6,757 matches
-
descoperim prăbușit în vreo râpă, cu frunze uscate în gură!, îi strigase unul, iar el se uitase lung de la unul la altul... Nu spusese nimic, preferase să mai soarbă, placid, o gură de bere blondă, în timp ce altul cu pretenții de filozof nedescoperit sugerase cherchez la femme, prietene, nu e muntele mult mai plin de mistere dulci dacă îi adaugi și misterul feminin devoalat încetul cu încetul, de-a dreptul senzual, la lumina stelelor desfășurate provocator pe cerul de sticlă al unei
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
putem să exprimăm fie am depășit posibilitățile de expresie ale limbii fie avem un raport deficitar cu propria limbă; afară de cazul în care această senzație de "exces de gândire" ne este dată de prea marea stimă de sine. Ideal de filozof: o pagină grea de sensuri. El intervine pe fondul setei de semnificații, a neliniștii provocate de dorul de sensuri doar bănuite. Și necesită dispunerea întregii ființe în vederea captării sensului. Omenirea are două mari sisteme de coduri: limba (limbile) și arta
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
a gata; poți doar citi și interpreta. Ceva în tine se opune preluării ad literam a unor idei sau credințe. Orgolioși fiind, am putea spune că dobândim o personalitate; poate este doar un semn de închistare. Trebuie să ne imaginăm filozofii ca pe niște muncitori ce trudesc în "interiorul" unei limbi pentru a-i lărgi orizonturile și, odată cu asta, pentru a deschide noi posibilități gândirii. Deși par exteriori, uneori aflându-se așezați undeva sus (ori jos, în funcție de opțiunile personale), ei se
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
spusese cândva maestrul: "Arhitectura este sculptura locuită" și Clody, cu nișele, firidele, scările și culoarele ei își sculptase nu numai locuința, ci și viața. Alături de Brâncuși găsi locul de odihnă al lui Cioran, declarat chiar de francezi "cel mai mare filozof francez al secolului XX"! Așa o fi, îl citise, îl prețuia, dar nu prea era pe gustul lui misogin, singuratec, înăcrit, sarcastic. Își amintea de la Cioran niște "ziceri", care i se potriveau: "Oamenii se împart în două categorii, cei care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
cît despre Mihai Nasta, profesorul belgian a fost nu doar un moderator poliglot, rafinat și tonic, dar și singurul dintre participanți care, vizitîndu-l pe Noica la Cîmpulung în anii '50, ne-a oferit o imagine concretă a vieții pe care filozoful a dus-o în cursul domiciliului forțat. În schimb, italienii au impresionat prin interesul arătat operei lui Noica. La un moment dat, polemică iscata între Roberto Scagno și Solange Daini (traducătoarea Devenirii intru ființă în italiană) i-a preschimbat pe
Noica la Roma by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7196_a_8521]
-
în italiană? Răspunsul a cerut un sfert de oră de precizări terminologice și de detalii metodologice în țesătura cărora Scagno și Daini s-au lăsat prinși cu voluptate. Ascultîndu-i, simțeai cum ți se confirmă o nuanță privitoare la posteritatea marilor filozofi: în urma lor nu rămîne memoria operei sau vieții, ci cîteva vorbe sau expresii care, substituindu-le gîndirea, ajung să străbată timpurile. De pe urma lui Noica va rămîne negreșit epopeea lui "intru". Una peste alta, colocviul a fost o reușită a Institutului
Noica la Roma by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7196_a_8521]
-
membrii "Cercului Noica" de la casa Lovinescu - Cătălin Buciumeanu, Ana Petrache, Paul Gabriel Sandu și Bogdan Ducă -, colocviul a fost experiență inedită, marcînd o premieră în viață grupului: întîia deplasare în străinătate prilejuita de un colocviu pe teme noiciene. Întorcîndu-mă la filozoful aniversat, să amintesc că, în italiană, Noica este reprezentat deocamdată de patru titluri: Șei malattie dello spirito contemporaneo (Îl Mulino, Bologna, 1993, traducere de Marco Cugno), Pregate per îl fratello Alessandro (Îl Mulino, Bologna, 1994, traducere de Marco Cugno), Saggio
Noica la Roma by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7196_a_8521]
-
simbolisticii acestei limbi. Mi-au rămas pentru totdeauna în minte proverbele analizate pentru construcția lor și nu de puține ori îmi susțin argumentația cu aceste proverbe. Gramatica, structurile lexicale, miturile legate de limba unor mari poeți, a unor comentatori și filozofi care, chiar dacă n-au fost etnici arabi, s-au revendicat de la cultura arabă, au pornit către înțelegerea mea la orele Nadiei. Termeni precum 'umma ("națiunea islamică" - singura "națiune" întemeiată pe religie), qawmiyya ("identitate națională", "ființă națională"), watan (patrie), shu˙ubiyya
