1,308 matches
-
dar și de arca aceluia pe care se pare c’ar trebui s’o reconstituim, desigur În altă formă, pentru a salva biodiversitatea. Desigur, povestea poate Încăpea În mintea mea doar ca simbol: potop-salvare-arcă. Să vedem ce-o să rămână după foarfecă, 5 minute, căci discuția e lungă... Potop este și acum, anume poluarea. Un potop oarecum altfel dar care are, mai precis poate avea În curând, aceeași conotație distructivă. Noe a salvat, zic eu, nu ființe, ci genomuri. O sugerează ideea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
despăgubiri, subvenții, construcții masive. Când criza mondială periclitează binele public, intervenția a fost promptă și eficace. În timp ce Europa discuta, legifera și guvernele se păbușeau, Statele Unite au curmat criza În modul cel mai rapid. Când trusturile Își arătau ghearele, au intervenit foarfecele statului. Iar când libertatea lumii a fost amenințată, steagul american a fost prezent pe câmpul de luptă mondial. Dar mai presus de orice, prima mare revoluție, pentru libertate totală, pentru independență, Înaintea revoluției franceze, a fost revoluția americană contra monarhiei
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
avea destul sprijin din partea ei se ocupa, săraca, mai mult cu croitoria. Răzvrătirea îndreptățită a domnului "profesor", exprimată verbal (poate și scris), ar fi continuat fără opreliști, dacă nu-i venea în minte idee genială: împrumută de la vecinul de peste gard foarfeca de tăiat vița de vie și scurtă simetric iubea ordinea și armonia toți trandafirii. Alcătui apoi câteva buchete mari, pe care le depuse cu gingășie și migală în borcanele de murături din casă. Grădinița se află acum în bună pază
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
putrezească de tot, să prindă și cealaltă vară, iar ea să-și revadă fiica. De cum a venit primăvara, primul ei gând a fost să îngrijească mărul înainte de a înflori. Într-o zi însorită, a luat o scăriță mică și cu foarfecele de tăiat vița de vie în mână s-a îndreptat spre pom. S-a urcat încet în copac și a început să taie crenguțele rupte și uscate. La coborâre puse greșit piciorul pe scară și se prăbuși în gol. Căzătura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
nu-mi mai aminteam că am vorbit la telefon cu Comandantul Diviziei. După zece zile de stat în misiune, eu am venit cu mâinile înghețate, că aveam mănuși de alea subțiri, încât a trebuit doctorul să mi le taie cu foarfeca să poată să mi le scoată. Și am adormit subit în birou. M-am convins că au venit toate tancurile, au fost parcate, toată lumea era la locul ei și urma ca a doua zi să facem un bilanț privind muniția
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
lemne se poate obține, eventual, gaz lampant. În schimb victorie! Filialei i se va repartiza (1953) 500 kg. de marmeladă... Iată, mai târziu (1957) și inventarul Filialei: "3 lopeți, 1 târnăcop, 2 căldări, 1 făraș de gunoi, 4 lacăte, 1 foarfece, 1 clește cuie (...) 4 tocuri, 4 creioane chimice, 2 creioane bicolore, 3 cutii ace, 10 creioane negre, 1 borcan Pelicanol, 10 penițe, 2 radiere, 500 gr. cârpe, 1 caiet cu sârmă". Tot să scrii! Iar povestea burlanului e de-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Sfântului Ioan cel Nou au fost scoși din text, deși erau personaje principale : conform tradiției, ei au fost cei care l-au decapitat pe sfânt. Am fost nevoit să caut și să consult manuscrisul pentru a umple golul lăsat de foarfecă. În atât de pre- țuita ediție Perpessicius a Operelor lui M. Eminescu, În volumul VI (publicat În 1963), cuprinzând Literatura populară, basmul „Frumoasa lumii” este incomplet. A fost exclus cu desăvârșire episodul (important În economia poveștii) având ca personaj „jidanul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din ce În ce mai mult invadate de acești străini cu lungi sutane negre, cu perciuni ca urechi de câine, care se ivesc dintr-o pălărie rotundă de un negru Înverzit de intemperii [...], cu lungi bărbi negre și roș covane, care se feresc de foarfece ca de un blestem, cu obrajii ca pergamentul, cu spinarea Încovoiată ca pentru a opune un resort loviturilor de bâtă de care lumea creștină nu-i cruță nici- odată” <endnote id="(125, p. 156)"/>. Cam tot atunci, În 1840, descriindu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ministrul „trebilor din lăuntru”, M. Kogălniceanu, a cerut printr-o circulară rabinilor din Moldova să-și convingă enoriașii să treacă de la portul „galițian” la cel „european”. „Populația creștină și oștirea - nota Elias Schwarzfeld -, interpretând rău această circulară, se Înarmă cu foarfeci, atât În Iași cât și În alte localități, cutreeră stradele și dând de evrei le scurta caftanul, le tăia perciunii și nu le cruța nici barba” <endnote id="(322, p. 222 ; vezi și 125, p. 156)"/>. Ten- siunea antisemită era
