11,638 matches
-
-ncălzește la pieptu-i prin nămeți - ce dor mă leagă, totuși, de crude dimineți? de patimă stăpânului pe vaste bogații? dar asta-mi fuse soarta de aprigă fivină? ori visul și năravul din neam <<dedus >> demult? mi-a dat puteri și foamea, de-al zărilor tumult? ori marginile lumii pentru un loc de vizuina? ...................................................... o spaimă viforaște în pacea asta lungă: paianjen mut pe pleoapa imperiului apus - visez etern un urlet, prin Cerul nesupus, ecoul lui, ca dorul, și-n Hades să
ELOGIU URLETULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_urletului.html [Corola-blog/BlogPost/364618_a_365947]
-
medicul dreptate. Își poate cumpăra o pâine caldă și puțin unt că parcă dorea din inimă o felie de pâine cu unt ca în copilăria revenită în minte printr-o curioasă asociație de idei. Mai știi, o fi într-adevăr foamea pe care nu o mai simțise de mulți ani deși nu se prea scula de la masă cu burta plină. Resemnat pacientul pleacă spre sala de așteptare iar doctorul a făcut puțină mișcare îndreptându-se spre geamul termopan în care, de la
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429869787.html [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
nu avea de unde să se hrănească însă era bun cu animalele lăsându-le să se hrănească din izvorul hranei lor. Câinii puteau să mănânce resturile de la masa bogatului, câinii erau sprinteni, dar Lazăr, bolnav fiind, nu putea. El răbda de foame, nu înjura, nu țipa, nu osândea pe cei care chefuiau cu nepăsare sub ochii lui, nu judeca - așa cum fac unii care, în necazurile lor, îi înjură pe toți. Și pe Dumnezeu Îl înjură: de ce ceilalți au și ei nu au
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Pilda_bogatului_nemilostiv_si_a_saracu_stelian_gombos_1329216455.html [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
ci aștepta așa, fără pic de revoltă contra cuiva. Iată de ce a fost dus în rai: nu numai pentru sărăcia lui, ci mai ales pentru aceste virtuți ale lui cu totul dumnezeiești. Lazăr nu voia decât să nu moară de foame, atât. Văduva din Evanghelie striga la bogat, dar Lazăr tăcea. Fața lui era istovită de durere, de boală, de foame, dar el tăcea și răbda. Stătea acolo, la poartă, liniștit, resemnat și desigur, se ruga - altfel n-ar fi putut
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Pilda_bogatului_nemilostiv_si_a_saracu_stelian_gombos_1329216455.html [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
lui, ci mai ales pentru aceste virtuți ale lui cu totul dumnezeiești. Lazăr nu voia decât să nu moară de foame, atât. Văduva din Evanghelie striga la bogat, dar Lazăr tăcea. Fața lui era istovită de durere, de boală, de foame, dar el tăcea și răbda. Stătea acolo, la poartă, liniștit, resemnat și desigur, se ruga - altfel n-ar fi putut răbda grozava lui suferință. Nu hulea, nu judeca, nu cârtea. Alții ar fi zis: „Ce-i asta? Eu nu am
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Pilda_bogatului_nemilostiv_si_a_saracu_stelian_gombos_1329216455.html [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
parfumați sunt în floare, iar trandafiri-s frumoși, plouă ploaie de vară cu soare, copacii foșnesc bucuroși. E-atâta pace în aer, toate respiră curat. E vară, cireșele-s coapte, grijile vieții am lepădat. N-am teamă de frig, de foame, nu-mi pasă că nu prea am bani, alerg desculță prin iarbă și uit uitat mereu câți am ani. Părul cărunt se resfiră de boarea ce-adie plăcut am tinerețe în suflet si atâtea încă mai am de făcut. (de
E VARĂ, CIREŞELE-S COAPTE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dorina_stoica_1403205374.html [Corola-blog/BlogPost/370434_a_371763]
-
