1,669 matches
-
care susține fobia și astfel foarte des au atacuri de panică dacă sunt forțați să ia parte la asemenea situații. Spre deosebire de oamenii cu agorafobie, cei cu fobii situaționale au atacuri de panică numai în situațiile de care le este frică. Fobia pentru anumite situații de obicei apare la vârsta de 2-7 ani, dar o altă perioadă frecventă de declanșare a acestora este vârsta de 20 de ani. Ultimul tip de fobie, fobia față de sânge-injecție-rană, a fost prima fobie notată în DSMIV
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de panică numai în situațiile de care le este frică. Fobia pentru anumite situații de obicei apare la vârsta de 2-7 ani, dar o altă perioadă frecventă de declanșare a acestora este vârsta de 20 de ani. Ultimul tip de fobie, fobia față de sânge-injecție-rană, a fost prima fobie notată în DSMIV. Oamenilor cu acest tip de fobie le este frică să vadă sânge sau rană, să le fie administrată o injecție sau altă procedură medicală. Oricare dintre oamenii cu un anume
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
panică numai în situațiile de care le este frică. Fobia pentru anumite situații de obicei apare la vârsta de 2-7 ani, dar o altă perioadă frecventă de declanșare a acestora este vârsta de 20 de ani. Ultimul tip de fobie, fobia față de sânge-injecție-rană, a fost prima fobie notată în DSMIV. Oamenilor cu acest tip de fobie le este frică să vadă sânge sau rană, să le fie administrată o injecție sau altă procedură medicală. Oricare dintre oamenii cu un anume tip
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
le este frică. Fobia pentru anumite situații de obicei apare la vârsta de 2-7 ani, dar o altă perioadă frecventă de declanșare a acestora este vârsta de 20 de ani. Ultimul tip de fobie, fobia față de sânge-injecție-rană, a fost prima fobie notată în DSMIV. Oamenilor cu acest tip de fobie le este frică să vadă sânge sau rană, să le fie administrată o injecție sau altă procedură medicală. Oricare dintre oamenii cu un anume tip de fobie specifică au un ritm
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
apare la vârsta de 2-7 ani, dar o altă perioadă frecventă de declanșare a acestora este vârsta de 20 de ani. Ultimul tip de fobie, fobia față de sânge-injecție-rană, a fost prima fobie notată în DSMIV. Oamenilor cu acest tip de fobie le este frică să vadă sânge sau rană, să le fie administrată o injecție sau altă procedură medicală. Oricare dintre oamenii cu un anume tip de fobie specifică au un ritm cardiac crescut, presiune sangvină mare și alte reacții de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sânge-injecție-rană, a fost prima fobie notată în DSMIV. Oamenilor cu acest tip de fobie le este frică să vadă sânge sau rană, să le fie administrată o injecție sau altă procedură medicală. Oricare dintre oamenii cu un anume tip de fobie specifică au un ritm cardiac crescut, presiune sangvină mare și alte reacții de luptă-sau-fugă, când sunt în situațiile care stau la baza fobiei lor. Oamenii cu fobie față de sânge, injecție sau rană au o scădere serioasă a ritmului cardiac când
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
le fie administrată o injecție sau altă procedură medicală. Oricare dintre oamenii cu un anume tip de fobie specifică au un ritm cardiac crescut, presiune sangvină mare și alte reacții de luptă-sau-fugă, când sunt în situațiile care stau la baza fobiei lor. Oamenii cu fobie față de sânge, injecție sau rană au o scădere serioasă a ritmului cardiac când se confruntă cu stimulii fricii și adesea leșină. Aceste tipuri de fobii apar mai mult în familii, decât celelalte tipuri (Ost, 1992)256
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
injecție sau altă procedură medicală. Oricare dintre oamenii cu un anume tip de fobie specifică au un ritm cardiac crescut, presiune sangvină mare și alte reacții de luptă-sau-fugă, când sunt în situațiile care stau la baza fobiei lor. Oamenii cu fobie față de sânge, injecție sau rană au o scădere serioasă a ritmului cardiac când se confruntă cu stimulii fricii și adesea leșină. Aceste tipuri de fobii apar mai mult în familii, decât celelalte tipuri (Ost, 1992)256. 10.3.2. Fobia
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