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vezi capitolul „Infanticid ritual”). În romanul autobiografic al lui Ion Călugăru Copilăria unui netrebnic (1936), În timpul răscoalei țărănești din 1907, un personaj din mahalaua evreiască a Dorohoiului spune speriat : „Poate că iară (se) poruncește să tundă bărbile bătrânilor [evrei], cu foarfecele de tuns oile” <endnote id=" (197, p. 41)"/>. Se pare că asemenea evenimente s-au produs Într-adevăr, pentru că și În romanul Răscoala (1932) Liviu Rebreanu pune un personaj să comenteze În acest sens revoltele antievreiești declanșate de țăranii din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
toată autoritatea pentru a-și convinge credincioșii să adopte portul „european”. Ofisul a fost citit În toate sinagogile, dar și pe ulițele târgurilor, „sub sunetul darabanei”. „Populația creștină și oștirea - notează Elias Schwarzfeld -, interpretând rău această circulară, se Înarmă cu foarfeci, atât În Iași cât și În alte localități, cutreeră stradele și dând de evrei le scurta caftanul, le tăia perciunii și nu le cruța nici barba. Așa că comanda militară amenință pe soldați cu 25 de lovituri de harapnic, de ar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
folclorică” : evreii sunt „Pe coceni Încălecați,/ De păreau curat soldați”, conducătorul oștirii merge călare „pe-un codoi/ de măturoi”, iar soldații suflă nu În goarne, ci „În foi de ceapă”. Armele oștenilor (sulițe din lemn de tei, puști de soc, foarfeci) fac și ele parte din registrul burlesc : „Toți aveau legat la gât/ Câte-un foarfece-ascuțit,/ Pe vrăjmaș când l-or vedea,/ Iute-n foarfece să-l ia/ Și să-l taie mărunțel,/ Precum tai la pătrunjel” <endnote id="(702)"/>. În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai țanțoș ca un cocoș, am scris cuvintele mai și țanțoș legate între ele. Dându-mi seama de greșeala făcută am exclamat: vai, am legat pe mai cu țanțoș! Sora mai mare, Hareta, care se afla lângă mine cu o foarfecă în mână a intervenit prompt: lasă că le dezleg eu, cu foarfeca! Toți cei de față au râs, iar acest episod, cu nota sa hazlie a intrat în memoria colectivă a familiei, fiind deseori pomenit. Ca școlar la început de
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
între ele. Dându-mi seama de greșeala făcută am exclamat: vai, am legat pe mai cu țanțoș! Sora mai mare, Hareta, care se afla lângă mine cu o foarfecă în mână a intervenit prompt: lasă că le dezleg eu, cu foarfeca! Toți cei de față au râs, iar acest episod, cu nota sa hazlie a intrat în memoria colectivă a familiei, fiind deseori pomenit. Ca școlar la început de drum, scriam și învățam cu tragere de inimă, eram atent și participam
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
o mare parte din populație este, de asemenea, săracă, în timp ce în țările în care are o pondere redusă, cunoaște un nivel de viață mai înalt. În aceste ultime țări, ea se opune lumii urbane, pentru că este o minoritate și pentru că foarfeca prețurilor agricole și industriale este pentru ea o problemă capitală, în vreme ce, în țările cu preponderență țărănească, artizanatul rural este dezvoltat. La rândul lor, nivelul de viață și intensitatea legăturilor cu lumea urbană favorizează apariția conștiinței sociale. O clasă socială care
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
școala austriacă, autorul britanic nu pornește de la ideea primatului consumului asupra producției, acordînd un rol important cheltuielilor de producție. Îmbină teoria utilității cu cea a cheltuielilor de producție. Atît utilitatea, cît și munca sînt determinante ale valorii, precum lamele unui foarfece tăind hîrtia. Față de ceea ce se numește teoria producției, pe termen scurt, doar unii dintre factorii de producție (natura, munca, întreprinzătorul și capitalul) pot varia. Pe termen lung însă, toți se modifică. Spre exemplu, în agricultură, este valabilă legea randamentelor descrescînde
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
