1,205 matches
-
pp. 141-152. Despre palate în general, vezi: Niccolò Rodolico și Giuseppe Marchini, I palazzi del popolo nei comuni toscani del medioevo, Electa, Florența, 1962; G. M. Tabarelli, I palazzi pubblici d'Italia. Nascita e trasformazione del palazzo pubblico în Italia fino al secolo XVI, Busto Arsizio, Bramante, 1978; și lucrarea fundamentală a lui Jürgen Paul, Die mittelalterlichen Kommunalpaläste în Italien, diss., Freiburg i. B., 1963. Despre folosirea uneori extravaganța a blazoanelor de familie de către florentini, vezi: F. W. Kent, Household and
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
posterioare prezintă un dințișor triunghiular scurt și lățit. 3 Agathidium seminulum Linnaeus Coloritul corpului variabil de la maroniu la negru. Marginile laterale și baza pronotului, precum și vârful elitrelor roșcat-maronii. Antenele, palpii și picioarele roșcate. Suprafața capului și a pronotului prezintă reticulații fine. Capul este puternic îngustat după ochi și are o punctuație fină. Clipeul nu este delimitat de frunte printr-o linie de separație, marginea lui anterioară este dreaptă. Al 2-lea articol antenal oval-alungit, articolul 3 este de aproximativ 1,5
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
2-lea articol antenal oval sau oval-scurtat, articolul 3 fiind ceva mai scurt sau aproape la fel de lung cât articolele 4-6 luate împreună. Umerii elitrelor rotunjiți și aplatizați, iar stria suturală este absentă. Partea dorsală a corpului nepunctată, prevăzută cu reticulații fine (100 x). Metasternul scurt, cu rugozități accentuate, are un șănțuleț femural paralel cu marginea sa anterioară. Din Europa până în Caucaz, frecventă. l=2,2-2,7 mm. ♂ Tibiile anterioare și mediane evident îngroșate, iar unghiul apical al femurelor posterioare este rotunjit
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
8 Agathidium banaticum Reitter Corpul negru, cu marginile pronotului și vârful elitrelor roșcat maronii. Antenele, piesele bucale și picioarele roșcate. Partea dorsală a corpului cu o punctuație rară, extrem de fină, adesea greu vizibilă. Capul ușor îngustat după ochi prezintă reticulații fine. Clipeul cu marginea anterioară dreaptă sau dublu-ondulată, nu este delimitat de frunte printr-o linie de separație. Al 2-lea articol antenal rotunjit, articolul 3 de două ori mai lung decât articolul precedent, aproximativ la fel de lung cât articolele 46 luate
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
biharica Fleisch. Castaniu-închis, cu antenele și picioarele roșcat-maronii. Capul ușor transvers, cu o punctuație extrem de fină, greu vizibilă. Antenele mai alungite decât la forma tipică. Pronotul transvers, mai lat decât lung, cu marginile laterale puternic rotunjite. Suprafața pronotului prezintă reticulații fine, și o pubescență relativ deasă, de nuanță cenușiu-deschisă. Elitrele alungite, lățite în partea lor mediană. Suprafața elitrelor convexă, prevăzută cu o punctuație extrem de fină, și o pubescență cenușiu-albicioasă. Perii dispuși oblic în raport cu suprafața elitrelor, spre vârful elitrelor perii sunt mai
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
laterale ale metasternului lipsite de 117 rugozități granulate. Specie răspândită în Europa de nord și centrală. În furnicarele de Formica rufa și Lasius fuliginosus. l=0,85-1,0 mm. 8 Ptenidium reitteri Flach Dorsal lățit, roșcat-maroniu. Suprafața corpului cu reticulații fine. Pronotul prezintă pe marginile laterale o bordură lată de culoare roșcatmaronie. Baza pronotului cu 4 gropite uniform accentuate. Marginile laterale ale metasternului sunt prevăzute cu rugozități granulate. Element mediteranean. În nisipul de pe malurile râurilor. l=0,8-0,9 mm. 9
