24,869 matches
-
și eminența cenușie a tuturor revoltelor anti-sistem. Raymond Aron îi dă, în "Le Figaro" replici de bun simț în numele democrației de tip liberal, Roland Barthes și grupul Tel Quel revoluționează critica literară, Bernard-Henri Levy și André Gluksman pun bazele noii filosofii, Malraux combină finețea observației cu grandoarea exprimării în comentariile sale din zona artelor plastice, Bernardo Bertolucci produce un imens scandal la lansarea filmului său Ultimul tangou la Paris. Ilie Năstase face furori la Roland Garros, iar cei trei români geniali
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
apelând la genul proxim și diferența specifică. Alternanțele acestea îi dau posibilitatea să intre în jocul ofertelor date și de istoria literară la: Iosif Cheie Pantea, Cornel Ungureanu, Șerban Foarță, Mateiu I. Caragiale, Radu Paraschivescu, H. P. Bengescu ș.a.; de filosofia contemporană scriitorului (sau prea străveziu, care vine în timp până la examenul hermeneutic al criticului analist) la: Săluc Horvat, Radu Mareș, Adriana Babeți, Max Blecher și alți câțiva. 14. Stilul „celorlalți” nu-i scapă din vizor Danielei Sitar- Tăut: „Daniel Vighi
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
cutia cu chibrituri? Supărătoare rămâneau degetele înnegrite de nicotină și răsuflarea duhnind a mahorcă. Nu lipseau excepțiile. Circula o întâmplare de cancelarie privind un elev prins fumând. în consiliul profesorilor, dirigintele propusese eliminarea pe o săptămână a făptașului, cel de filosofie eliminarea pe un trimestru, un altul pe tot anul, până la eliminarea din toate școlile. Veni rândul profesorului Forțu. - Dumneata, domnule Forțu ce pedeapsă propui? - Capitală, răspunse acesta pe un ton grav. - Cum adică, domnule profesor? - Să-l de-ca-pi-tăm! Am apreciat
Ieri sclav,azi brav by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10267_a_11592]
-
domeniu. Fiți fericiți și vă veți recăpăta frenezia pe care ați avut-o la Începutul vieții și pe care corpul vostru o caută cu disperare Încă de atunci. Fericirea nu este o opțiune, nu trebuie să se transforme Într-o filosofie de viață, este deja singura filosofie a naturii care mustește În tine. Pentru că ființa ta nu Îți lasă opțiuni. Nu poți alege să fii nefericit, pentru că asta va duce În scurt timp la distrugerea ta. Sfinții și profeții care predică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
recăpăta frenezia pe care ați avut-o la Începutul vieții și pe care corpul vostru o caută cu disperare Încă de atunci. Fericirea nu este o opțiune, nu trebuie să se transforme Într-o filosofie de viață, este deja singura filosofie a naturii care mustește În tine. Pentru că ființa ta nu Îți lasă opțiuni. Nu poți alege să fii nefericit, pentru că asta va duce În scurt timp la distrugerea ta. Sfinții și profeții care predică tristețea ființati-vă nu sunt decât niște
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
îl transformă pe humuleștean în scriitor realist, precursor chiar al realismului socialist. Oportunismul nu e străin nici de Cronicile optimistului. Este justificată colectivizarea și omagiat un congres al P.M.R. Călinescu denunță "tapajul dubios" din jurul piesei - Scaunele de E. Ionesco ori "filosofia plină de truisme" a celuilalt "transfug" pe cale să cucerească Occidentul, E. Cioran. Dar Călinescu își regăsește uneori bunul simț critic. Excesiv se dovedește M. Nițescu în negarea oricăror merite ale Cronicilor optimistului și prin faptul de a confunda, în unele
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
și în ochii apropiaților. Se pare că la 17 ani i-a căzut din întîmplare în mînă dialogul Gorgias de Platon și, citindu-l, a lăsat dintr-o dată gospodăria și vinurile sale, plecînd la Atena și punîndu-și viața în slujba filosofiei. Întîmplarea aceasta este povestită chiar de Aristotel, atîta doar că ea este înfățișată ca și cum protagonistul ar fi fost cu totul altcineva, un țăran din Corint. Forma aceasta de autobiografie în care evenimentele propriei vieți sînt puse în seama altuia nu
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
de temeinicie. În ochii lui, doctrinei platonice îi lipsea "laptele" unor argumentații credibile și al unor explicații bazate pe observații concrete, iar nu pe speculații făcute în aer. Ar fi însă deplasat să-l învinuim pe Aristotel de ingratitudine: în filosofie poți iubi un om fără să trebuiască să-i împărtășești neapărat părerile. În cartea Protrepticul, Aristotel scrie că "toți oamenii se simt ca acasă în filosofie și vor să-și petreacă timpul cu ea." E un prilej de uimire să
