1,160 matches
-
vocea-i de Tunet bubui: 195 "Chip al durerii, înfățișarea-ți ce se stinge pleoapele-mi tulbură. Au ce-am făcut? mînia și-ndurarea sînt una pentru mine; Uitîndu-mă la tine, Chip de ape stinse, mă dau napoi De la mînia-mi fioroasa spre chipul tău care-i părere. Enion, revino. De ce se stinge biata-ți față precum un nor de ploaie 200 Topindu-se, șiroi de lacrimi care cad, lacrimi și altceva nimic! Enion, Fără substanță, fără glas, plîngînd, pierit-ai, lacrimi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
din cast mugur sau sufletul înmiresmat respíră: 125 În timp ce dilatați ei văd a' Soarelui și Lunii grozavii 140, Elementarele Planete și sferele de foc excentric. Nările sale respiră-o pălălaie, si pletele-i sînt precum codri Cu jivine; acolo leul fioros privește, tigrul și lupul urlă-acolo, Și-acolo Vulturul și-ascunde puiu-n stînci și în prăpastii. 130 Sînu-i e-ntins că înstelatul cer, stelele toate Cîntă-n jur; acolo holda unduiește și via-i bucuroasă; izvoarele În rîuri de-ncîntare curg; acolo
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
bucuroasă; izvoarele În rîuri de-ncîntare curg; acolo florile sălbatice Beau, rîd și cîntă, cosașul, Musca și Furnică; Acolo Molia de aur zidește-o casă și patul de matase și-l întinde. 135 Pîntecele-i, cu focuri de mătase-ntrețesute, sînt că un fioros cuptor înalt: Aidoma cu Taurul puternic vară cînd cîntă-albine-n jurul pustei Unde mugesc cirezile după umbrar, după izvorul apei, Multele turme acoperă munții și strălucesc de-a lungul văii. Genunchii săi sînt stînci de diamant 141 și de rubin și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ci fiecare în Tristețe-nvăluit urlă orice-ar fi zis, și nici un glas care Duios să îi răspundă nu găsi, desi adesea încercat de lacrimi. 130 Știa că sînt Copiii săi în ruinata-i lume ruinați. Stătea adesea și-ntreba o fioroasa scorpie sclipind de aur; Zadarnic; groază n-auzea. Apoi un leu îl apucă De fioroasa-i coama, din drumul său înfricoșat oprindu-l; zadarnica vocea Lui Urizen, zadarnica limba meștera la vorbă. O Stîncă-,un Nor, un Munte, 135 Acum
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
îi răspundă nu găsi, desi adesea încercat de lacrimi. 130 Știa că sînt Copiii săi în ruinata-i lume ruinați. Stătea adesea și-ntreba o fioroasa scorpie sclipind de aur; Zadarnic; groază n-auzea. Apoi un leu îl apucă De fioroasa-i coama, din drumul său înfricoșat oprindu-l; zadarnica vocea Lui Urizen, zadarnica limba meștera la vorbă. O Stîncă-,un Nor, un Munte, 135 Acum nu aveau Glas că pe Tărîmurile Veșniciei fericite, Acolo unde mielul răspunde glasului unui copil
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Dar Los Războiul îl urmează de-i zi sau noapte și peste ea îngrozitoarea luna se rostogolește, Încît atunci cînd Los purta război cu Miazăziua, isi răsfrîngea temute focurile Nemuritorului sau cap spre Miazănoapte, pește plăpînda Enitharmon. Roșii răcnesc furiile fiorosului Orc; negre tunete în jurul lui Los răzbubuie; În flăcări capul său, ca luminosul soare văzut prin pîcla ce mărește 80 Discul în viziune-ngrozitoare pentru Ochii muritorilor ce tremura. Și Enitharmon, tremurînd și temîndu-se, rosti cuvintele acestea: Nu cred deloc
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
furia-i pe toate cîte sînt De a sa voie să asculte; și-acum zadarnic áflă Că omenescul chip nu din puterea sa l-a înălțat 455 Și nici din voia-i datu-și-a Legile în vremurile Veșniciei, Fiindcă fiorosul Orc acuma de mînie spumegînd în ceruri se ridícă, Un Rege al urgiei și-al mîniei, o-ntunecoasă grozăvie miniata: Și Urizen, căindu-se, înțelepciunea în abis și-o úită, În chipuri ale preoției, în sumbrele-amăgiri ale căinței 460 În