reacții de luptă-sau-fugă, când sunt în situațiile care stau la baza fobiei lor. Oamenii cu fobie față de sânge, injecție sau rană au o scădere serioasă a ritmului cardiac când se confruntă cu stimulii fricii și adesea leșină. Aceste tipuri de fobii apar mai mult în familii, decât celelalte tipuri (Ost, 1992)256. 10.3.2. Fobia socială Fobia socială nu este caracterizată ca fiind o fobie specifică, pentru că mai mult decât teama de un obiect specific sau situație specifică, oamenii cu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
fobie față de sânge, injecție sau rană au o scădere serioasă a ritmului cardiac când se confruntă cu stimulii fricii și adesea leșină. Aceste tipuri de fobii apar mai mult în familii, decât celelalte tipuri (Ost, 1992)256. 10.3.2. Fobia socială Fobia socială nu este caracterizată ca fiind o fobie specifică, pentru că mai mult decât teama de un obiect specific sau situație specifică, oamenii cu fobie socială se tem de a fi judecați sau analizați de ceilalți. Fobia socială diferă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sânge, injecție sau rană au o scădere serioasă a ritmului cardiac când se confruntă cu stimulii fricii și adesea leșină. Aceste tipuri de fobii apar mai mult în familii, decât celelalte tipuri (Ost, 1992)256. 10.3.2. Fobia socială Fobia socială nu este caracterizată ca fiind o fobie specifică, pentru că mai mult decât teama de un obiect specific sau situație specifică, oamenii cu fobie socială se tem de a fi judecați sau analizați de ceilalți. Fobia socială diferă de asemenea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a ritmului cardiac când se confruntă cu stimulii fricii și adesea leșină. Aceste tipuri de fobii apar mai mult în familii, decât celelalte tipuri (Ost, 1992)256. 10.3.2. Fobia socială Fobia socială nu este caracterizată ca fiind o fobie specifică, pentru că mai mult decât teama de un obiect specific sau situație specifică, oamenii cu fobie socială se tem de a fi judecați sau analizați de ceilalți. Fobia socială diferă de asemenea de fobiile specifice prin faptul că reușește să
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
apar mai mult în familii, decât celelalte tipuri (Ost, 1992)256. 10.3.2. Fobia socială Fobia socială nu este caracterizată ca fiind o fobie specifică, pentru că mai mult decât teama de un obiect specific sau situație specifică, oamenii cu fobie socială se tem de a fi judecați sau analizați de ceilalți. Fobia socială diferă de asemenea de fobiile specifice prin faptul că reușește să creeze o ruptură mult mai mare în viața de zi cu zi a pacientului. Este mai
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
3.2. Fobia socială Fobia socială nu este caracterizată ca fiind o fobie specifică, pentru că mai mult decât teama de un obiect specific sau situație specifică, oamenii cu fobie socială se tem de a fi judecați sau analizați de ceilalți. Fobia socială diferă de asemenea de fobiile specifice prin faptul că reușește să creeze o ruptură mult mai mare în viața de zi cu zi a pacientului. Este mai ușor în multe culturi să eviți un șarpe sau un păianjen decât
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
nu este caracterizată ca fiind o fobie specifică, pentru că mai mult decât teama de un obiect specific sau situație specifică, oamenii cu fobie socială se tem de a fi judecați sau analizați de ceilalți. Fobia socială diferă de asemenea de fobiile specifice prin faptul că reușește să creeze o ruptură mult mai mare în viața de zi cu zi a pacientului. Este mai ușor în multe culturi să eviți un șarpe sau un păianjen decât să eviți situații sociale în care
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
zi a pacientului. Este mai ușor în multe culturi să eviți un șarpe sau un păianjen decât să eviți situații sociale în care ai putea să te încorsetezi tu însuți. Gândiți-vă la durerea interioară simțită de cei care au fobie socială și la cum trebuie un astfel de pacient să își organizeze viața pentru a evita situațiile sociale: Studiu de caz Andrei era un expert în domeniul calculatoarelor și lucra pentru o mare companie de software. Unul dintre lucrurile care
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
că ceilalți le observă starea de nervozitate și îi analizează și mai profund, considerându-i incapabili, proști sau "nebuni". Andrei a evitat să vorbească în public sau să aibă conversații cu ceilalți de frica de a fi judecat. Oamenii cu fobie socială pot evita chiar să mănânce sau să bea în public, de frică că vor face gălăgie, vor da pe lângă farfurie mâncarea sau ceilalți îi vor stânjeni. Ei, de asemenea evită să scrie în public, nici măcar să semneze, de frică
