1,201 matches
-
Voi ați cânta etc. Ei, ele ar cânta etc. Structura potențial-optativului prezent nu diferă în funcție de tipul de flexiune al verbului și nici nu introduce diferențieri. Acestea există doar la nivelul temei de infinitiv, care prezintă diferite sufixe, corespunzător tipului de flexiune verbală. Sintagma potențial-optativului prezent este disociabilă, prin adverbe regim: cam, mai, prea, tot, și: „Astfel de cărți aș tot cumpăra...” Când auxiliarul urmează temei de infinitiv a verbului, sintagma este dislocabilă prin pronume, personale sau reflexive: „Duce-m-aș și
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vândut Tu ai fi cântat etc. El, ea ar fi cântat etc. Noi am fi cântat etc. Voi ați fi cântat etc. Ei, ele ar fi cântat etc. Structura perfectului potențial-optativ este aceeași pentru toate verbele, indiferent de tipul de flexiune din care fac parte. Se manifestă doar deosebiri interne, care aparțin, nu perfectului ca timp al potențial-optativului, ci temei de participiu a verbelor. Sintagma perfectului este dislocabilă, între auxiliarul de timp și cel de mod, de către adverbe regim (cam, prea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să plece. Structura morfologică Este un timp compus, construit analitic, pe baza temei de gerunziu. Tema este precedată de auxiliarul a fi, conjugat la una din cele trei forme: viitor indicativ: voi fi, vei fi cântând etc., conjunctiv prezent (cu flexiune de auxiliar): să fi cântând etc., potențial prezent: aș, ai, ar fi cântând etc. Tema de gerunziu rămâne invariabilă. În structura primelor două forme, auxiliarul de mod își modifică forma, în funcție de persoană și număr, prin primul component: voi, vei etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ai fi cântând etc. El, ea ar fi cântând etc. Noi am fi cântând etc. Voi ați fi cântând etc. Ei, ele ar fi cântând etc. Structura prezumtivului prezent este aceeași pentru toate verbele; diferențele care apar, în legătură cu tipul de flexiune al verbului, se limitează la nivelul temei de gerunziu. Observații: În limba vorbită și în limbajul literaturii artistice, adesea, tema de gerunziu lipsește din sintagma de prezumtiv a verbului a fi: „Ascultă-mă, kir Ianulea; ce sunt dușmanii dumitale?... N-
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fi cântat etc., conjunctiv prezent: să fi cântat etc., potențial-optativ prezent: aș fi cântat etc. Auxiliarul prezentând aceleași forme ca în sintagmele de prezent ale prezumtivului, opoziția dintre prezent și perfect se realizează la nivelul temelor verbale, situație unică în flexiunea verbului românesc: voi fi cântat/voi fi cântând; să fi cântat/să fi cântând; aș fi cântat/aș fi cântând. Tema de participiu este invariabilă. Auxiliarul de mod variază în funcție de număr și persoană ca și în structura formelor de prezent
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu cea de indicativ (prezentă, de altfel, la toate modurile și timpurile verbale, variabile în funcție de număr și persoană): -ți; omonimia formelor este înlăturată de intonația deosebită a imperativului: cântați!, lucrați!, coborâți!, faceți!, mergeți! etc. Structura imperativului diferă în funcție de tipul de flexiune al verbelor la nivelul temei de prezent și la nivelul dezinențelor. La nivelul temei de prezent, diferențele sunt aceleași ca în cazul tuturor formelor temporale construite în baza temei de prezent: indicativul și conjunctivul. Din perspectiva temei II a prezentului