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și pînă să rasară soarele, urmară corbul și Vulturul Hoitar. Hai să fugim și noi spre miazănoapte". Fugit-au. Fiii Oamenilor 65 Îi văzură plecînd în înfricoșătoare cîrduri. Cu tărie răsunắ trîmbița Și toții Fiii Veșniciei Coborît-au în Beula. În fioroasele văpăi zăceau mădularele Tainei urlînd și mistuindu-se În deznădejde-adîncă. Duduind văpăile se nalță-n jurul Sinagogii Lui Satan. Șarpele Orc răcni cu strășnicie prin ale sale douăzeci și șapte 70 De încolăciri 310. Copacul Tainei se nalta în flăcări
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
din creierul de tigru și din ochii leului, Și din măgar și bour posomorite groaze vin, din acvila Și corb: multe că frunzele de toamnă, toate soiurile La trîmbița se-adună, si mormăie peste marginile mormîntului și strigă-n 240 Fiorosul vînt în jurul stîncilor și munților ce se înalță plini de gemete. Pe stînci surpate, în aer suspendați prin focuri dinăuntru 316, Multe cortegii-ngrozitoare și multi pe nouri și pe ape, Tati și prieteni, Mame și Prunci, Regi și Războinici
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ori a' Măgarului cel aprig Pînă ce iar la viață se trezesc, sau îi îngroapă în reci Grote căinîndu-se. Însă în Linurile Vinului nu cîntă Omeneștii Struguri, nu dansează, Ci urlă și se zbat într-un noian de suferință, în fioroase flăcări mistuindu-se, 750 În fiare și în temnițe încercuiți 335 de ne-ncetate focuri, În hrube și genuni și umbre ale morții, în chipuri de amărăciune și de suferință; Tipsiile, Șuruburile și Rotile de cazna, Ferăstraie, frînghii, focuri și potopuri
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Urizen; Le macină în Morile-i vîjiitoare. Îngrozitor chinul Tuturor Neamurilor Pămîntului, măcinate-n Morile lui Urthona. În mîna-i Tharmas ia furtunile: vîltoarea el o slobozește-asupra 810 Roților; marile zbuciumate urlă la porunca-i cruntă Și-Învîrtejindu-se cumplit se veselesc în fioroasa tulburare-a roților Întunecatului Urthona. Tunete, Cutremure de Pămînt, Focuri, Potopuri, Se veselesc unul spre altul; glasurile lor cu strășnicie zguduie Abisul, Îngrozitoarele lor chipuri grijă-avînd de morile temute. Era acolo gerul sur, 815 Și palida-i soție, îmbătrînita Neaua
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
creștinism); orcus este înrudit cu grecescul ekros și latinescul urgeo: ceea ce îndeamnă, forțează, constrînge, propulsează, îngrădește; (poet.)moarte; ork subst. putere ETIMOLOGIE ALTERNATIVĂ: Orc: anagrama a cuvîntului core (cf. Damon) ENGLEZĂ ENGLEZĂ LATINĂ core subst. miez orc subst. monstru marin fioros; balenă ucigașa; căpcăun; orca subst. balenă (ucigașa); vas mare, butoi; Ozoth: al șaptelea fiu al lui Los și Enitharmon; zeu-forță al viziunii fizice și spirituale, asociat cu nervul optic ENGLEZĂ GREACĂ ENGLEZĂ ENGL. MEDIE ARABĂ ENGLEZĂ GREACĂ azote: subst. arhaic
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
să se năpustească asupra vrăjmașului cu toată puterea, cu toată mânia, cu toată vitejia. Și, asemeni tuturor marilor eroi, nu s-a cruțat nici pe sine și a dat asalt în fruntea alor săi, în miezul cel îndârjit și mai fioros al armiei otomane. „Pericolul ar fi devenit foarte mare - scrie cronicarul polonez Dlugosz - dacă nu s-ar fi aruncat Ștefan însuși în linia de luptă a turcilor”. Asta a aprins și mai mult inimile românilor. Dar nici Soliman nu era
