1,905 matches
-
sub control olandez. Așa cum era de așteptat, stabilirea frontierelor naționale a provocat mari dificultăți. Prin aranjamentul final, statul era privat de zonele cu mare majoritate albaneză, mai ales de regiunea Kosovo, al cărei centru era Priština, care fusese un punct focal național major (vezi harta 5). Puterile au obligat totuși Muntenegru să evacueze Shkodërul ocupat de trupele sale. Așa cum era constituit în formă finală, statul avea circa 11 000 de mile pătrate (aproximativ 28 000 de kilometri pătrați n.t.), cu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ca finalitate ideologică asigurarea loialității politice a populației față de status quo. În scopul decriptării modului de gestionare a trecutului (i.e., memoria colectivă) caracteristic perioadei de timp pe care o avem în vizor (începutul secolului al XIX-lea-1859), ne vom muta punctul focal asupra manualelor de istorie. Inspectând conținutul manualelor de istorie, putem face constatări cu privire la modul în care trecutul se reflectă în aceste "oglinzi retrovizoare", precum și cu privire la deformările prezenteiste inserate în optica acestor ferestre către trecutul colectiv. Totuși, manualele de istorie nu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unirea acestora cu România, nu apare deloc în manualul lui Roller. Alături de data de 24 ianuarie (1859), ziua de 1 decembrie reprezintă cheile de boltă ale ordinii temporale naționale construită în ceea ce am numit a fi secolul naționalismului românesc. Punctul focal este deplasat până pe data de 13 decembrie 1918, în jurul căreia se va configura noua martirologie proletară. Cu această ocazie este martirizat în panteonul proletar I.C. Frimu, conducătorul luptei lucrătorilor tipografi masacrați de forțele de represiune statale. În locul zilei de 1
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pentru raționalizarea și coordonarea rețelelor de informare și asistența a cercetării comunitare și ale activităților de inovare; management, împreună cu alte programe din programul-cadru, sprijinirea rețelei pentru inovare și transfer tehnologic, utilizând cel mai bine centrele releu de inovare și punctele focale CRAFT; consolidarea mecanismelor pentru culegerea și diseminarea informațiilor, cum ar fi serviciul de informare CORDIȘ; ● asigurarea informării și asistenței, precum și a activităților-pilot, în domeniul: - drepturilor de proprietate intelectuală; - accesului la finanțarea din surse private, îndeosebi capital de risc; - înființării de
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]
-
pentru raționalizarea și coordonarea rețelelor de informare și asistența a cercetării comunitare și ale activităților de inovare; management, împreună cu alte programe din programul-cadru, sprijinirea rețelei pentru inovare și transfer tehnologic, utilizând cel mai bine centrele releu de inovare și punctele focale CRAFT; consolidarea mecanismelor pentru culegerea și diseminarea informațiilor, cum ar fi serviciul de informare CORDIȘ; ● asigurarea informării și asistenței, precum și a activităților-pilot, în domeniul: - drepturilor de proprietate intelectuală; - accesului la finanțarea din surse private, îndeosebi capital de risc; - înființării de
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
decât este de fapt. Crepitațiile și vizualizarea leziunilor de tip gazos pe radiografii au fost observate la mai puțin de 50% din cazurile cu diabet zaharat și fasceită necrotizantă. Se poate produce bacteriemie cu septicemie consecutivă. Examinarea histopatologică arată necroza focală cu diseminare de-a lungul planurilor de separare. Necroza fibrinoidă este prezentă în arterele și venele ce trec la nivelul fasciei afectate. În zona afectată de gangrena se produce necroza de coagulare la nivelul epidermului, dermului și a fanerelor. Sunt
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
și cu celule fusiforme elongate uniform situate printre cantități variabile de colagen și fibre reticulare. Tumorile mai mari prezintă adesea pleomorfism, dar de obicei sub 4 mitoze per 10 câmpuri. De obicei, nu se constată atipii. Pot prezenta modificări mixoide focale sau difuze [15]. Aceste tumori prezintă o varietate de aranjamente de la pattern-ul - „patternless” la cel hemangiopericitom-like sau pattern-ul celular [1]. Aspect ultrastructural Ultrastructural, se constată celule fusiforme sau rotunde, singure sau în mănunchiuri, situate între colagen focal sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
