2,299 matches
-
foc cu jar nestins Privirea ta căzând o simți cum doare Pe locul ce rămîne neatins. Femeie, de bărbat ești născocita Iar fără ține clipă nu-i trăită. De-atâta dor De-atâta dor mi-e sufletul un cântec, Tu fluierul, ce ajutat de muze Ai reușit trăirile-mi confunze Să le trezești la viață c-un descântec. Voi adormi cu pieptul vâlvătaie Precum o floare prinsă de arșiță Mai însetata că o garofița Ce soarbe-avid din răcoroasă-ți ploaie. Te-
ANTOLOGIA REVISTEI DOR DE DOR, VALERIA TAMAS de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352133_a_353462]
-
în munte. - Erau trei, taică, parcă îi văd: Anghel înalt și voinic, Badea scund și îndesat, Ivan de statură medie. Anghel purta o căciulă brumărie și avea o mustața neagră precum pana corbului. Badea era un hâtru și avea un fluier fermecat. De multe ori la hore cânta cu atâta foc încât părea că toată inima i se scurgea în cânt. Ivan era de statură medie și avea un scurtuc, țesut de nevasta lui. El era întotdeauna tăcu. După ce i-a
COMOARA DIN BULZ DE CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352192_a_353521]
-
său Avram, lăsându-l pe drumuri. Atunci a jurat răzbunare și a pornit în căutarea unui alt tovarăș de luptă. L-a găsit pe Badea. Acesta umblase prin lume, încercase multe meserii dar nu se putea așeza nicăieri. Cânta din fluier iar cine îl auzea rămânea înmărmurit. Iubise și el o fată, în tinerețe, dar aceasta s-a măritat cu altul, cât timp a fost Badea la oștire. Auzind că iubita sa Veta s-a măritat cu altul, atunci a plecat
COMOARA DIN BULZ DE CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352192_a_353521]
-
-i mai recăsătorit? - Nu, au iubit prea mult pe Eufrosina mea și nu mi-a trebuit altă femeie. Mi-am petrecut viața păscând oile vara pe munte, unde mi-am făcut o stână renumită. Iarna am împletit coșuri, am cioplit fluiere și linguri. Astfel toată viața mi-am petrecut-o îngrijind-mi gospodăria. Mergeam pe la târguri de sărbători, unde vindeam brânză, caș, oi, sau coșuri și fluiere. Fiul meu a crescut pe lângă mie, însă iubind cartea a ajuns învățător. Azi nepoții
COMOARA DIN BULZ DE CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352192_a_353521]
-
munte, unde mi-am făcut o stână renumită. Iarna am împletit coșuri, am cioplit fluiere și linguri. Astfel toată viața mi-am petrecut-o îngrijind-mi gospodăria. Mergeam pe la târguri de sărbători, unde vindeam brânză, caș, oi, sau coșuri și fluiere. Fiul meu a crescut pe lângă mie, însă iubind cartea a ajuns învățător. Azi nepoții sunt mari. Am doi nepoți și o nepoată, unul de 20 de ani altul de 18, iar fata de 16. - Bine, dar despre nora dumitale nu
COMOARA DIN BULZ DE CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352192_a_353521]
-
de culoare albastră, cu o fundă mare și cu găuri în partea stângă a acesteia. Alice se întreba ce putea fi în cutie? Acolo se afla un câine de pluș, iar la zgarda lui era atârnat un săculeț, cu un fluier și o hârtiuță pe care scria: ,, Ai grijă de el !’’ Ce nu știa Alice era că acel câine chiar era unul magic! Ea avea să descopere că, la un fluierat, câinele prindea viață, ca prin minune, iar la două fluierături
O POVESTE DE IARNĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352214_a_353543]
-
era că acel câine chiar era unul magic! Ea avea să descopere că, la un fluierat, câinele prindea viață, ca prin minune, iar la două fluierături, acesta se făcea, la loc, un simplu cățel de pluș. Aceasta suflă o dată din fluier și câinele se transformă într-un cățeluș superb, de culoarea zăpezii, cu o zgardă din piele albastră, cu pietricele strălucitoare. Alice îl numi Rony, iar, ca prin farmec, pe medalionul de la zgardă, apăru numele lui. Din păcate pentru Alice, nu
O POVESTE DE IARNĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352214_a_353543]
-
iar, ca prin farmec, pe medalionul de la zgardă, apăru numele lui. Din păcate pentru Alice, nu putea să aibă nici un câine sau vreun animal de companie, din cauza regulilor stricte ale mătușii Petunia. Dar norocul ei era tocmai faptul că avea fluierul fermecat, altfel, nu știu ce s-ar fi făcut. Mătușa Petunia era o femeie zgârcită, fără inimă, care făcea doar ce vrea ea. Îi ura pe toți oamenii din sat, chiar și pe copii, dar, mai presus de orice, ura animalele. Alice
O POVESTE DE IARNĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352214_a_353543]
-
mă fierbe vin Pe dealuri în boabe de aur, Prietenul mă bea, am gust de pelin, Ascultând înserarea colorată de-un graur. Din rădăcini urc și-n boabe mă coc, Mă beau pe-ndelete în căni de lut Ciobanii doinind din fluiere de soc, Când eu fierb în butoaie tăcut... Prietenul sunt eu și mă sorb Din cupa mea de trup și gând, Încă se scrie poemul în orb Din care n-am plecat nicicând. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Sunt seva