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
plan extern. În esență, argumenta Stere, cheia realizării României Mari este Basarabia, nu Ardealul, cum credeau Ionel Brătianu, Nicolae Iorga sau A.C. Cuza. Duiliu Zamfirescu, "prim guvernator" al Basarabiei, îi va da dreptate. Însă momentul istoric așeza România între munții fioroși care se bat în capete: a te posta de partea Vienei însemna a sacrifica Ardealul și Bucovina; a te posta de partea Moscovei însemna a sacrifica, pentru a treia oară, Basarabia. O situație fără ieșire pe care Brătianu a încercat
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
lui Liviu Rebreanu se pot desprinde aceste constatări: romancierul percepe ruralul și aproape deloc orășenescul, îmbrățișează colectivul și nu înregistrează individualul, pătrunde mințile haotice întunecate, prăbușite în instinct și nu e în stare să analizeze conștiința, poate urmări dezlănțuirile brutale, fioroase chiar, dar nu-i este în putință să noteze deplasările nevăzute ale sufletului subtil, el are aproape geniu în producerea gloatelor și exponenților ei, și e un scriitor adesea cu totul inferior al lumii de la nivelul orizontului nostru. Cu toate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
Mihai Viteazul părăsise un Apus ce-i oferea siguranță și cutezase să meargă la Istanbul, în 1589, spre a încerca să-și redobândească tronul pierdut. Adversarii au fost mai puternici, însă, și mai abili. Petru Cercel a fost închis în fioroasa Edicule și apoi trimis - după ce fusese mutilat, se pare - în exil în insula Rhodos. Este ucis, însă, în 1590, în timpul călătoriei pe mare136. Turcoaica Sultana, cu care Petru Cercel se însurase (refuzase planul surorii lui Murad al III-lea de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
forță (3); iarbă (3); oaie (3); pajiște (3); prostie (3); puternic (3); roșu (3); urît (3); vaca (3); adjectiv (2); animale (2); bătrîn (2); bivol (2); căscat (2); cireadă (2); cîmp (2); cornorat (2); cornut (2); dobitoc (2); ești (2); fioros (2); frică (2); iubit (2); încăpățînare (2); mîncare (2); nebun (2); ochi (2); om (2); plug (2); politică (2); sat (2); soțul vacii (2); teamă (2); alb; aleargă; un animal; animal mare; apatic; băieți; al Bălții; bărbați; belea; bestie; bibelou
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
om (3); os (3); paznic (3); păr (3); pufos (3); Rex (3); suflet (3); turbat (3); ascultător (2); bate (2); bărbat (2); blînd (2); cadou (2); cățea (2); cățeluș (2); cîine (2); credință (2); deștept (2); Dinamo (2); dragoste (2); fioros (2); frică (2); încredere (2); joc (2); lanț (2); lesă (2); mîță (2); mort (2); pisica (2); pitic (2); pîine (2); potaie (2); cel mai bun prieten (2); prost (2); purici (2); răutate (2); veselie (2); zgardă (2); afecțiune; ajutor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
greu de ajuns; Andrei; apogeu; arătos; arțar; aspect; atlet; atracție; baschetbaliști; bătrîn; bradul; butelie; cal; capacitate; capricios; carte; cît casa; cămilă; celebru; cocoșat; Codrin; confort; copacul; culme; curaj; deal; demn; deosebit; deștept; dimensiune; director; drăguț; drept; elefant; elegant; fain; și fioros; flăcău; frumusețe; fudulie; funcție; geam; gingășie; grad de studiu; grai; gras; gros; haios; handbalist; handbal; ideal; impectuos; impunere; infinit; instituție; intimidare; înalt; linii; luptă; foarte mare; masiv; matur; măiestos; măreție; mărit; măsurabil; metri; metru; militar; munți; neînsemnat; oraș; palat; par