mixoide focale sau difuze [15]. Aceste tumori prezintă o varietate de aranjamente de la pattern-ul - „patternless” la cel hemangiopericitom-like sau pattern-ul celular [1]. Aspect ultrastructural Ultrastructural, se constată celule fusiforme sau rotunde, singure sau în mănunchiuri, situate între colagen focal sau abundent. Nu se constată membrană bazală, joncțiuni intracelulare sau microvili [16]. Aspect imunohistochimic Imunohistochimia poate fi folositoare în diferențierea tumorilor fibroase pleurale localizate benigne, de mezotelioame sau sarcoame. Tumora fibroasă pleurală localizată este vimentin-pozitivă și citokeratin-negativă în contrast cu mezoteliomul, care
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
cât și în infarctele lacunare profunde situate la baza creierului, activitatea EEG cerebrală este normală. În infarctele emisferice acute, în special în cele embolice, activitatea epileptifomă apare frecvent și tinde să fie periodică. În ocluzia arterei cerebrale mijlocii apar modificări focale, care sunt maximale la 4-5 zile după atac, apoi diminuă progresiv până la dispariție după o perioadă de 3 săptămâni, încât orice investigația EEG după acest timp indică aspecte normale, după observațiile lui Arseni. În schimb, Adams apreciază că la 25
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
mare provocare este stabilirea diagnosticului diferențial între pancreatită și adenocarcinomul pancreatic. Aceste două entități sunt adesea asociate și nu trebuie ignorat faptul că o pancreatită poate masca inițial patologia malignă. În schimb, în pancreatita acută sau cronică prezența unei anomalii focale nu este neobișnuită [1]. La pacienții care nu sunt buni candidați pentru o intervenție chirurgicală din cauza comorbidităților asociate sau care în urma evaluării imagistice sunt inoperabili, tratamentul paliativ trebuie considerat o opțiune. Mai mult, un diagnostic histopatologic obținut în urma efectuării unei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău, Alina Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92196_a_92691]
-
10,5 Gy/ 3fr/ 3 zile) imediat preoperator, la pacienții cu CC proximal și drenaj biliar endoscopic reduce/ anulează riscul metastazării prin însămânțare peroperatorie, de la 20% la 0% [10]. Asocierea preoperatorie a BT intraluminale la RT externă, cu scopul creșterii focale a dozei de iradiere poate expune la complicații excesive, în principal infecțioase, deci nu este recomandată în afara unui studiu clinic. RT ADJUVANTĂ În absența rezultatelor unor studii randomizate, nici în această secvență nu există evidență medicală de nivel 1. Studiile
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
clasic, tumorile pancreatice sunt împărțite în tumori chistice și solide, maligne și benigne [1,2]. Masele pancreatice solide pot fi urmarea inflamației („pseudomase”) sau pot reprezenta o patologie malignă (tumori adevărate) [3,4]. Pseudomasele de etiologie inflamatorie sunt pancreatita acuta focală și pseudotumorile din pancreatita cronică. Pancreatita autoimună se poate prezenta în unele cazuri cu un aspect imagistic de pancreatita focală cu caracter de masă tumorală [4]. Formațiunile tumorale pancreatice solide de etiologie malignă sunt în principal reprezentate de către adenocarcinomul ductal
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alexandru Şerban, Liliana Resiga, Rareş Buiga () [Corola-publishinghouse/Science/92188_a_92683]
-
urmarea inflamației („pseudomase”) sau pot reprezenta o patologie malignă (tumori adevărate) [3,4]. Pseudomasele de etiologie inflamatorie sunt pancreatita acuta focală și pseudotumorile din pancreatita cronică. Pancreatita autoimună se poate prezenta în unele cazuri cu un aspect imagistic de pancreatita focală cu caracter de masă tumorală [4]. Formațiunile tumorale pancreatice solide de etiologie malignă sunt în principal reprezentate de către adenocarcinomul ductal - peste 95% din tumorile pancreatice solide maligne [6]. Restul de 5% este atribuit tumorilor neuroendocrine, carcinomului cu celule scuoamoase, limfomului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alexandru Şerban, Liliana Resiga, Rareş Buiga () [Corola-publishinghouse/Science/92188_a_92683]
