2,734 matches
-
perturbator. Capitolul 3 KATA CREĂRII DE CUNOAȘTERE Cu rare excepții, sentimentul religios În Japonia se exprimă prin Îndeplinirea de ritualuri ce se Înscriu În viața socială a individului. Hisayasu Nakagawa Una dintre caracteristicile culturii japoneze este maniera În care se focalizează pe profunzime. În vreme ce monoteismul e agresiv, o trăsătură particulară a politeismului constă În a trata lucrurile mai profund și În a sublima o tehnică Într-o filozofie. Matsutaro Morita Rutine creatoare? De-a lungul Întregii sale istorii, Arhipelagul Nipon a
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
ea rezultă din relație, dintr-o transmitere a cunoștințelor sau dintr-un do, Înțeles ca un proces integrat Într-un comportament. Atenția și sensibilitatea față de ceilalți și față de mediu permite anticiparea, Înainte ca presiunea să devină prea brutală. Atenția se focalizează asupra spațiilor relaționale dintre fapte, obiecte și ființe, căci aceste vacuități sunt matricea a ceea ce va fi sau, mai exact, a ceea ce devine. Pictura tradițională chineză, ca și cea japoneză, acordă o mare importanță spațiilor relaționale dintre forme. În artele
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
și produse. Există o continuitate Începând de la aceste fundamente și până la piețe, Întreținută prin cunoștințe tacite și percepții comune. Mayekawa distinge Între două forme de marketing. Naturalul Își are sursa În comunicarea cu clienții și nevoile lor, În timp ce artificialul se focalizează exclusiv pe vinderea produselor, fie că ele corespund sau nu unor așteptări. A te Întreba doar cum să vinzi ține de o abordare săracă și limitată, care generează deșeuri, Întrucât nu se preocupă de ciclul materiei a ceea ce s-a
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
sloganuri generează comportamente proactive din partea populației (collaboration under strain) și Între toți actorii publici și privați, individuali sau colectivi ai regiunii. Acest ba regional este Însoțit de o decompartimentare a serviciilor care funcționau până atunci Într-o manieră etanșă, fiind focalizate exclusiv pe propria sarcină, lipsite de conștiința și viziunea ansamblului. Preocupată de transparență, reforma s-a extins la gestionarea banilor publici, acordând atenție economiei și eficienței. Capitolul 6 COMUNITATEA Creator de comunități Mediascope (grupul NTT) Cunoașterea nu poate fi gestionată
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
și viziunea ansamblului. Preocupată de transparență, reforma s-a extins la gestionarea banilor publici, acordând atenție economiei și eficienței. Capitolul 6 COMUNITATEA Creator de comunități Mediascope (grupul NTT) Cunoașterea nu poate fi gestionată - această abordare de inspirație americană este prea focalizată pe tehnologiile informației. Japonezii se concentrează asupra principiului comunităților nou-apărute, Într-o abordare mai emoțională. Strategia corporației Mediascope decurge pe de o parte, din constatarea unei veritabile bulversări paradigmatice În organizarea și valorile Întreprinderii, și pe de altă parte din
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
leadership motivant, bazat pe voluntariat. De două ori pe lună, un canal de televiziune internă Îi pune În contact pe responsabilii programului SST cu diversele reprezentanțe regionale ale grupului. Interesul major al experienței constă În faptul că a reușit să focalizeze atenția asupra cutiei negre a cunoașterii tacite, i-a explicitat valoarea tactică și strategică și a știut să o transfere printr-un proces virtuos, cu efect de tip „bulgăre de zăpadă”. Fără implicarea centrală a președintelui grupului și a celor
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
deplasează centrul strategic al gestionării cunoașterii de la instanța stocurilor, a conținuturilor și a cunoștințelor formalizate, către cea a fluxurilor care circulă Între actori și continuă să evolueze. Astfel, ea urcă la nivelul informalului subiectiv, ce preexistă explicitării cunoștințelor și se focalizează pe producerea de condiții propice existenței sale. Acesta e sensul unui ba, care articulează ceea ce s-a dobândit, s-a testat, s-a verificat și este disponibil, pe de o parte, cu un efort depus pe un front de cunoaștere
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