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
în aer. Ar fi însă deplasat să-l învinuim pe Aristotel de ingratitudine: în filosofie poți iubi un om fără să trebuiască să-i împărtășești neapărat părerile. În cartea Protrepticul, Aristotel scrie că "toți oamenii se simt ca acasă în filosofie și vor să-și petreacă timpul cu ea." E un prilej de uimire să vezi că o fire atît de caustică și lucidă ca cea a lui Aristotel putea împărtăși o credință atît de naivă. Pesemne că ea îi fusese
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
lucidă ca cea a lui Aristotel putea împărtăși o credință atît de naivă. Pesemne că ea îi fusese iscată de prejudecata filantropică a mai tuturor învățaților din acea vreme, aceea că nu poți fi cu adevărat om dacă nu faci filosofie, iar pe de altă parte, aceeași credință i se întipărise în minte grație mecanismului universal al iluzionării de sine: cînd ești posedat de o pasiune autentică ești înclinat să-i privești pe ceilalți în lumina trăirii tale, și nu poți
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
de sine: cînd ești posedat de o pasiune autentică ești înclinat să-i privești pe ceilalți în lumina trăirii tale, și nu poți concepe în ruptul capului că celorlaltora puțin la pasă de pasiunea ta. Iar unui om care iubește filosofia i se pare de neînțeles cum ceilalți pot trăi fără ea. Din păcate, mînzul nu are dreptate: omul nu numai că poate trăi fără filosofie, dar astăzi s-a ajuns într-un punct al istoriei cînd societatea nu mai are
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
ruptul capului că celorlaltora puțin la pasă de pasiunea ta. Iar unui om care iubește filosofia i se pare de neînțeles cum ceilalți pot trăi fără ea. Din păcate, mînzul nu are dreptate: omul nu numai că poate trăi fără filosofie, dar astăzi s-a ajuns într-un punct al istoriei cînd societatea nu mai are deloc nevoie de filosofi. Și asta nu pentru că filosofii sînt desprinși de realitate, nu pentru că bat cîmpii cu o fandoseală doctă, și nici măcar pentru faptul
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
lumea este alcătuită din cuvinte. Din nefericire, lumea nu-i alcătuită din cuvinte, iar la început nu a fost cuvîntul. Dacă la început ar fi fost cuvîntul, atunci Aristotel ar fi avut dreptate: toți oamenii se simt ca acasă în filosofie. Hegel, mult mai cu picioarele pe pămînt în această privință, avea să spună că desconsiderarea de care are parte filosofia vine tocmai din prejudecata că toți își închipuie că știu oarecum de acasă cum stau lucrurile în filosofie, înțelegînd-o de la
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
Dacă la început ar fi fost cuvîntul, atunci Aristotel ar fi avut dreptate: toți oamenii se simt ca acasă în filosofie. Hegel, mult mai cu picioarele pe pămînt în această privință, avea să spună că desconsiderarea de care are parte filosofia vine tocmai din prejudecata că toți își închipuie că știu oarecum de acasă cum stau lucrurile în filosofie, înțelegînd-o de la sine, în virtutea faptului că pot face uz de niște cuvinte învățate de-a gata, asupra cărora nu au stat nici o
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
acasă în filosofie. Hegel, mult mai cu picioarele pe pămînt în această privință, avea să spună că desconsiderarea de care are parte filosofia vine tocmai din prejudecata că toți își închipuie că știu oarecum de acasă cum stau lucrurile în filosofie, înțelegînd-o de la sine, în virtutea faptului că pot face uz de niște cuvinte învățate de-a gata, asupra cărora nu au stat nici o clipă să reflecteze. Așadar, neamțul gîndește de-a-ndoaselea decît grecul. Exemplul acesta ne arată cum doi filosofi care împărtășesc
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
au stat nici o clipă să reflecteze. Așadar, neamțul gîndește de-a-ndoaselea decît grecul. Exemplul acesta ne arată cum doi filosofi care împărtășesc aceeași viziune asupra lumii - și anume că lumea este în esența ei logos - ajung să fac afirmații contrare în privința filosofiei. De aici încolo am putea să-i lăsăm deoparte pe Aristotel și pe Hegel și să începem să facem noi înșine filosofie, despicînd nuanțele și răsucind înțelesurile, și arătînd de pildă că cei doi nu spun ceva contrar, ci doar
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