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Sharp) Corpul negru cu antenele maroniu-deschise. Partea dorsală nu este punctată. Specie răspândită în întreaga Europă cu excepția Scandinaviei, ea poate fi prezentă și la noi. l=0,60-0,65 mm. 4 Genul Oligella Motschulsky Partea dorsală a corpului cu reticulații fine. Pronotul cu un șanț median adâncit sau cu o impresiune bazală mediană accentuată. Prosternul relativ dezvoltat. Marginile laterale ale metasternului prezintă înaintea unghiurilor anterioare o carenă fină. Episternitele metasternului nu sunt vizibile. Coxele mediane dispuse oblic, fiind slab delimitate de
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
alungit, cu marginile laterale ale corpului ± paralele, ușor lucios, prevăzut cu o punctuație fină și o pubescență rară. Galben-maroniu cu vârfurile elitrelor gălbui, de nuanță mai deschisă. Antenele și picioarele de culoare galbenă. Suprafața capului și a pronotului prezintă reticulații fine. Capul mare, ceva mai îngust decât pronotul, cu ochii proeminenți. Articolele antenale 4-8 scurtate. Pronotul transvers, îngustat la bază, cu marginile laterale rotunjite, lățite antemedian. Bordura marginilor laterale ale pronotului neevidentă. Unghiurile posterioare ale pronotului obtuze. Scutelul concav. Elitrele ceva
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
cu elitrele castanii. Antenele maronii, iar picioarele sunt galbene sau galben-maronii. Partea dorsală a corpului cu o pubescență alungită. Suprafața capului și a pronotului cu rugozități granulate fine (vizibile la o putere de mărire de 100x), iar elitrele au reticulații fine. Pronotul evident mai îngust decât elitrele, cu marginile laterale și unghiurile posterioare rotunjite. Elitrele cu marginile laterale ușor rotunjite, vârfurile elitrelor (luate izolat) rotunjite. Specie europeană comună, răspândită și în fauna noastră. Sub resturi vegetale descompuse. l=0,65-0,75
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
vezi gen. Ptinella). Astatopteryx laticollis Perris La forma alata corpul este castaniu, cu vârful elitrelor de nuanță mai deschisă și cu abdomenul galben-maroniu. La forma aptera corpul are o nuanță roșcată. Antenele și picioarele gălbui. Capul și pronotul prezintă reticulații fine (vizibile la o mărire puternică 100 x) și sunt glabre, lipsite de peri sau acoperite cu o pubescență rară, greu vizibilă. Jumătatea posterioară a capului este prevăzută cu 2 carene încrucișate în forma literei ”X” și 4 gropițe adâncite. Elitrele
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
lungi decât pronotul. Element european. l=0,50-0,60 mm. -var. biimpressa Rtt. Discul pronotului prezintă 2 impresiuni longitudinale. 2 Ptinella aptera Guerin (pallida Er., tenuis Csiki) Partea dorsală a corpului este lucioasă. Suprafața capului și a pronotului prezintă reticulații fine. Capul puțin mai îngust decât pronotul, acesta din urmă nu este de 2 ori mai lat decât lung. Marginile laterale ale pronotului ușor sinuate înaintea unghiurilor posterioare, acestea din urmă fiind ascuțite. Forma aptera: coloritul corpului gălbui, ochii complet atrofiați
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
tehnici folosiți în controversa cristologică. Un codex de la Veneția conține douăsprezece anateme îndreptate contra lui Nestorie și a lui Eutihie, despre care e greu de spus dacă alcătuiesc un text autonom sau o parte dintr-o scriere mai amplă. în fine, fragmente din cîteva predici (despre Evr. 4,15, despre Cain, despre mărgăritar) sînt, în parte probabil, în parte cu certitudine, false. După cum am spus, Efrem e unul din reprezentanții cei mai tipici ai neocalcedonismului, fapt dovedit chiar de efortul său
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
