736 matches
-
intrări: pe verticală se înscriu speciile, iar pe orizontală se trec valorile cantitative, exprimate prin notele de AD (eventual și frecvența locală) pentru fiecare releveu în parte. Ordinea în care se introduc releveele în tabel se poate stabili după asemănările floristice dintre ele, după altitudine, după expoziția versanților, după gradul de influență antropică etc. Această ordine va fi ulterior schimbată, în funcție de afinitățile sau deosebirile ce se remarcă între anumite relevee. Se înscriu la început speciile din primul releveu, pe prima coloană
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
constanța (K) pentru fiecare specie în parte. În stânga tabelului se completează 3 coloane în care se trec indicii ecologici pentru umiditate (U), temperatură (T) și reacția solului (R). Tot aici vor fi și coloane pentru forma biologică (F. b.), elementul floristic (E. f.) și pentru valoarea fitocenologică (V. f.) a speciilor. Aceste date sunt preluate din literatura de specialitate. Uneori, mai există o coloană în care se trec și aspectele cariologice ale speciilor din tabel, pe baza cărora se poate identifica
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
3. Descrierea asociațiilor vegetale As. Galio schultesii - Fagetum (Burduja et al. 1973) Chifu et Ștefan 1994 Fitocenozele analizate sunt localizate la altitudini de 310 - 350 m, pe terenuri cu expoziție predominant nordică, având o pantă redusă, de maxim 100. Compoziția floristică a asociației este relativ bogată, datorită mai ales stratului erbaceu, care are o acoperire foarte variabilă, de 15 50%. Populațiile stratului arborescent sunt de vârste diferite, variind între 60 250 ani, realizând o acoperire de 75 - 80 %. Se remarcă prezența
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
pădurii Vorona reprezintă un procentaj de 24,37 %. Dacă ne raportăm la flora României cu 3795 de specii și subspecii (Ciocârlan V., 2000), constatăm că, în teritoriul studiat se regăsesc 14,38 % din plantele vasculare. În ceea ce privește participarea la realizarea compoziției floristice, reprezentanții încrengăturii Magnoliophyta sunt net dominanți cu 374 specii și subspecii, în timp ce din încrengătura Polypodiophyta sunt prezente 6 specii. Din cadrul încrengăturii Magnoliophyta, subîncrengătura Magnoliophytina, domină clasa Magnoliatae, prin cele 306 specii și subspecii, în timp ce clasa Liliatae este reprezentată prin 68
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
vegetației ierboase din zona studiată, urmează geofitele (G) cu 60 specii și subspecii, fanerofitele cu 45 specii și subspecii și terofitele cu 42 specii și subspecii. Procentaje foarte reduse realizează hemiterofitele, camefitele și epifitele. Din punct de vedere al elementelor floristice, pădurea Vorona aparține domeniului eurasiatic, fapt demonstrat de dominanța covârșitoare a elementului floristic eurasiatic (Euras.) cu 182 de specii și subspecii din totalul inventariat. Dintre acestea, 162 sunt eurasiatice propriu-zise, iar 15 eurasiatice continentale, 4 eurasiatice-mediteraneene și 1 eurasiatică submediteraneană
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
fanerofitele cu 45 specii și subspecii și terofitele cu 42 specii și subspecii. Procentaje foarte reduse realizează hemiterofitele, camefitele și epifitele. Din punct de vedere al elementelor floristice, pădurea Vorona aparține domeniului eurasiatic, fapt demonstrat de dominanța covârșitoare a elementului floristic eurasiatic (Euras.) cu 182 de specii și subspecii din totalul inventariat. Dintre acestea, 162 sunt eurasiatice propriu-zise, iar 15 eurasiatice continentale, 4 eurasiatice-mediteraneene și 1 eurasiatică submediteraneană. Caracterul european al florei este susținut de un număr destul de mare de specii
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Elementele sudice, așa cum este și firesc, sunt slab reprezentate în cormoflora pădurii Vorona. Astfel, elementele pontice însumează 14 specii și subspecii din totalul florei din aria investigată. De asemenea elementele mediteraneene și submediteraneene sunt prezente prin puține specii, 4. Elementele floristice autohtone (End., Dacice) sunt reprezentate prin 2 specii: Symphytum ordatum și Melampyrum bihariense. Pe lângă aceste elemente floristice au mai fost indetificate 29 specii policolore: 26 specii și subspecii cosmopolite (Cosm.) și 3 adeventive (Adv.). În ceea ce privește indicii ecologici, dominante sunt speciile
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
14 specii și subspecii din totalul florei din aria investigată. De asemenea elementele mediteraneene și submediteraneene sunt prezente prin puține specii, 4. Elementele floristice autohtone (End., Dacice) sunt reprezentate prin 2 specii: Symphytum ordatum și Melampyrum bihariense. Pe lângă aceste elemente floristice au mai fost indetificate 29 specii policolore: 26 specii și subspecii cosmopolite (Cosm.) și 3 adeventive (Adv.). În ceea ce privește indicii ecologici, dominante sunt speciile heliofile (L7, L8), mezoterme (T5, T6), cu indicele de continentalitate cuprins între 3 și 5 . Corelat cu