două Întrebări fundamentale, de tipul: „Ce se Învață?” și „Cum se Învață?”. Un lucru deloc Întâmplător, pentru că „ceea ce elevii Învață” și „modul În care ei Învață” constituie Împreună inima Însăși a Învățământului. Și este normal ca atenția să se fi focalizat pe aceste componente, una de esență, alta de formă, ambele decisive Însă În construcția cunoașterii (cunoștințelor) individuale. Adică În producerea Învățării - sarcină prioritară a Învățământului. În timp ce curriculumul arată, cu precădere, ce tipuri de cunoștințe merită să fie asimilate cu prioritate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
dezvoltarea creativității (Cazacu, 2003, p. 178). 8. Metoda focus-gruptc "8. Metoda focus‑grup" Dezvoltată de Paul Lazarsfeld și Robert Merton, renumiți sociologi cercetători la Universitatea Columbia, SUA, la Începutul anilor ’40, secolul trecut, această metodă reprezintă, În esență, o discuție focalizată pe o anume tematică delimitată, În scopul obținerii unor date aprofundate, dar mai ales al modificării ideilor, atitudinilor și opiniilor exprimate de către participanți. Discuția nu se restrânge la o singură sarcină de lucru, ci la parcurgerea unei succesiuni, până la epuizarea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
etichetă comercială sau științifică ar purta. În paralel, se mai așteaptă exemplificări din lumea economică reală din imediata apropiere, adică din spațiul cunoscut al vieții de zi cu zi. Concepția cărții are în vedere categoriile interesate menționate. Prima parte este focalizată pe metode, iar partea a doua e dedicată studiilor de caz. Prezentarea metodelor este realizată dintr-o perspectivă practică. S-au selectat un număr de zece subiecte dintre cele care sunt mai des menționate în teorie și care au un
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
indiferent de schema de segmentare a acestuia. Structura de expunere a metodelor are aceeași construcție generală pentru toate subiectele alese. Se începe cu discutarea contextului teoretic al metodei, punctându-se elementele cu valențe practice. Partea finală a acestei discuții este focalizată pe particularitățile asociate spațiului românesc și cele asociate întreprinderilor mici și mijlocii (IMM). Pe baza teoretică astfel schițată se creează apoi un „ghid de acțiune” asociat subiectului. Acest ghid dorește să ofere o schemă de abordare etapizată a unei probleme
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
retail); • aria geografică (de exemplu, România); • intervalul de timp în care a apărut sursa de informații (de exemplu, ultimii 15 ani); • tipul de literatură (de exemplu, reviste și ziare). Între parametrii listați trebuie să existe o relativă corelație care să focalizeze căutarea într-un mod rezonabil. Definirea lor prea îngustă ar putea genera un număr redus de informații, pe când o definire largă - de exemplu, prin mărirea numărului de ani sau de limbi utilizate - ar putea crea o masă imensă de informații
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
repere științifice consistente, fiecare cercetare are specificul ei și utilizarea mecanică a unor rețete poate genera efecte nedorite. 1.1.2. Colectarea informațiilor privind concurențiitc "1.1.2. Colectarea informațiilor privind concurenții" O categorie importantă a cercetărilor de management este focalizată în mod particular pe comportamentul concurenților. Aceștia transmit numeroase semnale semnificative pe baza cărora se construiește decizia strategică proprie. O apreciere generală rezonabilă, bazată pe cunoașterea realității mediului de afaceri, ar fi că informațiile despre concurenți au prioritate față de informațiile
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
relativ familiar, în timp ce studenților le lipsesc resursele financiare pentru a avea acces la anumite surse de informare. În cazul în care subiectul de cercetat presupune pătrunderea în arii de informații protejate, posibilitatea de colectare se diminuează drastic. E situația studiilor focalizate pe concurenți, când accesul la informațiile interne este restricționat sau interzis. Chiar și atunci unele dintre acestea pot fi deduse din semnele exteriorizate de către firmă. Cel mai important „semn” este produsul realizat. Acesta poate sugera modul în care a fost
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
temerea că ar putea apărea un număr însemnat de nou-intrați și că produsul este ușor de imitat. Cercetătorul, ce va urma să opteze pentru o strategie, consideră că trebuie realizate anumite iterații pentru colectarea unor informații suplimentare. Acestea se vor focaliza pe produs, pe concurenți și pe furnizori sau pe posibilii colaboratori. În paralel, se construiesc câteva scenarii de abordare inovativă a afacerii și se estimează în ce măsură va fi nevoie de noi informații pentru acestea. Se estimează și reacția de răspuns