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și la nivelul dezinențelor. La nivelul temei de prezent, diferențele sunt aceleași ca în cazul tuturor formelor temporale construite în baza temei de prezent: indicativul și conjunctivul. Din perspectiva temei II a prezentului, diferențele urmează, în general, ordinea tipurilor de flexiune: • rădăcină + sufixul -a: verbele din tipul I de flexiune: cânt-a-ți! • rădăcină + sufixul -i: verbele din tipul II1 de flexiune: dorm-i-ți!, sos-i-ți! • rădăcină + sufixul -î: verbele din tipul II2 de flexiune: coborî-ți!, ur-î-ți! • rădăcină
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
diferențele sunt aceleași ca în cazul tuturor formelor temporale construite în baza temei de prezent: indicativul și conjunctivul. Din perspectiva temei II a prezentului, diferențele urmează, în general, ordinea tipurilor de flexiune: • rădăcină + sufixul -a: verbele din tipul I de flexiune: cânt-a-ți! • rădăcină + sufixul -i: verbele din tipul II1 de flexiune: dorm-i-ți!, sos-i-ți! • rădăcină + sufixul -î: verbele din tipul II2 de flexiune: coborî-ți!, ur-î-ți! • rădăcină + sufixul -e: verbele din tipurile III-V de flexiune
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
temei de prezent: indicativul și conjunctivul. Din perspectiva temei II a prezentului, diferențele urmează, în general, ordinea tipurilor de flexiune: • rădăcină + sufixul -a: verbele din tipul I de flexiune: cânt-a-ți! • rădăcină + sufixul -i: verbele din tipul II1 de flexiune: dorm-i-ți!, sos-i-ți! • rădăcină + sufixul -î: verbele din tipul II2 de flexiune: coborî-ți!, ur-î-ți! • rădăcină + sufixul -e: verbele din tipurile III-V de flexiune: păr-e-ți!, vind-e-ți! Din perspectiva temei I a prezentului, deosebirile sunt marcate mai
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
general, ordinea tipurilor de flexiune: • rădăcină + sufixul -a: verbele din tipul I de flexiune: cânt-a-ți! • rădăcină + sufixul -i: verbele din tipul II1 de flexiune: dorm-i-ți!, sos-i-ți! • rădăcină + sufixul -î: verbele din tipul II2 de flexiune: coborî-ți!, ur-î-ți! • rădăcină + sufixul -e: verbele din tipurile III-V de flexiune: păr-e-ți!, vind-e-ți! Din perspectiva temei I a prezentului, deosebirile sunt marcate mai ales de apartenența verbelor la clasele flexionare: • rădăcină + sufixul -Ø: verbele din tipul I1, tipul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
flexiune: cânt-a-ți! • rădăcină + sufixul -i: verbele din tipul II1 de flexiune: dorm-i-ți!, sos-i-ți! • rădăcină + sufixul -î: verbele din tipul II2 de flexiune: coborî-ți!, ur-î-ți! • rădăcină + sufixul -e: verbele din tipurile III-V de flexiune: păr-e-ți!, vind-e-ți! Din perspectiva temei I a prezentului, deosebirile sunt marcate mai ales de apartenența verbelor la clasele flexionare: • rădăcină + sufixul -Ø: verbele din tipul I1, tipul II1.a., II2.a. și din tipurile III-V: cânt-ă!, ofer-ă!, scad-e!, merg
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
marcate mai ales de apartenența verbelor la clasele flexionare: • rădăcină + sufixul -Ø: verbele din tipul I1, tipul II1.a., II2.a. și din tipurile III-V: cânt-ă!, ofer-ă!, scad-e!, merg-i! etc. • rădăcină + sufixul -ez: verbele din tipul II2 de flexiune: lucr-eaz-ă! • rădăcină + sufixul -eșt: verbele din tipul II1.b. de flexiune: sos-eșt-e! • rădăcină + sufixul -ășt: verbele din tipul II2.b. de flexiune: ur-ășt-e! Dezinențele păstrează, de asemeni, regruparea stabilită de repartizarea dezinențelor -ă și -e la prezentul indicativului: - dezinența -ă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-Ø: verbele din tipul I1, tipul II1.a., II2.a. și din tipurile III-V: cânt-ă!, ofer-ă!, scad-e!, merg-i! etc. • rădăcină + sufixul -ez: verbele din tipul II2 de flexiune: lucr-eaz-ă! • rădăcină + sufixul -eșt: verbele din tipul