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
al naturii. Pe raza județului Timiș există, de asemenea, o bine cunoscută rezervație de narcise în localitatea Bătești, în suprafață de peste 22 de hectare aflată în administrarea orașului Făget. Pe malul râului Dâmbovnic - Argeș a fost declarată încă o rezervație floristică, din care o suprafață de 4,6 hectare este ocupată numai de narcise. O. Nica Tratament și odihnă l Stațiuni în nordul Olteniei Săcelu. Așezată între dealuri acoperite cu păduri de fag și de stejar (340m altitudine), la 30 km
Agenda2004-17-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282353_a_283682]
-
proteja peisajul circurilor glaciare Iezerul Mare și Iezerul Mic, în urmă cu câțiva ani s-a creat aici o rezervație a Academiei Române, în cadrul căreia se pot observa urmele lăsate de glaciațiunea cuaternară - lacuri, morene, grohotișuri - și o serie de elemente floristice și faunistice tipic alpine, care se pot vedea în puține locuri accesibile omului. A. M. G. Sejur la schi pe cele mai frumoase pârtii din Europa l Stațiunile de iarnă din Austria, Elveția, Italia sau Slovacia sunt cele mai căutate de
Agenda2004-49-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283137_a_284466]
-
similitudini între datele biografice reale, îndeobște cunoscute, ale lui Blaga și unele evenimente relatate în carte, care au și iscat controverse în legătură cu construcția unei săli de sport în Lancrăm. Revenind la valoarea de unicat din punct de vedere geologic și floristic al Râpei Roșii, care „poate rivaliza doar cu Marele Canion al râului Colorado, care este, însă, mai monumental” (Al. Borza), reamintim că aceasta este ca un perete aproape vertical (450 m), colorat în dungi de gresii și argile albastre, roșiatice
Agenda2005-52-05-turism () [Corola-journal/Journalistic/284554_a_285883]
-
zone din Rusia și România, fiind plantă ocrotită de lege. În țara noastră poate fi descoperită întâmplător în Dobrogea și Mehedinți, dar mai ales în comuna Zaul de Câmpie (județul Mureș), unde se perpetuează de mii de ani o rezervație floristică de bujori de stepă, pe o suprafață de 3 hectare. Acum, în plină înflorire, bujorii de la Zaul de Câmpie par un uriaș covor natural, țesut din cele mai neobișnuite nuanțe de roșu, care în amiaza zilei vibrează prelung, ca o
Agenda2004-21-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/282461_a_283790]
-
științifică deosebită și de o mare atractivitate pentru turiști, Cheile Turzii au dobândit, încă din 1938, statutul de rezervație naturală, fiind ulterior inclusă și în patrimoniul UNESCO. Considerate printre cele mai de seamă monumente ale naturii, datorită bogăției tezaurului geologic, floristic și al faunei, Cheile - o impresionantă despicătură a muntelui - găzduiesc și o serie de peșteri, dintre care amintim Cetățuia Mare, Peștera Liliecilor, Peștera Ungurească sau Peștera Modoloaie. Formele de relief cele mai impresionante sunt colțurile stâncoase: alături de catedrala de piatră
Agenda2004-35-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282826_a_284155]
-
Sărăturile de la Diniaș a fost declarată arie protejată, în conformitate cu legislația în vigoare. Înființată o dată cu organizarea Stației pilot pentru ameliorarea solurilor saline și alcaline din această parte de țară (25 km sud-vest de Timișoara), rezervația se caracterizează printr-o bogată diversitate floristică - 216 specii - în majoritate halofite, care contribuie efectiv la perpetuarea covorului vegetal al pajiștei. Zona se află în atenția specialiștilor de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului, care studiază dinamica vegetației în condiții naturale în comparație cu aceea a
Agenda2003-40-03-turstic () [Corola-journal/Journalistic/281555_a_282884]
-
fund" este inclusă în situl Natura 2000 - "Băgău" și reprezintă o arie naturală de interes peisagistic (ochiuri de apă, lacul și zona împrejmuitoare, turbării) ce adăpostește floră și faună specifică mlaștinilor. În arealul rezervației este semnalată prezența mai multor specii floristice (arbori, arbusti și ierburi), printre care stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), păducel ("Crataegus monogyna"), roua-cerului ("Drosera rotundifolia") sau moșișoare ("Liparis loeselii"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes
Tăul fără fund de la Băgău () [Corola-website/Science/330004_a_331333]
-
în amestec, terenuri arabile cultivate și pășuni) încadrată în bioregiunea alpină și continentală aflată în Subcarpații Vrancei, unitate de relief a Carpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali; ce adăpostește, conservă și protejază o gamă faunistică și floristică diversă. Situl Bisoca prezintă o arie naturală cu două tipuri de habitate ("Fânețe montane" și "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum") ce adăpostesc, protejează și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