extremă la alta: nu pe stânga, ci pe dreapta, nu apelând la privat, ci la stat. Se iese găsind o nouă combinație, o nouă dozare a combinației. Suficient de echilibrată pentru a stimula ambii actori statul și privatul -, suficient de fină pentru a prilejui o reproiectare a misiunii fiecăruia, a ansamblului și funcționării sale. Nu există nici o rețetă în această privință. Oricâte proiecții s-ar face, orice model al combinației s-ar identifica, nu trebuie afectată inițiativa particulară, pentru că ea hrănește
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
283-284, 370-371, 408-409). Se poate deduce că, în acea vreme, inul și cânepa se topeau, se melițau, se periau și se torceau cu mare pricepere. Țesutul se făcea în două ițe, iar pânza se diferenția, după întrebuințări, în trei categorii: fină - pentru cămăși și giulgiuri, intermediară - pentru îmbrăcăminte exterioară; și groasă - pentru saci. Această adevărată tehnologie era prezentă și în gospodăriile de pe teritoriul comunei noastre, fiind indispensabilă asigurării materiei prime pentru confecționarea articolelor de îmbrăcăminte și a altor produse necesare în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
atributul denumirii): „Moștenitor eu sunt al iernii / Mai curge-ngheț pe apa Cernii.” (L. Blaga, 364), „...Satul Humulești, în care m-am trezit, nu-i un sat lăturalnic, mocnit și lipsit de priveliștea lumii ca alte sate.” (I. Creangă, 47), „Fina Smaranda luă lacomă banii și-i flutură deasupra mesei.” (E. Barbu, 36), „Aproape toată luna lui aprilie am fost în fiecare după-amiază în magazin...” (C. Petrescu, Procust, 288), „Nichifor Lipan s-a arătat totdeauna foarte priceput în meșteșugul oieritului.” (M.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
asirieni. Fabricarea cărților era organizată; templele Babilonului și Ninivei aveau deja ateliere cu copiști. Și țesăturile au servit drept suport scrierii, mai ales mătasea pe care chinezii scriau cu ajutorul unui penson și pînza, conform indicațiilor date de scriitorii latini. În fine, materii dintre cele mai diverse au fost folosite în vechile temple; chinzii s-au servit de os, de carapace și de bronz; semiții și grecii gravau texte scurte pe cochilii sau pe fragmente de vase ostraca; să mai amintim și
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
ultimul rând, hermeneutic. Cele mai importante studii sunt dedicate predilect, începând cu Eminescu, literaturii române clasice: Ion Creangă, Ioan Slavici, I. L. Caragiale, Vasile Pârvan, George Coșbuc, dar și Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi (Secțiuni literare, 1973), Titu Maiorescu (1977) ori, în fine, lui Lucian Blaga: Lucian Blaga. Mitul poetic (I-II, 1981-1983), Lucian Blaga. Mitul dramatic (1985). Ele pornesc de la ideea, formulată, de altfel, programatic, conform căreia sunt puse în evidență specificul și câștigurile teoretico-interpretative ale „fenomenologiei poeticului” față de alte formule critice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290206_a_291535]
-
atitudini, judecăți sociale etc.), în mare măsură împărtășite colectiv, și constrângerile (și oportunitățile) mediului social în care oamenii trăiesc. Fiecare dintre cele trei realități are structurile proprii, ele fiind conectate structural, dar cunoscând, în același timp, o continuă procesualitate: o fină, aproape alchimistă procesualitate intraindividuală, una în variatele relaționări interpersonale și intergrupale, și o macroprocesualitate istorică a mediului (contextului) social. Afirmațiile de mai sus au o valoare epistemică orientativă, experiența științifică de până acum arătându-ne că, oricât de tentantă ar
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