II1.b. de flexiune: sos-eșt-e! • rădăcină + sufixul -ășt: verbele din tipul II2.b. de flexiune: ur-ășt-e! Dezinențele păstrează, de asemeni, regruparea stabilită de repartizarea dezinențelor -ă și -e la prezentul indicativului: - dezinența -ă: verbele din tipul I de flexiune și din tipul II1: cânt-ă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din tipurile III-V: cânt-ă!, ofer-ă!, scad-e!, merg-i! etc. • rădăcină + sufixul -ez: verbele din tipul II2 de flexiune: lucr-eaz-ă! • rădăcină + sufixul -eșt: verbele din tipul II1.b. de flexiune: sos-eșt-e! • rădăcină + sufixul -ășt: verbele din tipul II2.b. de flexiune: ur-ășt-e! Dezinențele păstrează, de asemeni, regruparea stabilită de repartizarea dezinențelor -ă și -e la prezentul indicativului: - dezinența -ă: verbele din tipul I de flexiune și din tipul II1: cânt-ă!, lucreaz-ă!, coboar-ă! - dezinența -e: verbele celorlalte tipuri de flexiune: soseșt-e!, strâng-e
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din tipul II1.b. de flexiune: sos-eșt-e! • rădăcină + sufixul -ășt: verbele din tipul II2.b. de flexiune: ur-ășt-e! Dezinențele păstrează, de asemeni, regruparea stabilită de repartizarea dezinențelor -ă și -e la prezentul indicativului: - dezinența -ă: verbele din tipul I de flexiune și din tipul II1: cânt-ă!, lucreaz-ă!, coboar-ă! - dezinența -e: verbele celorlalte tipuri de flexiune: soseșt-e!, strâng-e!, scad-e! etc. Observații: Excepțiile sunt, de asemeni, aceleași: primesc dezinența -e verbele din tipul I de flexiune, dacă au rădăcina verbală terminată în vocala
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
b. de flexiune: ur-ășt-e! Dezinențele păstrează, de asemeni, regruparea stabilită de repartizarea dezinențelor -ă și -e la prezentul indicativului: - dezinența -ă: verbele din tipul I de flexiune și din tipul II1: cânt-ă!, lucreaz-ă!, coboar-ă! - dezinența -e: verbele celorlalte tipuri de flexiune: soseșt-e!, strâng-e!, scad-e! etc. Observații: Excepțiile sunt, de asemeni, aceleași: primesc dezinența -e verbele din tipul I de flexiune, dacă au rădăcina verbală terminată în vocala -i (cu excepția verbelor care au în tema prezentului sufixul -ez): apropi-e! Primesc dezinența -ă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dezinența -ă: verbele din tipul I de flexiune și din tipul II1: cânt-ă!, lucreaz-ă!, coboar-ă! - dezinența -e: verbele celorlalte tipuri de flexiune: soseșt-e!, strâng-e!, scad-e! etc. Observații: Excepțiile sunt, de asemeni, aceleași: primesc dezinența -e verbele din tipul I de flexiune, dacă au rădăcina verbală terminată în vocala -i (cu excepția verbelor care au în tema prezentului sufixul -ez): apropi-e! Primesc dezinența -ă verbele din tipul II1 a căror rădăcină se termină în consoana r (dacă sufixul temei de prezent este Ø-
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-a singular, imperativul negativ prezintă o altă structură, constituită din tema de infinitiv, precedată de adverbul de negație nu: nu cânta, lucra, coborî, dormi, merge! etc. Diferențele se produc la nivelul temei de infinitiv, în funcție de sufixul specific fiecărui tip de flexiune: • sufixul -a; verbele din tipul I de flexiune: nu cânt-a! • sufixul -i; verbele din tipul II1 de flexiune: nu dorm-i! • sufixul -î; verbele din tipul II2 de flexiune: nu cobor-î! • sufixul -ea; verbele din tipul III de flexiune
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