-
ultrasonografia permite detectarea maselor la dimensiuni peste 10 mm, cu precădere atunci când au un aspect hipoecogen sau chistic. La această dimensiune aspectul ecografic este necaracteristic și nu permite discriminarea dintre adenocarcinom și alte tumori cum ar fi adenomul microchistic, pancreatita focală sau tumorile neuroendocrine [41]. Aceeași limitare există în diferențierea dintre chistele pancreatice și unele tumori cum ar fi adenomul chistic, neoplasmul mucinos chistic și tumora mucinoasă intraductală [42]. În general, examinarea ecografică este dificil de efectuat la pacienții supraponderali și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alexandru Şerban, Liliana Resiga, Rareş Buiga () [Corola-publishinghouse/Science/92188_a_92683]
-
data actuală, au evidențiat prezența acestor modificări pe fond de infecție cu virus hepatitic C sau ciroză hepatică etanolică. Analiza de tip hibridizare prin fluorescența în situ (FISH) a demonstrat deleția heterozigotă CDKNA 2 în stadiul BillN-3 și în CC focal microscopic, fără a se evidenția modificări la nivelul genelor p53 și SMAD4 [27]. Identificarea mutațiilor genetice poate fi utilă în urmărirea acestor pacienți și surprinderea trasformării maligne. Nu trebuie neglijată monitorizarea leziunilor premaligne în special la pacienții cu factori de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
leziunilor premaligne în special la pacienții cu factori de risc multipli, în special ciroze hepatice, infecții virale, litiază biliară. Leziunile precursoare plate au fost asociate cu prezența de diferite molecule implicate în tumorigeneză: beta-catenina, E-cadherina (în forma de CC microscopic focal), metaloproteinaza de tip 7 (MMP-7) și de tip membranar 1 (MT1MMP). Metaloproteinazele au fost identificate la toți pacienții aflați în stadiul de CC intrahepatic microscopic focal. Pacienții aflați la risc pentru dezvoltarea unui CC pot fi urmariți prin determinarea profilului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
prezența de diferite molecule implicate în tumorigeneză: beta-catenina, E-cadherina (în forma de CC microscopic focal), metaloproteinaza de tip 7 (MMP-7) și de tip membranar 1 (MT1MMP). Metaloproteinazele au fost identificate la toți pacienții aflați în stadiul de CC intrahepatic microscopic focal. Pacienții aflați la risc pentru dezvoltarea unui CC pot fi urmariți prin determinarea profilului molecular, util în surprinderea unui cancer incipient. Un alt tip de leziune precursoare a CC intrahepatic, de această dată de formă papilară, este neoplasmul papilar intraductal
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
pancreatic este cel mai frecvent neoplasm pancreatic, reprezentând peste 90% din tumorile pancreatice maligne, în timp ce tumorile endocrine reprezintă o minoritate [1-4]. Examinarea imagistică a pancreasului are ca scop detectarea și stadializarea cancerului pancreatic, precum și diagnosticul diferențial între cancer și pancreatita focală pseudotumorală,caracterizarea leziunilor chistice și detectarea tumorilor endocrine [5]. Ultrasonografia (US),tomografia computerizată (CT) și imagistica prin rezonanța magnetică (IRM) sunt principalele metode imagistice utilizate în diagnosticul și stadializarea cancerului pancreatic, CT fiind cel mai frecvent utilizată în majoritatea instituțiilor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
suferit modificări. TUMORA PRIMARĂ (T) Evaluarea morfologică a tumorii primare cuprinde mai multe aspecte (tabelul 124). La fel ca și în cazul US și CT, diagnosticul RM al unei leziuni tumorale pancreatice se bazează pe semne directe (sindrom de masă focal sau difuz, cu sau fără deformarea conturului extern al glandei) și indirecte (dependente de localizarea leziunii: dilatarea căilor biliare și/sau a canalului pancreatic principal, atrofia parenchimului în amonte, leziune chistică în amonte) (fig. 275) [21, 22]. Majoritatea leziunilor tumorale