viziune asupra lumii - și anume că lumea este în esența ei logos - ajung să fac afirmații contrare în privința filosofiei. De aici încolo am putea să-i lăsăm deoparte pe Aristotel și pe Hegel și să începem să facem noi înșine filosofie, despicînd nuanțele și răsucind înțelesurile, și arătînd de pildă că cei doi nu spun ceva contrar, ci doar ceva diferit, și asta fiindcă "a te simți ca acasă în filosofie" nu e totuna cu "a ști de acasă filosofia", ba
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
și pe Hegel și să începem să facem noi înșine filosofie, despicînd nuanțele și răsucind înțelesurile, și arătînd de pildă că cei doi nu spun ceva contrar, ci doar ceva diferit, și asta fiindcă "a te simți ca acasă în filosofie" nu e totuna cu "a ști de acasă filosofia", ba mai mult că poți să te simți ca acasă în filosofie fără să fii de fapt acasă în ea. Dar totul nu ar fi decît o altă façon ŕ parler
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
înșine filosofie, despicînd nuanțele și răsucind înțelesurile, și arătînd de pildă că cei doi nu spun ceva contrar, ci doar ceva diferit, și asta fiindcă "a te simți ca acasă în filosofie" nu e totuna cu "a ști de acasă filosofia", ba mai mult că poți să te simți ca acasă în filosofie fără să fii de fapt acasă în ea. Dar totul nu ar fi decît o altă façon ŕ parler. Să luăm un al doilea exemplu de prejudecată aristotelică
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
cei doi nu spun ceva contrar, ci doar ceva diferit, și asta fiindcă "a te simți ca acasă în filosofie" nu e totuna cu "a ști de acasă filosofia", ba mai mult că poți să te simți ca acasă în filosofie fără să fii de fapt acasă în ea. Dar totul nu ar fi decît o altă façon ŕ parler. Să luăm un al doilea exemplu de prejudecată aristotelică. În Metafizica, Aristotel spune că orice om are sădită în el dorința
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
totul nu ar fi decît o altă façon ŕ parler. Să luăm un al doilea exemplu de prejudecată aristotelică. În Metafizica, Aristotel spune că orice om are sădită în el dorința de a cunoaște. Prejudecata aceasta a făcut ravagii în filosofie. Sursa ei e aceeași ca în cazul celei dintîi: pornirea spontană de a atribui altora o însușire pe care numai tu o ai. Aristotel a avut într-adevăr dorința cunoașterii, ba chiar vocația ei. Vocația i-o simți chiar și
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
într-adevăr dorința cunoașterii, ba chiar vocația ei. Vocația i-o simți chiar și numai străbătîndu-i titlurile lucrărilor. Mînzului nu i-a scăpat nimic, de la fizică la chimie, de la botanică la zoologie, de la muzică la poezie sau de la politică la filosofie. Mînzul a rumegat tot și a ajuns armăsar, devenind întemeietorul propriu-zis al metafizicii europene. Ei bine, ravagiile provocate de prejudecata privitoare la dorința înnăscută a omului de a cunoaște au fost produse de amănuntul psihologic că o asemenea viziune a
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
îl punea în joc, iar cei care se ocupau cu studiul cunoașterii împărtășeau ei înșiși ceva din puritatea spiritului pe care îl studiau. Se înnobilau, căpătau o distincție aparte în comparație cu muritorii de rînd. Se purificau. Să nu uităm că Biblia filosofiei europene se numește Critica rațiunii pure. În plus, privilegierea cunoașterii în raport cu celelalte activități umane a transformat-o cu timpul nu doar într-un comportament privilegiat, ci și într-un model de înțelegere a lumii. Cu alte cuvinte, lumea a început
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
cel părăsit de Kaina. Viață care trece, în plină încordare-acordare a unui om cu o vioară. Se duce înainte pe note și sfîrșește într-un amestec - să recunoaștem, destul de greu de recitit - de dulceag și melancolic, cum e, de obicei, filosofia tocmită pe metafore. O poveste (aproape incredibilă, firește, cu tempo-ul ei, de la idilă piano la recviem) de lume senină, în care nici măcar drama n-are ascuțimea cu care să rupă din tablou fie și cîteva petale de floare. Lume
Poveste pentru Cella by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10370_a_11695]
-
rezultă din cuvînt). Unul are un sentiment dominant al necesarului, celălalt al jocului. Unul tinde spre marea simplitate, celălalt spre întortocheat, spre belșugul amănuntelor, pînă la pierderea firului călăuzitor. Unul are arhitectonică (a se vedea îndeosebi operele mari, dramele și filosofia), celălalt o egalitară subliniere a concretului plastic, fără de accente distribuite ierarhic într-o largă viziune de ansamblu. Etc.". Chiar dacă am staăbili o umoare intemperantă (Șerban Cioculescu nota ritos că Blaga "nu suferea să fie comparat cu Arghezi"), poziția "poetului de la
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]