830 matches
-
râul Suceava."373 În ziua de 40 de sfinți, de Mucenici, unele românce din Bucovina adună apă de ploaie sau de omăt și o păstrează peste an, fiind leac pentru diferitele boli (durere de cap, ochi etc.).374 În Duminica Floriile, mai precis, în seara de dinainte, în ajun, pe la miezul nopții, este obiceiul ca să se fiarbă apă cu busuioc și cu fire de la canafurile de la prapuri, furate de la înmormântarea unei fete, și să se spele cu această apă pe cap
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fiecare avea grijă ca rămurelele lui să înflorească; le puneau într-un vas cu apă și schimbau apa zilnic. Se credea că cel căruia îi înfloreau rămurelele sau făcea muguri era mai norocos.446 Ramurile de salcie, sfințite în Duminica Floriilor, se utilizează la binecuvântarea gospodăriei, atingându-se cu acești "mâțâșori" animalele și oamenii casei. "Mâțâșorii" se păstrează cu sfințenie, după icoane sau deasupra ușii, sub streașină, și se folosesc în caz de boală, de grindină sau de zloată mare.447
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pomul de mai" exprimă actul primordial al regenerării cosmice, reprezentarea vie a axei cosmice.450 O altă reprezentare a pomului vieții este teiul de Rusalii care împodobește porțile gospodăriilor de Duminica Mare. Acest tei se păstrează, ca și mâțâșorii de la Florii, și este bun de leac împotriva unor boli sau apără casa de grindină dacă se pune pe foc atunci când este zloată mare.451 Întemeierea mitică a comunității tradiționale avea loc în urma unui ritual de consacrare a "centrului", fiind marcat de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
moare Baba Dochia, se naște Pruncul Dochia care, după trei luni, la solstițiul de vară, devine Sânziană sau Drăgaică. Ipostazele Dochiei sunt reprezentări mitice ale timpului personificat care se prezintă sub forma a trei generații: Zeițele Fecioare (Sânziana Drăgaica, Lăzărița, Floriile, Fata Pădurii, Ielele, Rusaliile), Zeițele Mamă (Maica Precistă, Muma Pădurii, Muma Caloianului, Muma Ploii) și Zeițele Babă (Baba Dochia, Sfânta Vineri).47 Calendarul popular, bazat pe orologii cosmice, de mare precizie, solstițiile (Crăciunul, Sânzienele), echinocțiile (Ziua Cucuclui, Cârstovul Viilor), fazele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu mîna plină de aluat un cuțit și lovește tulpina pomilor, ca să rodească. (Gh.F.C.) Colastră Cînd mănînci întîi colastră* e bine să nu sufli în ea, dacă e fierbinte, pentru că coace ugerul. Colivă Cînd vii de la biserică în ziua de Florii [duminica dinaintea Săptămînii Mari], să ungi toți pomii cu colivă, ca să ție florile. E bine să mănînci măcar un pic de colivă. Comoară Cînd vezi curcubeul, să iei două cofe cu apă și să te duci în coate și în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fonfăiește* și nimic nu pornește. Floare Cînd uzi florile dumineca, fac viermi la rădăcină. Dacă ramurile de măr, vișin etc. ce se pun în ziua de Sf. Varvara [4 decembrie] în oale cu apă vor înflori pînă în ziua de Florii e semn de an bogat; iar de nu, e semn de an sărac. Dacă ia o fată de la alta vreo floare din cap, se zice că-i ia cinstea și norocul. Copilului mic să nu i se dea în mînă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu va vorbi curînd. Flori de la mort să nu se lepede de nimeni, ci toate să se puie în perna cu care se îngroapă, că-i semn de mare primejdie. Să nu miroși de pe mormînturi, că nu-ți merge bine. Florii (sărbătoare) în ziua de Florii se înghițesc mîțișoare* sfinte spre a fi scutit de durerea de grumaz. Tot atunci se ating vitele cu mîțișoare sfințite, ca vitele peste an să fie înflorite, adică frumoase. Mîțișoarele se păstrează și vara; la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de la mort să nu se lepede de nimeni, ci toate să se puie în perna cu care se îngroapă, că-i semn de mare primejdie. Să nu miroși de pe mormînturi, că nu-ți merge bine. Florii (sărbătoare) în ziua de Florii se înghițesc mîțișoare* sfinte spre a fi scutit de durerea de grumaz. Tot atunci se ating vitele cu mîțișoare sfințite, ca vitele peste an să fie înflorite, adică frumoase. Mîțișoarele se păstrează și vara; la vreme de zloată, trăsnete și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