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
de kilometri de noi. Nu știam nimic despre desfășurarea de acțiuni civice din Cehoslovacia, despre subtilitatea opoziției din Ungaria sau despre eroismul dezlănțuit al polonezilor. Numele auzite la "Europa Liberă" erau pentru noi la fel de abstracte precum cel al matematicienilor și filozofilor din Antichitate. Ni se părea că toate aceste lucruri nu ni se potrivesc și asistam la ele, în cel mai bun caz, ca la un spectacol sortit mai degrabă să ne amuze, decât să ne învețe. Nume precum Havel, Michnik
Arta de a admira literatura by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7216_a_8541]
-
Iași, a încercat mai întîi să ne cunoască pe Valeriu și pe mine. În urma scanării, i-a devenit foarte clar că pe mine nu mă poate cîștiga pentru filozofie propriu-zisă - opuneam o strașnică rezistență la gîndul de a mă face "filozof" -, în schimb, profitînd de faptul că oricum lucram deja în cercetare, m-a ademenit spre filozofia culturii. Valeriu, cum avea să se dovedească ulterior, era bun de filozof. Așa că ne-a făcut programele de studiu în funcție de aceasta. Partea comună consta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8718_a_10043]
-
filozofie propriu-zisă - opuneam o strașnică rezistență la gîndul de a mă face "filozof" -, în schimb, profitînd de faptul că oricum lucram deja în cercetare, m-a ademenit spre filozofia culturii. Valeriu, cum avea să se dovedească ulterior, era bun de filozof. Așa că ne-a făcut programele de studiu în funcție de aceasta. Partea comună consta în faptul că amîndoi trebuia să citim/recitim principalii filozofi, din Antichitate la zi, de fapt cam pînă la Heidegger și generația acestuia, și să învățăm limba germană
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8718_a_10043]
-
în cercetare, m-a ademenit spre filozofia culturii. Valeriu, cum avea să se dovedească ulterior, era bun de filozof. Așa că ne-a făcut programele de studiu în funcție de aceasta. Partea comună consta în faptul că amîndoi trebuia să citim/recitim principalii filozofi, din Antichitate la zi, de fapt cam pînă la Heidegger și generația acestuia, și să învățăm limba germană, pe care Gherghel o știa mai bine, iar eu, ca și astăzi, foarte prost! [...] Dacă ar mai fi trăit Noica, e limpede
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8718_a_10043]
-
Gina Sebastian Alcalay Oare cîți știu, în România și în Israel că marele matematician, lingvist și filozof al științei, academicianul Solomon Marcus, este fratele scriitorilor Marius Mircu și Marcel Marcian - ultimul din păcate decedat acum cîțiva ani? Din această familie talentată și extrem de harnică, așa cum o atestă recordurile și ambițiile literar-reportericești, ale lui Marius Mircu, nu o dată
Cuvinte și limbaje by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8741_a_10066]
-
înaintea salei unde era mortul au putut să arunce ce de pe urmă cătătură asupra celui de care se înmândrează veacul nostru. Deasupra ușii salei se cete scoase din cartea sa numită Erman și Dorotea. Trecătorule! a morții vezi icoana întristată, Filozoful nici creștinul nu se tem d'a ei săgeată, Pe acel la trai îndeamnă și la dreaptă făptuire, Iar acestuia-n necazuri ea-i liman de mântuire. Amândoi prin moarte învață Și căință ș-altă viață! În sală se afla
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
Filozofie a Universității "Al. I. Cuza" și s-a dovedit de-a lungul anilor un consecvent cercetător al gîndirii lui Camil. Cum însuși autorul mărturisește în "Argument", volumul de față s-a născut din dorința de a-l repune pe filozof într-o lumină ceva mai favorabilă decît cea de care a avut parte în ultimii ani. "Nu știu cîtă lume ia în serios pe filozoful Camil Petrescu. Nu știu nici dacă multă lume acceptă că există o filozofie a lui
Eșecul lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8746_a_10071]
-
în "Argument", volumul de față s-a născut din dorința de a-l repune pe filozof într-o lumină ceva mai favorabilă decît cea de care a avut parte în ultimii ani. "Nu știu cîtă lume ia în serios pe filozoful Camil Petrescu. Nu știu nici dacă multă lume acceptă că există o filozofie a lui Camil Petrescu. Știu însă că noocratul a fost pus la zid fără nici măcar cea mai sumară judecată, ba obligat să-și plătească și glonțul care
Eșecul lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8746_a_10071]
-
Camil Petrescu. Știu însă că noocratul a fost pus la zid fără nici măcar cea mai sumară judecată, ba obligat să-și plătească și glonțul care l-a doborît. ș...ț Nu îmi propun să arăt, extrem de explicit, cît este de filozof Camil Petrescu și dacă are sau nu filozofie. Nu cred că în felul acesta se pune problema și, la drept vorbind, nici nu știu dacă este aici vreo problemă. Vreau pur și simplu să povestesc ce i s-a întîmplat