din chemări sub biciuirea așteptărilor durerea este dulce așa îmi spuneai de câte ori mă apropiam de mal eu sunt malul tău iubito și mă împingeai cu furie spre locurile în care știai că mă agăț de tine anaforul apelor tale învolburată foame de noi din vârtejul apelor un strigăt Referință Bibliografică: Cântecul lebedei - anaforul / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 781, Anul III, 19 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ANAFORUL de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cantecul_lebedei_anaforul_violetta_petre_1361274930.html [Corola-blog/BlogPost/351816_a_353145]
-
patrie și valorile sale; contrastul dintre bogăția țării și sărăcia oamenilor, tocmai a celor care au luptat pentru apărarea ei (În țara unde crește pâine albă/ Și curge binecuvântat belșug,/ În țara munților cu stemă dalbă,/ În țara mea e foame și belciug.// Sfârșim în pâlpâiri de luminare,/ Strop lângă strop ne istovim din greu,/ Da-n timp ce moartea-și-adâncește gheare,/ Pe fruntea noastră crește Dumnezeu., Petru C. Baciu, „Foamea”, p. 302); cozile de topor - trădătorii valorilor și ai credinței neamului
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
belșug,/ În țara munților cu stemă dalbă,/ În țara mea e foame și belciug.// Sfârșim în pâlpâiri de luminare,/ Strop lângă strop ne istovim din greu,/ Da-n timp ce moartea-și-adâncește gheare,/ Pe fruntea noastră crește Dumnezeu., Petru C. Baciu, „Foamea”, p. 302); cozile de topor - trădătorii valorilor și ai credinței neamului; speranța în tăria acestui neam, în victoria crucii, a celor care își acceptă suferința (tânguirea este exprimată foarte variat și gradat în formă lirică: de la accente apocaliptice, la granița
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
spațiul celei mai grăitoare tăceri (vezi rolul tăcerii în toată literatura patristică). Celula trezește o sete nemaiîntâlnită de lumină, liniște, iubire a celuilalt - chip al lui Dumnezeu. Elementele celulei sunt deseori personificate: vizeta, gratiile, pereții, ușa, podeaua, tavanul. De asemenea, foamea, setea, frigul, durerea sunt văzute ca niște babe malefice din povești, ca demoni care îi chinuie mereu pe deținuți. Lumea întreagă este pentru ei o lacrimă pe obrazul lui Hristos. În cele din urmă, suferința este asumată și primită de
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
câți m-au strivit și m-au ținut în fiare („Mărturie”, Andrei Ciurunga, p. 200). Descrierea universului carceral trece de la realismul brut până la impresionism, încercând să ne aducă mai aproape de trăirile lor. În reprezentarea durerii, a fricii, a frigului, a foamei, a neodihnei, a mizeriei, a însingurării, a răzvrătirii, a nedreptății etc. sunt create unele dintre cele mai plastice imagini: Hei, degetele noastre noduroase/ au pietre scumpe de rubin pe ele/ din rănile ce-ajung până la oase/ și bătături în jurul lor
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
milostivule, Tu, care/ Din doi ciortani și cinci colaci/ Făcuși un munte de mâncare/ Să saturi gloate de săraci,// Repetă, bunule, minunea/ Și ospătează mii de guri,/ Iar mie-ascultă-mi rugăciunea:/ Dă-mi doar un coș cu firimituri. (Nichifor Crainic, „Cântecul foamei”, pp. 99-100). Se remarcă în poeziile scrise în închisoare ceva care nu poate apărea decât în creațiile celor care au trăit experiențe traumatizante, reluate sistematic în fiecare zi: dacă în textele scrise de cei care nu au îndurat chinuri fizice
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
este cel care se detașează de suferință (dar și de ceea ce am putea numi „mistica suferinței”, adică transfigurarea ei, înțelegerea în lumina mântuirii), având atitudinea unui luptător, un om hotărât, lucid, critic, netemător. El realizează portrete extraordinare ale suferințelor personificate („Foamea”, „Lingoare”, „Camera 6 Jilava”) și abordează cu ironie gesturile, acțiunile, limbajul cerberilor din închisoare („Percheziție”, p. 256), amintind de stilul lui François Villon. În poezia lui Demostene Andronescu întâlnim o foarte mare putere de convingere, o perfectă îmbinare între sensibilitate