înflorite, adică frumoase. Mîțișoarele se păstrează și vara; la vreme de zloată, trăsnete și grindină, se pune o crenguță din ele pe foc și se crede că fumul lor împrăștie zloata, trăsnetele și grindina. Cum va fi în ziua de Florii, tot așa va fi și în ziua de Paști. Mîțișoarele Floriilor nu e bine a le aduce în casă, ci a le pune sub streșina grajdului; numai cînd tună și fulgeră a afuma în casă cu ele, și apoi fulgerul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zloată, trăsnete și grindină, se pune o crenguță din ele pe foc și se crede că fumul lor împrăștie zloata, trăsnetele și grindina. Cum va fi în ziua de Florii, tot așa va fi și în ziua de Paști. Mîțișoarele Floriilor nu e bine a le aduce în casă, ci a le pune sub streșina grajdului; numai cînd tună și fulgeră a afuma în casă cu ele, și apoi fulgerul nu va atinge acea casă. Mlădițele de lozie* de la biserică în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine a le aduce în casă, ci a le pune sub streșina grajdului; numai cînd tună și fulgeră a afuma în casă cu ele, și apoi fulgerul nu va atinge acea casă. Mlădițele de lozie* de la biserică în ziua de Florii nu se pun în casă, ci se lasă afară, sub streșina casei. Fluier Cine fluieră în casă face a pustiu. De-ai fluiera pe drumul din sat, te-ar sudui ori te ar ține mulți de rău pentru asta. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
piatra ori se-ntorn ploile și se face secetă. Cînd ciocnești ouă în ziua de Paști, are să ploaie cu piatră. La Sf. Ilie, dacă bați roadele de păreți, are să bată piatra. Primăvara, podgorenii leagă cîteva vițe din vie cu salcie de la Florii, ca să fie ferită de piatră. Cînd cade grindina, înfige un cuțit în pămînt - și ea va înceta îndată. Cînd bate piatra, se înfige toporul în pămînt și se pune sare pe muche, ca să stea. Grîu Să nu mături cu mînile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine să bagi părul la rădăcina unui pom, ca să le crească lung ca pomul. Spre a face ca părul să crească lung, se ung fetele cu untură de arici. Dacă fetele mari dau cu salcie pe păr în ziua de Florii, le crește părul. în Săptămîna brînzei să nu te speli pe cap, căci se scutură burdufurile cu brînză în cap (faci mătreață) și-ți albește părul curînd. Părul ce cade la pieptănatul femeilor sau la tunsul fetelor se strînge și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
usturoi ca să nu le piară laptele. Rușine Se crede că aceea care visează raci fierți va păți vreo rușine. Un copil mic să nu se țină acoperit la față, căci făcîndu-se mare va fi rușinos. Salcie Dacă în ziua de Florii umbli încins cu salcie dusă la biserică, nu te mai doare mijlocul. Salcie de la Florii făcută cercuri și pusă la icoane e bună să se aprindă cînd fulgeră și tră snește și este cineva singur în casă. Salcia se pune
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
doare mijlocul. Salcie de la Florii făcută cercuri și pusă la icoane e bună să se aprindă cînd fulgeră și tră snește și este cineva singur în casă. Salcia se pune la ferești în ziua de Blagoviștenie și în ziua de Florii. Salcia care ai pus-o să n-o arunci, ci s-o pui la icoană, că-i bună pentru spor la albine. Din salcia de la Florii se fac cercuri și se pun pe pomi, ca să dea roade mai multe. Salcîm
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casă. Salcia se pune la ferești în ziua de Blagoviștenie și în ziua de Florii. Salcia care ai pus-o să n-o arunci, ci s-o pui la icoană, că-i bună pentru spor la albine. Din salcia de la Florii se fac cercuri și se pun pe pomi, ca să dea roade mai multe. Salcîm Se întîmplă că mai vezi și toamna cîte-o floare de salcîm printre frunze; aista-i semn de toamnă lungă. Sare Dacă pui sare pe capul unei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
junghiuri. Săgețile, cînd cad, intră în pămînt de nouă stînjeni. în fiecare an ies din pămînt de-un stînjen. Oamenii le găsesc pe cîmp după nouă ani. (Gh.F.C.) Piatra de trăsnet se poartă la gît de noroc. (Gh.F.C.) Salcia de la Florii, ținută tot anul la icoană, și cununile de la Sînziene te apără de trăsnet. (Gh.F.C.) Cu salcie de la Florii să-ți încingi mijlocul pe pielea goală. Așa să umbli tot anul, că ești ferit de trăsnet. (Gh.F.C.) Sf. Ilie are poruncă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
