme ce nu s-a disociat niciodată decis de ea?). Autoarea chiar a alcătuit o spovedanie a filosofului, alcătuită numai din texte ale sale de abjurare și regret. Apoi viața pauperă de la Paris l-a absorbit, s-a hotărît să scrie numai în franceză și, încheind cu tot trecutul său românesc, debutează, ca filosof francez, în 1949, cu
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
alcătuit o spovedanie a filosofului, alcătuită numai din texte ale sale de abjurare și regret. Apoi viața pauperă de la Paris l-a absorbit, s-a hotărît să scrie numai în franceză și, încheind cu tot trecutul său românesc, debutează, ca filosof francez, în 1949, cu Tratat de descompunere. Opera sa în românește o abhoră (în 1990), reeditînd Schimbarea la față, elimină întreg capitolul patru, în celelalte operînd modificări pînă la desfigurarea cărții) și, totuși, rămîne ca un document esențial, cum spuneam
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
erudit ca un nou "adolescent miop", specialist în patristică, autorul jurnalului face înainte de toate o cronică a aventurii lui spirituale. El se supraveghează în timp ce învață, își gândește propria sa gândire și povestește în cuvinte inspirate - care aparțin uneori poetului, alteori filosofului și nu de puține ori ironistului - cum se desfășoară înaintarea în necunoscut. Rezultă un reportaj cu adevărat senzațional, mai captivant decât unul care ar fi avut drept subiect erupția Vezuviului sau războiul din Cecenia. Un reporter care să se apropie
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
Ființă și cunoaștere e important pentru înțelegerea gîndirii filosofice a lui Fondane dar și a tezei lui Ștefan Lupașcu despre logica dinamică a contradictoriului, pe care o examinează critic. Se face caz în presă de originea română a celor doi filosofi la aniversări-comemorări, dar cînd e vorba de editarea lor pentru publicul de la noi, precumpănește criteriul comercial. Dr. Vasile Sporici își păstrează decent amărăciunea, dar nouă ni se pare inadmisibil ca, în condițiile în care se obțin subvenții și pentru te
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
Fondane consacrat lui Stéphan Lupasco trebuie tipărit. Căci, spune traducătorul în prezentare, chiar dacă atitudinea eseistului e polemică, e de presupus că, dacă nu ar fi fost ucis la Auschwitz, Fondane și-ar fi revizuit, cum s-a întîmplat cu mulți filosofi existențialiști după război, concepția: Este semnificativ că, în timp ce au intrat în desuetudine curente filosofice în mare vogă cu două-trei decenii în urmă, concepția logicii dinamice a contradictoriului este în plină afirmare, supraviețuind și dezvoltîndu-se puternic de-a lungul a peste
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
articulate. El nu descinde în universul caracterelor; pur și simplu "pedepsește" la modul procustian, tăios, prin disecții pe un fundal negativ codul lor de rătăciri și reprimări. Pe portativul actanților defilează, cu fișe precise, folosite pe potrivă, combatanții abhorați: Magistratul, Filosoful, Ermitul, Caravella, Romancierul ș.a. Numeroși alienați de la raționalitate pleacă la drum într-un scenariu pe mai multe planuri. Sunt părtași la o aventură cu adversari ireconciliabili, corespunzătoare demoniei totalitare. Chiar și fișele, ambiguu repulsive, placate pe o strategie antitetică, participă
Un roman despre suicid by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17145_a_18470]
-
a cărui înrudire cu roata ori cu ruta ne trimite imediat la imaginea unui drum în formă de cerc, un drum care se întoarce mereu de unde a plecat, a cărui finalitate este de a duce nu nicăieri, cum ar spune filosofii, ci înapoi la locul de plecare. " De aici înapoi la imaginea cadranului solar pe care îl descria Jünger nu este o distanță prea mare... Ciprian Mihali - Sensus communis - pentru o hermeneutică a cotidianului. Editura Paralela 45, Pitești 2001. 210 pag
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
din veacul al XII-lea, trad. Maria Carpov, col. "Biblioteca de artă. Arte. Civilizații. Mentalități", Editura Meridiane, București, 2000, 344 pagini. Ideea de iudaitate O carte sobră și foarte solid construită (și de asemeni recentă: 1996, Tel-Aviv) este cea a filosofului israelian Yirmiyahu Yovel despre complicatul sistem de relații care există între filosofiile lui Hegel și Nietzsche și ideea de iudaitate. Subtitlul ei, O enigmă întunecată, este poate puțin prea facil și melodramatic pentru o scriere atât de lucid structurată și
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
iudaitate. Subtitlul ei, O enigmă întunecată, este poate puțin prea facil și melodramatic pentru o scriere atât de lucid structurată și de captivantă prin chiar conceptele dezvoltate. Autorul procedează în fapt la o lectură minuțioasă a textelor celor doi mari filosofi pe "tema evreului". Nu mai puțină acribie este investită în recunoașterea influenței lor - adeseori chiar asupra unei părți a intelectualității evreiești. Subiectul se distinge în orice caz, indiferent de planurile de autor, prin complexitatea sa intrinsecă, dat fiind uriașul volum
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
fi că acele două proze, 336 și 24 iunie, sînt promițătoare. Răspunsul poate fi încheiat cu o ipoteză. Scriitoarea în cauză nu este �literată", cel puțin nu se simte din text, nu are educație filologică. Îl iubește pe Camus ca filosof, deși doar scriitorul mai rezistă în zilele noastre. Face tot felul de gafe pe care scriitorul literat învață să le evite din mers, din bibliografia obligatorie din facultate. M-am oprit la formație pentru că mă gîndesc la un alt debut
Debut ratat interesant by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15854_a_17179]
-
directorul editurii, Silviu Lupescu optînd, încă o dată, pentru numele și opera autoarei. Vina tragică - Tragicii greci, Shakespeare, Dostoievski, Kafka - reprezintă teza de doctorat pe care Ileana Mălăncioiu, absolventă de filosofie, o susținea în 1975, cam în același timp cu alt filosof, Gabriel Liiceanu și lucrarea sa Tragicul, neștiind unul despre abordarea celuilalt. Ediția de față nu este o simplă reeditare, și nici doar a doua ediție, revăzută de Ileana Mălăncioiu. Mi se pare un volum pregnant și acut, extrem de actual și
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]