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
trece; tricou; trist; tristă; uită; uriaș; urît; vaca; vacă; vătăma; vesta; veșmînt; vicii; vindeca; vitamină; vîrf; voință; zăpadă; zbor (1); 762/324/95/229/0 leu: animal (101); rege (88); putere (82); bani (66); ban (38); zodie (28); tigru (22); fioros (21); puternic (18); frică (17); junglă (16); rău (13); fiară (11); coamă (10); mare (10); feroce (9); leoaică (6); stăpîn (6); bancnotă (5); curaj (5); felină (5); forță (5); sălbatic (5); șef (5); conducător (4); cușcă (4); euro (4); furios
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
avere (2); curajos (2); ferocitate (2); greu (2); împărat (2); lider (2); lup (2); luptă (2); de mare (2); neînfricat (2); rac (2); răget (2); rece (2); savană (2); sălbăticie (2); unu (2); urs (2); admirație; ager; agresiv; ambiție; animal fioros; animal sălbatic; animale; antilopă; argint; aristocrație; Aslan; autoritar; balanță; bancnote; bărbăție; berbec; biliard; bine; blană; blînd; bogat; cal; carnivor; cec; cerb; de cinci; ciocolată; circ; cîine; coamă frumoasă; cuceritor; cunoștință; curg; dictator; dictatură; dominare; domnitor; dur; dușman; elefant; falnic; fecioară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vorbă; vrăjitor; cît o zi de post; zidul chinezesc (1); 788/187/59/128/0 lup: animal(118); rău(61); pădure(57); frică(39); haită(34); cîine(34); oaie(23); colți(14); fiară(12); pericol(12); vulpe(12); sur(11); fioros(10); flămînd(10); hain (10); negru(10); putere(10); blană(9); pradă(8); urlet(8); lună(7); răutate(7); sălbatic(7); lupoaică(6); singuratic(6); urs(6); leu(5); vîrcolac(5); carne (4); feroce(4); noapte(4); oi(4); prădător
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bătăi; bătător covoare; bătătorită; blîndețe; brățară; peste buci; caldă, moale; capac; caracter; căldură; ceafă; chema; cinci; a citi; complexitate; contract; copilărie; corp uman; cuplu; dată; degeaba; deschisă; descriere; dezamăgire; dreaptă; dungi; duritate; energie; exotic; falangă; falange; fată; pe față; fericire; fioroasă; frunză; fund; la fund; gest; ghicit; gingașă; greșeală; greu; grijă; groasă; Hawai; imprudent; inel; isterie; iute; început; închisă; încredere; îndrăzneală; înjosire; învățare; limită; linia vieții; liniile vieții; lipește; localitate; lopată; lovește; a lovi; lovi; lovire; lovitură, durere; lovituri; lungă; machiaj
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); moarte (4); mușcă (4); piele (4); urîțenie (4); anaconda (3); drum (3); fobie (3); iad (3); mușcătură (3); pădure (3); sîsîit (3); trădare (3); vietate (3); 2013 (2); coadă (2); colac (2); cu clopoței (2); durere (2); dușmănie (2); fioros (2); iarbă (2); a mușca (2); otravă (2); pervers (2); rîmă (2); solzi (2); sss (2); tîrîtor (2); umed (2); zmeu (2); Adam; Adam și Eva; Africa; alb; an; animal înfricoșător; ascuțit; broască; cal; capră; carne; carte; cădere; copac; criminal
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
respingere (4); aspect (3); chip (3); cîine (3); diferit (3); dizgrațios (3); față (3); inestetic (3); întuneric (3); minciună (3); persoană (3); slut (3); suflet (3); urît (3); bube (2); cal (2); coșmar (2); copil (2); dispreț (2); faptă (2); fioros (2); frig (2); grețos (2); hîtru (2); iubit (2); înfricoșător (2); jegos (2); miros (2); nasol (2); nefrumos (2); neînțeles (2); nevăzut (2); obicei (2); oglindă (2); posomorît (2); prost (2); rățușcă (2); răutate (2); repulsie (2); sinistru (2); soarta
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]