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
frică că vor face gălăgie, vor da pe lângă farfurie mâncarea sau ceilalți îi vor stânjeni. Ei, de asemenea evită să scrie în public, nici măcar să semneze, de frică să nu fie văzuți de ceilalți cum le tremură mâna. Bărbații cu fobie socială vor evita chiar să folosească toaletele publice de frica de a se stânjeni pe ei înșiși. Unii oameni cu fobie socială se feresc doar de una dintre aceste situații. Cei ca și cazul Andrei, cărora le e frică de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în public, nici măcar să semneze, de frică să nu fie văzuți de ceilalți cum le tremură mâna. Bărbații cu fobie socială vor evita chiar să folosească toaletele publice de frica de a se stânjeni pe ei înșiși. Unii oameni cu fobie socială se feresc doar de una dintre aceste situații. Cei ca și cazul Andrei, cărora le e frică de mai multe situații sociale, de la vorbitul în public până la a refuza să meargă la un party, ca să nu trebuiască să vorbească
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
dintre aceste situații. Cei ca și cazul Andrei, cărora le e frică de mai multe situații sociale, de la vorbitul în public până la a refuza să meargă la un party, ca să nu trebuiască să vorbească cu cineva, se spune că au fobie socială generalizată. Fobia socială în general începe în perioada adolescenței, când mulți oameni devin excesiv de conștiincioși cu ei însuși și iau în considerare opinia celorlalți (Blazer, 1991)257. Unii oameni se plâng de experiențele de umilire care le-au putut
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Cei ca și cazul Andrei, cărora le e frică de mai multe situații sociale, de la vorbitul în public până la a refuza să meargă la un party, ca să nu trebuiască să vorbească cu cineva, se spune că au fobie socială generalizată. Fobia socială în general începe în perioada adolescenței, când mulți oameni devin excesiv de conștiincioși cu ei însuși și iau în considerare opinia celorlalți (Blazer, 1991)257. Unii oameni se plâng de experiențele de umilire care le-au putut declanșa fobia socială
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
generalizată. Fobia socială în general începe în perioada adolescenței, când mulți oameni devin excesiv de conștiincioși cu ei însuși și iau în considerare opinia celorlalți (Blazer, 1991)257. Unii oameni se plâng de experiențele de umilire care le-au putut declanșa fobia socială. Unii copii, sunt excesiv de fricoși și temători de ceilalți încă de la o vârstă foarte mică și poate acești copii pot fi mai predispuși să dezvolte fobie socială (Biederman, Bolduc-Murphy & Faraone, 1993, apud Hoeksema, S.N., 1998)258. Odată dezvoltată, fobia
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Unii oameni se plâng de experiențele de umilire care le-au putut declanșa fobia socială. Unii copii, sunt excesiv de fricoși și temători de ceilalți încă de la o vârstă foarte mică și poate acești copii pot fi mai predispuși să dezvolte fobie socială (Biederman, Bolduc-Murphy & Faraone, 1993, apud Hoeksema, S.N., 1998)258. Odată dezvoltată, fobia socială tinde să fie o problemă cronică dacă nu se tratează. 10.3.3. Teoriile psihodinamice ale fobiei Teoria freudiană asupra dezvoltării fobiei este una dintre cele
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
fobia socială. Unii copii, sunt excesiv de fricoși și temători de ceilalți încă de la o vârstă foarte mică și poate acești copii pot fi mai predispuși să dezvolte fobie socială (Biederman, Bolduc-Murphy & Faraone, 1993, apud Hoeksema, S.N., 1998)258. Odată dezvoltată, fobia socială tinde să fie o problemă cronică dacă nu se tratează. 10.3.3. Teoriile psihodinamice ale fobiei Teoria freudiană asupra dezvoltării fobiei este una dintre cele mai cunoscute. El a argumentat că fobiile sunt rezultatul unei mutări a anxietății
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
poate acești copii pot fi mai predispuși să dezvolte fobie socială (Biederman, Bolduc-Murphy & Faraone, 1993, apud Hoeksema, S.N., 1998)258. Odată dezvoltată, fobia socială tinde să fie o problemă cronică dacă nu se tratează. 10.3.3. Teoriile psihodinamice ale fobiei Teoria freudiană asupra dezvoltării fobiei este una dintre cele mai cunoscute. El a argumentat că fobiile sunt rezultatul unei mutări a anxietății inconștiente într-un obiect neutru și simbolic (Freud, 1909)259. Astfel, oamenii devin fobici la obiecte nu pentru că
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]