altfel, în timp a fost formulat de Tannenbaum și Schmidt (1958). Ei desprindeau trei categorii de factori determinanți ai stilului de conducere pe care îi numesc prin termenul de forțe: unii care țin de lider, alții legați de subordonați, în fine, factori care vizau o serie de caracteristici ale situației. Factorii care țin de lider sunt constituiți, în principal, din trăsăturile de personalitate, de disponibilitățile, cunoștințele și experiența liderilor. Printre aceștia putem enumera: sistemele de valori ale liderilor; înclinația spre activitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
osmotice din LEC, în așa fel încât orice fel de modificare a concentrației sodiului corporal modifică în mod semnificativ volumul total al LEC, stimulând în mod corespunzător baroreceptorii care sunt responsabili cu reglarea presiunii cardiovasculare. Această modulare este atât de fină și de bine adaptată, încât reglarea presiunii cardiovasculare de către baroreceptori realizează simultan și reglarea sodiului corporal total. Controlul GFR Scăderea presiunii arteriale la nivel glomerular este o consecință a hipovolemie, care produce scăderea GFR, deci reducerea fluxului tubular și scăderea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
și simboluri plastice. Radu Negru, 1970 De milenii, roata olarului perpetuează în felul ei geneza pământului, cucerind forme din mișcarea rotundă. Asemenea rândunelului, olarul dumică mai întâi hrana strungului, umezind pământul cu apă și supunând tina numai prin tandrețe și fină pricepere, ambele născute din acea căldură ce transformă meseria în artă. Fiorul omului se transmite nemijlocit pământului prin contactul direct al degetelor. Degetele olarului cântă parcă pe strune de scripcă, pe găuri de cimpoi, pe nervuri de frunză. Ele a
Ion Antonică (1937-2002) Ceramică - Sculptură by Elena – Ivona Aramă () [Corola-publishinghouse/Science/1244_a_2070]
-
pe la noi în Tecuci, ca să scape de colectivizarea forțată. Părinții mei au cununat pe sora mai mică a lui Neculai, Vasilica, iar eu și cu mama mea am botezat-o și pe fata ei, cu numele Georgeta, numele mamei mele. Fina noastră Vasilica era o femeie foarte harnică și o ajuta mult pe mama mea când avea nevoie. Mai târziu, după moartea mamei mele m-a ajutat și pe mine la parastasele făcute pentru ea. Fina Vasilica îmi făcea colivele, o
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
numele Georgeta, numele mamei mele. Fina noastră Vasilica era o femeie foarte harnică și o ajuta mult pe mama mea când avea nevoie. Mai târziu, după moartea mamei mele m-a ajutat și pe mine la parastasele făcute pentru ea. Fina Vasilica îmi făcea colivele, o treabă anevoioasă și care cere multă pricepere. Din nefericire a murit subit după ce a muncit o zi întreagă la pus pepeni, într-o zi de 1 mai, foarte călduroasă. Imi amintesc cu drag de ea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
cu mare drag să cumpăr hăinuțe și tot ce trebuia pentru fetița prietenei mele. Primul meu botez a fost o reușită, toată lumea fiind foarte mulțumită iar prietena mea a fost tare mândră de finuța mea că este deșteaptă ca mine. Fina mea este astăzi o doamnă frumoasă, lucrează cu soțul ei la o bancă și are, la rândul ei, doi copii minunați. Prietena mea a fost nefericită cu soțul ei, un om harnic și bun dar care dăduse în patima băuturii
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
lui mai mic, la terminarea liceului (în Transilvania este o mare sărbătoare pentru întreaga familie la terminarea liceului copilului). Era “pour le grand amour de mon frère”, el fiind la o clasă de franceză. Spuneam unei prietene, fiziciană și ea (fina mea) că viața mea a fost ca o sinusoidă, cu urcușuri și coborâșuri. Și mai ales tot timpul a trebuit să aleg. Nu știu dacă am ales bine și cred că și de acum înainte, dacă voi mai avea vreo
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]