Eșecul lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8746_a_10071]
-
problema și, la drept vorbind, nici nu știu dacă este aici vreo problemă. Vreau pur și simplu să povestesc ce i s-a întîmplat lui Camil Petrescu în clipa în care s-a luat la trîntă cu filozofia și cu filozofii. Atît și nimic mai mult! Asta pentru că ni se întîmplă fiecăruia să nu găsim nici un răspuns la o argumentare, deși n-am fost deloc convinși; argumentele adversarului ne-au răpus, dar nu ne-au schimbat și părerile. Rămînem la adevărul
Eșecul lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8746_a_10071]
-
și de confuz e Camil în Doctrina substanței, putem spune că Anton Adămuț a făcut tot ce putea face ca să povestească inteligibil o carte anevoie de străbătut. Din păcate, pe măsură ce înaintează în conținutul Doctrinei substanței, exegetul împrumută ceva din prolixitatea filozofului comentat: în ochii cititorului, paginile despre "evoluția în subspecie" și "devoluție" sau despre opoziția dintre "noos" și "energia primară" rămîn acoperite de un văl opac de neînțelegere constantă. Cititorul nu pricepe mare lucru, chiar citind de două ori aceeai pagină
Eșecul lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8746_a_10071]
-
uitării. De aceea, supraviețuirea titlului e meritul prenumelui. Aproape că îți vine să spui că autorul lucrării este un gînditor cu mult mai fin decît reiese din paginile ei. De aceea, e un prilej de uimire să vezi cum un filozof implicit, așa cum a fost întotdeauna Camil în romane, în gazetărie și în piesele de teatru, a putut să eșueze atît de lamentabil atunci cînd și-a propus să fie un filozof explicit - ca în Doctrina substanței.
Eșecul lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8746_a_10071]
-
e un prilej de uimire să vezi cum un filozof implicit, așa cum a fost întotdeauna Camil în romane, în gazetărie și în piesele de teatru, a putut să eșueze atît de lamentabil atunci cînd și-a propus să fie un filozof explicit - ca în Doctrina substanței.
Eșecul lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8746_a_10071]
-
ambianțe în special "bucureștene" care distruge orice "efort creator". Aș îndrăzni să completez ideea: nici în apus nu mai pot fi aflate oricînd și oriunde acele oaze de liniște prielnice reflexivității și creației. Dar există aici, pentru gînditori, artiști și filozofi, o mulțime de "paradisuri solitare", de felul Academiei de lîngă Stuttgart. Cu volumul Europa are forma creierului meu, Mircea Cărtărescu i-a adus și un elogiu binemeritat.
Mircea Cărtărescu în presa germană by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8770_a_10095]
-
o secțiune transversală printr-o epocă apusă cu luminile și umbrele ei. Întreg filmul este alcătuit prin alternarea planurilor care aparțin retrospectivei cu cele care țin de prezent. Unui Dite tînăr, frivol, epicureu cu un cinism subțire îi este opus filozoful candid de esență voltaireiană, melancolic adunînd în jurul său oglinzi ca refugiu în fața timpului și a amintirilor la o graniță peste care Jiri Menzel nu a trecut-o laolată cu regizorii noului val care au fugit în străinătate după Primăvara de la
Jan care rîde și Jan care plînge by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8793_a_10118]
-
Război Mondial. Viața este însă prea frumoasă ca aceste evenimente să treacă observate, iar schimbările pe care le declanșează începutul războiului afectează acest regim hedonist și delectabil corupt, mai degrabă comic. Amestec de ușurătate, șmecherie și inocență, Dite este un filozof al timpului său văzut de la altitudinea joasă a staturii sale sau chiar mai joasă de la nivelul terestru, acolo unde Dite aruncă monezile cu același efect indiferent de statutul social al celor aflați prin preajmă: aceștia invariabil se înghesuie să le
Jan care rîde și Jan care plînge by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8793_a_10118]
-
unor ocupații tradiționale și foarte generale creează efecte de surpriză și de absurd. Clasificarea ocupațiilor din România (care se găsește și în internet, pe site-ul dsclex.ro) oferă, în indice, asemenea asocieri contrastante: cenzor, cardinal, mitropolit, cioban, hipnotizator, astrolog, filozof, moașă apar alături de confecționer gămălii chibrituri, colector și sortator păr sau înnobilator scândurele pentru creioane. Umorul listei provine în mare măsură din ambiguități (produse de omonimii și polisemii), care fac din profesionist un obiect - cap de masă, legător de păr
Meserii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8788_a_10113]