stînjen. Oamenii le găsesc pe cîmp după nouă ani. (Gh.F.C.) Piatra de trăsnet se poartă la gît de noroc. (Gh.F.C.) Salcia de la Florii, ținută tot anul la icoană, și cununile de la Sînziene te apără de trăsnet. (Gh.F.C.) Cu salcie de la Florii să-ți încingi mijlocul pe pielea goală. Așa să umbli tot anul, că ești ferit de trăsnet. (Gh.F.C.) Sf. Ilie are poruncă să urmărească Necuratul și să-l trăsnească. (Gh.F.C.) Tricolici Tricolicii sînt niște dihănii, sînt duhuri provenite din lupii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
strîng, crezîndu-se că ele ar fi de leac cînd se afumă cu ele cei ce au junghiuri în urechi. Ca un copil să trăiască, i se pătrunde urechea pe care se naște; apoi i se pune tortiță. Cînd vii de Florii de la biserică cu salcie, dă cu ea prin urechi, ca să nu te doară, și încinge-te peste brîu, ca să nu te doară șalele la secerat. Să nu zici colindul ori plugul după Bobotează, că îți curg urechile. Dacă asurzește cineva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
șase săptămîni înaintea Paștilor Alexi Boji / Sf. Alexie - 17 martie Blagoveștenie / Bunavestire - 25 martie Cuv. Maria Egipteanca - 1 aprilie Moșii de iarnă - sîmbăta dinaintea Lăsatei Secului (sărbătoare populară) Săptămîna brînzei - prima săptămînă din Postul Paștilor Miezul Păreții - Mijlocul Postului Paștilor Floriile - duminica dinaintea Săptămînii Mari Săptămîna Mare / Săptămîna Patimilor - ultima săptămînă înaintea Paștilor Joimari / Joia Mare - joia Săptămînii Mari Vinerea Ouălor / Vinerea Seacă / Vinerea Mare / Seara Domnului Iisus Hristos - vinerea Săptă mînii Mari Paști - dată schimbătoare Săptămîna Luminată - săptămîna care începe cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
urmate de hore cu lăutari. După sărbătorile de iarnă se aștepta primăvara. În seara lăsării postului Paștelui, oamenii mergeau unii pe la alții, unde mîncau și beau, Împăcîndu-se dacă erau certați. Sălciile verzi ce le primeau la biserică În ziua de Florii, cînd veneau acasă, le Înfigeau În pămînt. Aceluia care i se prindea Însemna că are noroc În viață. Salcia era și este cinstită În această ultimă duminică dinaintea răstignirii MÎntuitorului, fiindcă atunci cînd Fecioara Maria a vrut să treacă un
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
fiindcă atunci cînd Fecioara Maria a vrut să treacă un rîu, o salcie s-a aplecat peste ape, ca să poată trece. Atunci Maica Domnului a binecuvîntat-o să nu ajungă niciodată cărbune, să fie mereu aplecată peste ape și sfîntă de Florii. İmpresionantă este pomenirea morților În Joia cea mare. Joi dimineața cimitirul este luminat de lumînări. E ziua pomenirii morților, oamenii mergînd la cimitir. Femeile din toate casele merg la cimitir cu un brățișor de surcele de boji, pe care le
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
idei indice (Mahabharata, Rig-Veda), idei religioase budiste: Luceafărul, Sărmanul Dionis, Geniu pustiu, Înger și demon. Eminescu este precursorul simbolismului românesc (Dintre sute de catarge, Melancolie). În scrierile sale a fost influențat de marii romantici europeni. De la Novalis a preluat motivul "florii albastre" (femeia ideală, poezia, absolutul, puritatea, candoarea, gingășia), de la Victor Hugo s-a inspirat în exprimarea prăbușirii lumilor. A mai preluat: mitul de la Holderlin, visul de la Novalis, fantezia utopistă de la Shelley, aventura spirituală de la Byron. Eminescianismul prefigurează modernitatea substanței și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cutiile în fiecare zi. • Pentru a atrage limacși, în loc de lapte puteți folosi și bere. • Pentru a-i atrage și mai mult cu berea, adăugați și puțină făină. • Pentru a vă proteja plantele de ghiveci de aceste moluște, așezați talaș în jurul florii. • Formați în jurul plantelor pe care vreți să le protejați un strat din ace de conifere, nisip, coji de ou mărunțite, sare sau tărâțe; limacșii evită să circule pe aceste materiale. • Firele de păr luate din peria de pieptănat și puse
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
într-un timp al Bisericii. Anul este jalonat de marile sărbători religioase și de marile posturi. Atunci când sunt puși să dea un soroc sau să stabilească cu precizie desfășurarea unui eveniment, țărani și mahalagii vorbesc de Câșlegi, Înălțare, Blagoveștenii, Duminica Floriilor, Ignat, Postul cel Mare, Lăsata Secului. Zilele sfinților constituie de asemenea importante puncte de reper în plasarea faptelor, „în ziua de Sfântul Ilie“, „marți după Sfântul Nicolae“ etc. Programul soborului poate fi cu greu deslușit din analiza documentelor. Reforma domnului
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]