SUNT SEVA POEMULUI MEU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356423_a_357752]
-
apoi pe țărmu-nplinirii, / Ales îmi erai pentru-ntâiul sărut - / Cum spune-o-nțeleaptă lege a firii. / Și doar împreună am fi renăscut, / Trăind o simfonie a iubirii”. Poeta, un autentic rapsod al meleagului, ar cânta dintr-o frunză ori din fluier, dorul de meleagul natal, care o mistuie. Conștientă de iscusința ei de a preface cuvintele-n cântec, Ioana Stuparu dorește să-și facă un altar din toată creația ei, sub ipostaza unei căsuțe cu povești, la care să fie poftiți
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
electoral vizavi pe un stâlp, un papagal vesel în parc un fluture așezat pe chelia lui Cincinat pomană bogată - lelea Floarea nu s-a mai putut ridica seara la birt așa puțini clienți și vorbesc toți odată ciobanul cântă din fluier dar oile nu dansează Referință Bibliografică: Poeme cu ochii înguști / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 294, Anul I, 21 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
POEME CU OCHII ÎNGUŞTI de ION UNTARU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356519_a_357848]
-
în care să-și poarte trupul... viața e un truc al îngerilor de a semăna frumosul în oameni și de a-i lăsa să se urâțească singuri... flamanda, am devorat jumătate de luna noaptea mi s-a strâns ghem în jurul fluierului ai a început să cânte a moarte... coborând raze de lumină strigându-mă pe nume și eu mirându-ma de noul meu trup de aer... Referință Bibliografica: Louvre / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 267, Anul I
LOUVRE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355782_a_357111]
-
în vise, Din nou în diametrul orei Vor cădea minutele ucise Colorând în roșu înaltul aurorei. Motiv pentru un solfegiu Te-am văzut cum ai ieșit Din nota muzicală do de jos, Pelerină purtai de sunet înverzit Vibrând într-un fluier de os. Te-am auzit imitând pe portativ Sunetul notei re ca o revenire Într-un anotimp destul de relative Galben așternut în strat subțire. Cântai în tabloul zilei în mi major Cu fluierul cioplit din soc, Degetele dintr-un dor
NELINIŞTEA ÎNDOIELII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355826_a_357155]
-
purtai de sunet înverzit Vibrând într-un fluier de os. Te-am auzit imitând pe portativ Sunetul notei re ca o revenire Într-un anotimp destul de relative Galben așternut în strat subțire. Cântai în tabloul zilei în mi major Cu fluierul cioplit din soc, Degetele dintr-un dor în alt dor Le mutai de parcă le ardea un foc. Nota fa prelung vibra sub cer Rotunjită în fluierul învelit în lumină Când clipele încet se duc și pier În cercurile ascunse în
NELINIŞTEA ÎNDOIELII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355826_a_357155]
-
relative Galben așternut în strat subțire. Cântai în tabloul zilei în mi major Cu fluierul cioplit din soc, Degetele dintr-un dor în alt dor Le mutai de parcă le ardea un foc. Nota fa prelung vibra sub cer Rotunjită în fluierul învelit în lumină Când clipele încet se duc și pier În cercurile ascunse în tulpină. E copacul acesta adânc înfipt în sol A nota sol sună când bate vântul, E clipa când mă bucur că intri în rol Înveșnicind cu
NELINIŞTEA ÎNDOIELII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355826_a_357155]
-
nu am de ce mă teme. La noi răsare românească iarba Și apei care iese din fântână Izvor curat i-e limba cea română Și românesc e plugul și românească-i roata. Și păsări din înalt slobod în aer doine Și fluierul ne plânge sufletul sărman, Mai tare decât piatra-i dragostea de neam Ce n-o învinge focul și n-o învinge roata. Române, când la ceasuri ești de greu Când lacrime îți curg, tu, înapoi privește Cum rabdă Doja cazna
ROMÂNE... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355969_a_357298]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > TOT MAI SEPTEMBRIE SE FACE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 249 din 06 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Tot mai Septembrie se face Prin fluierul durut sub humă, Ce cântec iarăși nu-i dă pace? Pe dealuri mirosind a brumă Se o dihnesc trudiți cosașii, Temuții, bravii tăi fe ciori, Înspre Ză rand te mână pașii, Acolo iar ai vrea să mori? La Baia cea
TOT MAI SEPTEMBRIE SE FACE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356000_a_357329]
-