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
vei culca flămând,/ Azima rugăciunii n-o vei avea la cină,/ Nici blidul de smerenii, nici stropul de lumină/ Ce-mi pâlpâia alt’dată în candela din gând.// Sunt prea sărac, Stăpâne, nu am ce-ți oferi/ Să-ți stâmpăr foamea, furii mi-au tâlhărit cămara/ Și de puținul suflet ce îl păstram ca sara/ Să am, ca tot creștinul, cu ce te omeni.// Aș vrea să-Ți pot întinde un gând sfios măcar,/ Dar nu, nu pot, grădina mi-e
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
de mărturii lirice. Pe de altă parte, citarea este de multe ori un act de impietate, știrbind frumusețea textului ca întreg. Spre exemplu, ar trebui citate integral poeme ca „As-noapte, Iisus...”, „Avem atâția morți”, „Ne vom întoarce într-o zi”, „Foamea”, „Lanțuri”, „Blestemul Aiudului”, „Imn morților”, „Cimitir de deținuți”, „Vorbitor”, „N-ai dezmierda”, „Metanie”, „Vizita” etc. - scrise de Radu Gyr. Numai dacă ne referim la poezia acestuia ar putea fi realizat un studiu amplu. Forța sugestiei în poemele sale, modul în
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
suferind alături de cei închiși, concreteța durerii și revolta nu sunt exprimate mai bine de nimeni: De ce nu se face-așa o lumină,/ să văd că-n pragul celulei răsare/ Maica Domnului c-o strachină mare,/ cu lapte și azimă plină... („Foamea”, p. 26); Mă culc, mă ridic, sun din carne, din oase,/ pâinea mea sună, apa mea sună, somnul meu sună./ Parcă întreg sunt făcut din fier și furtună,/ pe nicovală și subt baroase.// Ca lupii mă rupeți, ca iadul mă
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
numai că vă seacă de bani, dar vă și smintesc cu amenințările lor cu iadul și tămîia ... Undeva s-a grești în istoria umanității! am zis eu, șocat de afirmațiile lui Thomas. Hai la Lili, acolo rezolvăm problema ... Mi-e foame, a șoptit Licurișca ... Îți cumpăr pufuleți cu surprize ... Și cu alt ton: Ah, Evo, Evo! ... de la tine ar putea veni izbăvirea sufletelor ... Știi care este paradoxul, scriitorule? Că Eva este a tuturor și a nimănui ... în secret ea își aparține
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_12.html [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
algoritm ale cărui urzeli nu le puteam distinge cu simțurile mele de muritor sau cu puterea mea de judecată redusă la șabloane, mituri, semne, gesturi și stereotipii condiționate de clopoțelul ce îl făcea pe Pavlov să saliveze cînd îi era foame cîinelui. La Lili nu mai era nici un loc liber, la cele cîteva măsuțe scaunele erau ocupate. Cu cîte un păhărel de “ceai” în față, bărbații se simțeau bine, flecăreau, uneori cu ironie, își spuneau păsurile sau își povesteau viața. Pe
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_12.html [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
Ea se plimbă grațioasa ! Ionuț, pescar înrăit O lua la pescuit! Povestea cum se sfârșește ? Am servit la cină, pește! Pisicuțele Cum afară-i frig vârtos, Stau și moțăie în coș Cinci pisicuțe tigrate, De copilași adorate. Cum le este foame-un pic Le și torn puțin lăptic, Iar când pofta au de joacă, A lor este casa toată. Când în jos și când în sus, Trag șoriceii de pluș, Dar de cel adevărat, Vă spun drept, s-au speriat. Acum
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autostrada_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