se folosește pentru obținerea de topituri. Creuzetul de porțelan se folosește pentru calcinări și obținerea de topituri. Placa de porțelan cu cavități se utilizează la efectuarea reacțiilor în picături. Ustensile din metal Cele mai întrebuințate ustensile din metal sunt: cleștele, foarfeca, lingura, spatula, trepiedul, tringhiul de șamotă, stativul, inelul, clema, mufa. Ustensile din lemn Cele mai utilizate sunt: cleștele pentru eprubete și stativul pentru eprubete. Vase și aparate speciale Exicatorul se folosește pentru uscarea lentă și păstrarea substanțelor care absorb cu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
recent „Con stantin Bacalbașa - o jumătate de veac în slujba presei românești“ - în Jurnalism & comunicare, an. II, nr. 3, vara 2003, pp. 89- 96), iar partea a doua, referitoare mai ales la Bucureștii de altădată, am revizuit-o sever cu foarfeca și radiera în mână. Volumul II (1878-1884, apărut în 1993 la Editura Eminescu) și vol. III (1885-1888, apărut în 2000 la Editura Albatros), mult mai ușor de revizuit, vor apărea în continuare la Editura Humanitas. Înainte de a încheia țin să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la ea. Alexie Spre Alexi Bojî, omul lui Dumnezeu [17 martie], cînd ies juvinile* din pămînt, se ia o cățuie*, se pune jar, se pune peste el tămîie, se împrejură casa clănțănind din clește. înspre seara Sf. Alexie se leagă foarfecele cu ață, ca gurile juvinilor, adică ale șerpilor, helgilor* ș.a., să fie peste întreg anul legate, ca ele să nu se poată atinge de vite. Tot spre acest scop, se afumă atunci împrejurul casei cu o petecă, cu busuioc și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o cămeșă a ei. Ca un copil să trăiască, cea dintîi cămeșă i se face din pînză de căpătat de la trei case. Cea dintîi cămeșă ce se va face unui copil să se treacă prin gura-i de trei ori foarfecele cu care a fost croită, ca să fie copilul tare ca foarfecele. Femeia care naște întîi băiat taie poalele cămeșii cu care a născut și le dă la fete mari să treacă de nouă ori prin ele, ca să se mărite curînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cămeșă i se face din pînză de căpătat de la trei case. Cea dintîi cămeșă ce se va face unui copil să se treacă prin gura-i de trei ori foarfecele cu care a fost croită, ca să fie copilul tare ca foarfecele. Femeia care naște întîi băiat taie poalele cămeșii cu care a născut și le dă la fete mari să treacă de nouă ori prin ele, ca să se mărite curînd. Mireasa dă soacrei ca dar o cămeșă fără gură, ca să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Ceara de la policandru e bună de făcut de dragoste. Ceartă Chiperul* și sarea de se varsă, te vei sfădi cu casnicii. Cînd cineva ascute ceva de fier în casă se ceartă în curînd cineva din casă. Cînd tai ceva cu foarfecele și le uiți deschise e semn de ceartă în casă. Se crede că acela care-i certat în ziua de Schimbarea la Față a Domnului va fi certat pe întreg anul. Cînd vine [cineva] de undeva, ca să nu fie ocărît că a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
acesta.“ (Gh.F.C.) Fierul e lucru roșu, pentru că ruginește. (Gh.F.C.) Fierul e ca ochiul, pielea sau ouăle de rac. Numai fierul și racul, din negre, se fac roșii la foc. (Gh.F.C.) Lîngă copilul singur în casă se pun lucruri de fier, foarfece, clește, sfredel, daltă, cuțit, frigare sau cel puțin un ac. Puternicele [ielele] vin să schimbe copilul, să-l fure, să-i sugă inima, să-l pocească. (Gh.F.C.) La botez, în jurul copilului se presară în cerc cenușă, iar sub copil se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd zac vitele de gură* e semn că va fi foamete mulți ani. Cînd țipă gaia pe sus e semn de mare foamete. Cînd tună iarna, are să fie foamete anul acela. Foarfece Cînd pui foarfecele pe masă nu-i bine. Foarfecele să nu le bagi în gură, căci faci limbar*. Foc în dimineața Joii Mari din Săptămîna Mare de lîngă Paști, înainte de a cînta cocoșii a treia oară, oamenii fac focuri prin ogrăzi. Aceasta închipuiește focul unde a fost oprit Apostolul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Liliacul este un șoarece pedepsit să nu vadă lumina soarelui. Să prinzi un liliac, să-l despoi de piele, pe care să o prăjești, să o faci praf; bînd acest praf cu apă neîncepută, te vindeci de orice boală. Limbar Foarfecele să nu le bagi în gură, căci faci limbar. Cînd cineva mănîncă cu coada lingurii face limbariță sub limbă. Limbă Cînd îți muști limba, te vorbește cineva de rău. Cînd te doare vîrful limbii, ai mîncat ceva cu spurcat de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]