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
neregulată a canalului principal cu întreruperea brutală a calibrului sugerează, cel mai frecvent, o obstrucție tumorală spre deosebire de aspectul dilatat neregulat, uneori cu vizualizarea litiazei intracanalare într-o pancreatită cronică;dilatări de ducte secundare sunt posibile întrun focar de pancreatită cronică focală, spre deosebire de o tumoră, ce nu conține niciodată ducte pancreatice. Absența dilatării canalului pancreatic proximal nu exclude un carcinom pancreatic, care se poate dezvolta inițial într-un duct secundar, cu invadarea ductului principal într-un stadiu avansat al bolii. Raporturile vasculare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
contraindicând intervenția. Cele mai frecvente localizări sunt ficatul, peritoneul si plămânii. Metastazele osoase devin evidente doar în fazele avansate ale bolii, iar metastazele musculare si subcutanate sunt rare [33]. Din punct de vedere semiologic, metastazele hepatice se prezintă ca leziuni focale cu proprietăți tisulare diferite de ale parenchimului hepatic normal și aspect similar leziunii primare (fig. 276). Danet și colaboratorii săi au descris metastazele hepatice ca fiind hipointense T1 și izo-moderat hiperintense T2, cu un spectru vascular variabil, cel mai frecvent
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu, Mircea Dan Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92190_a_92685]
-
septului inter- ventricular ( figura 13.2). Se discută încă dacă acest aspect particular ar putea reprezenta un subtip de cardiomiopatie hipertrofică sau doar o variantă anatomică fără semnificație patologică. Pentru interpretarea sa ca modificare fiziologică pledează și faptul că hipertrofia focală afectează mai puțin de 3 cm din lungimea septului bazal anterior, că diametrul telediastolic VS rămâne normal și că nu sunt decelabile alte trăsături asociate frecvent cu cardiomiopatia hipertrofică (2-5). 13.1.1.2. Funcția sistolică a ventriculului stâng Funcția
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
cardiace intrinseci. Progresiv este afectată și funcția dromotropă, cu încetinirea conducerii atrioventriculare. La nivel arterial, apare o rigidizare a pereților, ceea ce determină creșterea postsarcinii VS. Tunica medie a aortei este înlocuită de țesut fibros, producându se totodată o dezorga- nizare focală a lamelor elastice. Cantitatea crescută de colagen din peretele arterial și țesutul periarterial duce la scăderea complianței arterelor mari și mici, chiar în absența aterosclerozei. Odată cu înaintarea în vârstă se produce scăderea progresivă a complianței vasculare datorată îngroșării stratului subendotelial
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
Arterele pulmonare de calibru mic (numite și artere de rezistență deoarece reglează fluxul sectorial pulmonar) sunt sediul unei panvasculopatii caracterizate prin:hiperplazie intimală;hipertrofia tunicii medii;proliferarea adventicii;tromboză in situ;inflamație și arteriopatie plexiformă. Leziunile pot avea o distribuție focală sau generalizată; hipertrofia tunicii medii este mai precoce și oarecum reversibilă, în comparație cu fibroza intimală sau arteriopatia plexogenică (16,17). Creșterea presiunii în artera pulmonară are consecințe importante asupra funcției ventriculului drept (VD), de care depinde capacitatea funcțională și prognosticul pacientului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Corina Dima Cozma, Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/91950_a_92445]
-
post contrast în dinamică [7,24,25], ceea ce a impus căutarea unor semne indirecte specifice care să ajute diagnosticul [7]. Dintre aceste semne amintim efectul de masă cu deformarea conturului glandei care devine convex, și infiltrarea țesutului grăsos periglandular, dispariția focală a lobulației caracteristice (fig. 262), atrofia parenchimului pancreatic distal [26,27], dilatarea ductului pancreatic care se întrerupe brusc la nivelul tumorii. Atunci când diametrul ductului Wirsung depășește 50% din diametrul anteroposterior al glandei, obstrucția lui este mai probabil tumorală [28] (fig
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]