constituită din tema de infinitiv, precedată de adverbul de negație nu: nu cânta, lucra, coborî, dormi, merge! etc. Diferențele se produc la nivelul temei de infinitiv, în funcție de sufixul specific fiecărui tip de flexiune: • sufixul -a; verbele din tipul I de flexiune: nu cânt-a! • sufixul -i; verbele din tipul II1 de flexiune: nu dorm-i! • sufixul -î; verbele din tipul II2 de flexiune: nu cobor-î! • sufixul -ea; verbele din tipul III de flexiune: nu păr-ea! • sufixul -e; verbele din tipurile IV
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu cânta, lucra, coborî, dormi, merge! etc. Diferențele se produc la nivelul temei de infinitiv, în funcție de sufixul specific fiecărui tip de flexiune: • sufixul -a; verbele din tipul I de flexiune: nu cânt-a! • sufixul -i; verbele din tipul II1 de flexiune: nu dorm-i! • sufixul -î; verbele din tipul II2 de flexiune: nu cobor-î! • sufixul -ea; verbele din tipul III de flexiune: nu păr-ea! • sufixul -e; verbele din tipurile IV și V de flexiune: nu petrec-e!, nu plâng-e! Datorită caracterului invariabil
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nivelul temei de infinitiv, în funcție de sufixul specific fiecărui tip de flexiune: • sufixul -a; verbele din tipul I de flexiune: nu cânt-a! • sufixul -i; verbele din tipul II1 de flexiune: nu dorm-i! • sufixul -î; verbele din tipul II2 de flexiune: nu cobor-î! • sufixul -ea; verbele din tipul III de flexiune: nu păr-ea! • sufixul -e; verbele din tipurile IV și V de flexiune: nu petrec-e!, nu plâng-e! Datorită caracterului invariabil al temei de infinitiv, forma negativă nu mai prezintă dezinențe pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
flexiune: • sufixul -a; verbele din tipul I de flexiune: nu cânt-a! • sufixul -i; verbele din tipul II1 de flexiune: nu dorm-i! • sufixul -î; verbele din tipul II2 de flexiune: nu cobor-î! • sufixul -ea; verbele din tipul III de flexiune: nu păr-ea! • sufixul -e; verbele din tipurile IV și V de flexiune: nu petrec-e!, nu plâng-e! Datorită caracterului invariabil al temei de infinitiv, forma negativă nu mai prezintă dezinențe pentru persoană și număr la singular. La plural, nu intervine nici o
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sufixul -i; verbele din tipul II1 de flexiune: nu dorm-i! • sufixul -î; verbele din tipul II2 de flexiune: nu cobor-î! • sufixul -ea; verbele din tipul III de flexiune: nu păr-ea! • sufixul -e; verbele din tipurile IV și V de flexiune: nu petrec-e!, nu plâng-e! Datorită caracterului invariabil al temei de infinitiv, forma negativă nu mai prezintă dezinențe pentru persoană și număr la singular. La plural, nu intervine nici o deosebire în structura verbului, la forma negativă față de cea afirmativă: cântați - nu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
origine, prepoziție) și tema liberă a infinitivului: a cânta, a lucra, a coborî, a dormi, a părea, a vinde, a prinde etc. Structura sintagmei este aceeași pentru toate verbele; tema infinitivului, însă, prezintă deosebiri, la nivelul sufixului, în funcție de tipul de flexiune al verbului: sufixul -a: verbele din tipul I de flexiune: a cânta, a lucra sufixul -i: verbele din tipul II1 de flexiune: a dormi, a sosi sufixul -î: verbele din tipul II2 de flexiune: a coborî, a urâ sufixul -ea
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lucra, a coborî, a dormi, a părea, a vinde, a prinde etc. Structura sintagmei este aceeași pentru toate verbele; tema infinitivului, însă, prezintă deosebiri, la nivelul sufixului, în funcție de tipul de flexiune al verbului: sufixul -a: verbele din tipul I de flexiune: a cânta, a lucra sufixul -i: verbele din tipul II1 de flexiune: a dormi, a sosi sufixul -î: verbele din tipul II2 de flexiune: a coborî, a urâ sufixul -ea: verbele din tipul III de flexiune: a părea sufixul -e
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]