ghidușa, Este mereu jucăușa. Pe noroi sau pe zăpadă, Frica n-are c-o să cadă. Nu face mofturi deloc, E mereu gata de joc! Păpădia Ceru-i gri, de-atâta ploaie, Ciorile sunt supărate Raiduri fac până departe Și de foame se plâng toate. Florile sunt ofilite, În rochițe maronii Frunzele își fac chilii Printre tufele zburlite. Numai păpădiile, Pe tăpșanul înverzit, Își scot capul aurit, Înflorind cu miile. Prietenii mei Bat cărarea spre bunica, Merg la Rica turturica, La cățelul
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autostrada_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
natal. Definitivam primul meu volum de versuri. Citit în manuscris, peste doi ani, de Mircea Ciobanu . Și eu am fost fericit atunci. Am scăpat pentru un timp de dictatură comunistă care ne pusese botnițe, ne cenzură și unde muream de foame. - Dar tot te-ai întors. - Dragă Florine, românului și mai ales scriitorului de limbă română îi este locul în România. Țară în care ai tras în piept prima înghițitura de aer și laptele supt de la sânul mamei te fac să
CU IOAN ALEXANDRU, PRIZIONIER AI ECRANULUI DE TELEVIZOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cu_ioan_alexandru_prizionier_ai_ecranului_de_televizor.html [Corola-blog/BlogPost/357312_a_358641]
-
un Amur și un Baikal de poezie, proză și muzică, funcționează perfect cinismul și agresiunea psihică. Aici, mii și mii de mucenici, printre care și badea Ion Manole din Rădești, își suferă și-și plâng în/depărtările și uitarea. De foame și de durere, de frică și de deznădejde, își mănâncă unghiile și-și roagă moartea, se privesc unii pe alții cu niște ochi care (aproape) nu mai sunt. Aici are să vadă badea Ion cruzimea omenească exemplară! Primele săptămâni de recluziune
Spaima, regretul, mucenicia şi soarta lui bădia Ion (I) by http://balabanesti.net/2013/10/12/spaima-regretul-mucenicia-si-soarta-lui-badia-ion/ [Corola-blog/BlogPost/339972_a_341301]
-
omenească exemplară! Primele săptămâni de recluziune în Siberia îl conving pe badea Ion că nu-i nici o șansă de scăpare din ceastă “libertate” cu zăpezi enorme și friguri năucitoare. Unde să fugi când geru-i de minus cincizeci de grade? Când foamea te transformă în umbră? Cui să te plângi când alde Alioșa cu pufoaică și căciulă și pâslari și mitralieră sunt gata oricând să te facă sită, numai să nu-ți ia locul în “calitatea” pe care o ai, dacă te
Spaima, regretul, mucenicia şi soarta lui bădia Ion (I) by http://balabanesti.net/2013/10/12/spaima-regretul-mucenicia-si-soarta-lui-badia-ion/ [Corola-blog/BlogPost/339972_a_341301]
-
n-o fi având răbdare cu noi? A, ești fericit? Păi, atunci nu ești român! Românul se definește prin consumul cotidian de nefericire. NEFERICIREA ESTE PÂINEA ROMÂNULUI.Se pare că nu avem nicio scăpare!...Poate, poate doar o grevă a foamei: O GREVĂ NAȚIONALĂ A FOAMEI! Poftă bună! Costel Zăgan Tradiționala bâtă românească și cucuiele tranziției Imediat după apariția pe piața țărănească a Legii 18 a început "negustoreala cu pământul".Arabil sau nu. Ca proprietar de drept sau și de fapt
DEŞERTUL DE CATIFEA (68-70) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_68_70_costel_zagan_1372323835.html [Corola-blog/BlogPost/364011_a_365340]
-
cu noi? A, ești fericit? Păi, atunci nu ești român! Românul se definește prin consumul cotidian de nefericire. NEFERICIREA ESTE PÂINEA ROMÂNULUI.Se pare că nu avem nicio scăpare!...Poate, poate doar o grevă a foamei: O GREVĂ NAȚIONALĂ A FOAMEI! Poftă bună! Costel Zăgan Tradiționala bâtă românească și cucuiele tranziției Imediat după apariția pe piața țărănească a Legii 18 a început "negustoreala cu pământul".Arabil sau nu. Ca proprietar de drept sau și de fapt. Cu acte în regulă sau
DEŞERTUL DE CATIFEA (68-70) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_68_70_costel_zagan_1372323835.html [Corola-blog/BlogPost/364011_a_365340]