În „Salcâmul”, poetul aduce un adevărat elogiu vieții rustice. „O, prietene,/ de-ai ști să ascuți/ pledoaria unui singur/ salcâm înflorit!” La Petru Lascău, poezia naturii este de inspirație folclorică, amintind de stihurile lui Vasile Alecsandri - „este și doină din fluier de fag/ lacrimi de dor și de drag”. Frumusețea clasică a versului - „albul din turme de miei/ arome de fân și floare de tei” („Impresii de Crăciun”) redă spiritualitatea spațiului românesc, păstrând sobrietatea și simplitatea ritmului popular. Universul poetic al
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
pentru a otrăvi peștele din Dunăre. (Legendă și istorie - pagina 12) Cel mai renumit pescar din Coronini este consemnat in istorie ca fiind Tănase CÂRPEAN, care la 5 mai 1922, a fost urcat pe stânca BABACAIA pentru a cânta din fluier în timp ce iahtul regal ,,Ștefan cel Mare” se îndrepta spre Belgrad cu tânăra familie regala nou formată din regele Iugoslaviei Alexandru și Domnița Mărioara, citat din (Legenda și istorie pagina 16). Din nefericire autorul menționat nu mai spune altceva despre pescuit
PESCARII DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354901_a_356230]
-
anume am început să scriu altfel... Era toamnă. Căzuse bruma peste păduri și peste copilăria mea întreagă. Nu demult îmi plecase tata dincolo de zări... Când am recitit cuvintele mâzgălite atunci pe un petec de cer, m-am înfiorat, ca un fluier de cântecul lui și poate mi-am zis, pentru întâia dată: „vreau să mă fac poet!” Și de atunci... mă nasc mereu! Poetul face parte din ființa mea. Eu și poetul. Ce dialog minunat! Cu el nu m-am simțit
NEVOIA DE A ROSTI CUVINTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355010_a_356339]
-
nu sunt pentru prima oara în București, Michael Flatley și trupa să au susținut în data de 5 noiembrie, la cererea publicului , două reprezentații, fascinând încă o dată prin armonioase împletiri de sunete, imagini, dansuri și povești. Deschisă cu cântecul de fluier al unui menestrel îmbrăcat în costum colorat și sclipitor, prima parte a spectacolului continua cu dansuri asemeni celor pe care ți le imaginai noaptea înainte de culcare că ar fi ritualurile secrete ale zânelor ascunse într-un colț din țară lui
ILEANA SIMA JR: LORD OF THE DANCE- ÎNCĂ O SEARĂ DE MAGIE PENTRU FANII DIN ROMANIA de MIHAI MARIN în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355415_a_356744]
-
toate “demonstrațiile” forțelor râului , după “lupte grele” duse cu reprezentații binelui ( în frunte cu însuși Michael Flatley) și după o aparentă înfrângere a celor din urmă, Binele învinge glorios, eroul își recapătă centura de “Lord of the dance” și reface fluierul rupt de reprezentantul râului. În ceea ce privește coregrafia și execuția dansurilor, pentru precizia și măestria dansatorilor, nu se găsesc decât cuvinte de laudă pentru a exprima admirația și respectul pe care aceștia și le câștiga la fiecare spectacol de la public. Chiar dacă reprezentația
ILEANA SIMA JR: LORD OF THE DANCE- ÎNCĂ O SEARĂ DE MAGIE PENTRU FANII DIN ROMANIA de MIHAI MARIN în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355415_a_356744]
-
Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 298 din 25 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului plecasem Plecasem cu stelele-n mine prin aspre păduri și prin nopți, iubirea-mi era călătoare plutind prin solarele porți Pusesem cămașă de vise și fluier de doină la brâu, iar dorul mi-era călăuză și gându-mi zbura fără frâu... Cu traista pe umeri-mi gârbovi azi tot mai colind cu-al meu pas, iubirea mă arde în suflet: doar cântec din ea mi-a
PLECASEM de LEONID IACOB în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356850_a_358179]
-
unei nații? Dar ochelari pe un OCHI de baltă? N-am văzut pe nimeni să-și fi tras la fereastră o PERDEA de fum sau să scuture de praf un COVOR de frunze.Ar fi culmea muzicii să cântăm din FLUIERUL piciorului sau din GURA sobei...Dar ce culme ar fi să pui o cojoacă țărănească pe UMERII dealului, să tunzi PĂRUL din livadă, să vorbești o LIMBĂ de pământ,să mănânci MĂRUL discordiei sau MĂRUL lui Adam? Niciun flăcău nu
CE NOROC! de JANET NICĂ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356992_a_358321]
-
prevestirii. Toamna este leagănul melancoliei, a dorului dorinței fiindului de a se demobiliza din chingile nevăzute ale locului, de suferințele umede ale stărilor: Odaia mea mă înspăimântă... / Aici n-ar sta nicio iubită, / Prin noapte, toamna despletită / În mii de fluiere cântă. Orice scriere elevată, supusă meditației profunde a literatului, care își respectă statutul de liber cugetător, este un labirint de cărări, ce a dus întotdeauna la inima cititorului, unde s-au interceptat două stări de fapt: sugestie și sugestionat. Literatul
ANUITATEA EFECTULUI MALADIV, ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356983_a_358312]