Carpaților Orientali; ce adăpostește, conservă și protejază o gamă faunistică și floristică diversă. Situl Bisoca prezintă o arie naturală cu două tipuri de habitate ("Fânețe montane" și "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum") ce adăpostesc, protejează și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
trei amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda") și salamandra de foc ("Salamandra salamandra"); precum și două nevertebrate: melcul de livadă ("Helix pomatia") și un fluture din specia "Euphydryas aurinia". La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice rare (unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992); astfel: capul-șarpelui ("Echium russicum"), clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), clopoțelul cu frunze de crin ("Adenophora liliifolia"), coșaci ("Astragalus onobrychis"), albăstriță ("Centaurea jacea"), dioc ("Centaurea
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
lista roșie a IUCN; dintre care: ursul brun ("Ursus arctos"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), mătăciune ("Dracocephalum austriacum") și stânjenelul sălbatic ("Iris aphylla ssp. hungarica"). Muntele Tâmpa prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Acesta conservă cinci tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: "Păduri medio-europene de fag din" Cephalanthero-Fagion; "Păduri dacice de fag" (Symphyto-Fagion); "Păduri de
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), tei pucios ("Tilia cordata"), ulm de munte ("Ulmus montana"), alun ("Corylus avellana"), migdal pitic ("Amygdalus nana"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), soc ("Sambucus L.") sau cununiță ("Spiraea chamaedryfolia"). La nivelul ierburilor vegetează rarități floristice cu specii de: colilie ("Stipa pulcherrima"), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), coada-iepurelui ("Sesleria rigida"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica" - plantă endemică), floarea-paștelui ("Anemone nemorosa"), lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), nemțișor de stâncă ("Consolida regalis"), obsigă ("Bromus barcensis"), omag galben ("Aconitum anthora
Tâmpa () [Corola-website/Science/303239_a_304568]
-
include rezervația naturală Fânețele seculare Valea lui David (46,36 ha). Situl dispune de trei clase de habitate comunitare ("Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice", "Stepe ponto-sarmatice" și "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice"); prezentând o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Valea lui David reprezintă o zonă naturală (păduri în tranziție, plantații de arbori, mlaștini, smârcuri, turbării, culturi cerealiere extensive, pajiști ameliorate) încadrată în bioregiunea
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
Rețeaua hidrografică principală a sitului este alcătuită din valea Roșior și râul Bogonos (afluent al râului Bahlui) și aparține bazinul hidrografic al Prutului. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, insecte) și floristice (arbori, arbusti, ierburi, flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
Saga pedo"), fluturele Apolo ("Zerynthia polyxena"), coada rândunicii ("Iphiclides podalirius"), greierul împroșcător ("Dinarhus desipus"), "Idiomacromerus phlomidis, Archirileya inopinata, Eridontomerus arrabonicus, Eurytoma sabulosa, Tetramesa cylindrica, Tetramesa scheppigi". Printre speciile de plante care vegetează în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbusti, ierburi și flori); dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992. Flori și ierburi: târtanul ("Crambe tataria"), capul șarpelui ("Echium russicum"), sânziana de stepă moldavă ("Galium moldavicum"), stânjenelul sălbatic de
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
unicul parc din România a cărui suprafață (aproape 62 de mii de hectare) include un întreg bazin hidrografic și un singur masiv montan. În hotarul Parcului au fost delimitate 11 rezervații naturale, cu un profil extrem de divers: geologic, geomorfologic, hidrologic, floristic, faunistic și speologic. Rezervația Muntele Domogled, de exemplu, este recunoscută în lumea specialiștilor ca o adevărată grădină botanică naturală, în care trăiesc peste o mie de specii, multe constituind adevărate rarități, de o importanță fitogeografică deosebită. Recent, la Băile Herculane
Agenda2005-09-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283442_a_284771]
-
în cadrul Programului RO 9807. 01. 01. 02. 5119, a fost creat și un site - www. turism. cs. ro - care permite un prim contact între turist și frumusețile acestui județ bănățean. Aici se găsesc„... numeroase areale peisagistice sau unicate și rarități floristice și faunistice, structuri geologice, fosile etc., care au fost puse sub ocrotire ca rezervații naturale complexe, dar care pot fi incluse în circuitul turistic“. Iată câteva dintre ele. Muntele Domogled de lângă Băile Herculane reunește peste 2 000 specii florale, o
Agenda2004-32-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282748_a_284077]