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
explicativ, misiunea ar trebui să fixeze elementele de conținut destinate să transmită informațiile de interes pentru stakeholder-i. Acest deziderat a fost sesizat relativ devreme de Peter Drucker (1973). El a considerat că explicația pe care o oferă organizația ar trebui focalizată pe modul în care este perceput clientul, caracterizat prin aspirații, comportament sau valori. La ce întrebări consideră teoreticienii managementului strategic că trebuie să se răspundă prin declararea misiunii? Teoreticienii americani ai domeniului fixează câteva jaloane pe care le consideră esențiale
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Jacobs Suchard - este apropiată ca număr de răspunsuri. La polul opus se află declarația universității. Din punctul de vedere al stilului, apar diferențieri importante generate atât de natura organizației, cât și de concepția exprimării. Firmele au o exprimare mai clar focalizată pe domeniul de interes, în timp ce universitatea, având în vedere natura procesului asociat, are o exprimare mai vagă. Declarația Kraft Jacobs Suchard este clar structurată, marcând prin subtitluri punctele de interes și subliniind orientarea competițională cu interes pentru o poziție de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
autoturismelor dotate conform normelor Euro 3. Utilizarea segmentării mediului în subsisteme diferențiate pentru un număr de arii de interes, deci folosirea concomitentă a două criterii de structurare a analizei permite identificarea mai rapidă a factorilor de influență semnificativi. Analiza este focalizată pe căutarea legilor de variație a factorilor de influență din mediul înconjurător general, a corelațiilor tip cauză-efect între acești factori și parametrii organizației și a modurilor de intercorelare a factorilor în generarea unui anumit efect (Desreumaux, 1993). Înțelegerea acestor legături
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
analiza ar avea ca scop identificarea: • spațiului stărilor acceptabile, pentru care organizația poate funcționa; • spațiului stărilor optimizatoare, pentru care organizația își poate optimiza un set de parametri considerați importanți. Dificultatea analizei este accentuată de faptul că în realitate interesul este focalizat pe dinamica elementelor mediului înconjurător general și pe cea a comportamentului adaptiv al organizației. Această abordare generează construcția unor scenarii bazate pe un set de prezumții privind validitatea unor prognoze ale evoluției variabilelor mediului și funcționarea organizației în condițiile unui
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
general apropiat (de exemplu, studiul unui nivel continental pentru o firmă cu pretenții limitate la nivel național) este menită să asigure evitarea apariției unor surprize cauzate de elemente generate în locuri relativ îndepărtate. În sinteză, analiza mediului încojurător general se focalizează pe factorii de influență percepuți de către o organizație în funcție de nivelul sau aria ei de interes, completată cu discuția caracteristicilor globale ale acestui tip de mediu. 3.1.3.Particularități ale mediului înconjurător general din Româniatc "3.1.3. Particularități ale
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
cost activităților respective. Calculația costurilor a încercat să exprime cât mai fidel în costuri divizarea spațială a procesului de realizare a unui produs, dar și realizarea unor grupări de costuri pe baza unor criterii ce serveau optimizării performanțelor. Ambele forme focalizează încă interesul practicienilor actuali. Descompunerea unui proces de producție într-un lanț de activități înseamnă în mod uzual realizarea unei liste a acestora. Lista este o succesiune ce sugerează o relaționare relativ liniară și cronologică, excluzând anumite paralelisme ce au
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
aproximative, ceea ce ar avea un impact favorabil asupra performanței. Figura 5.1 Ceea ce rezultă prin aplicarea sistemului ales folosește la realizarea unor comparații în timp sau cu concurenții, dacă se cunosc suficiente date despre aceștia. Sistemul cel mai simplu este focalizat pe costuri, utilizarea sa fiind favorizată de uniformizarea sistemelor contabile. În acest fel, se poate face o comparație utilă pentru două firme cu procese similare. Vizualizarea comparației se face cu ajutorul unui sandwich de costuri de tipul celor din figura 5
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
se mai recunoască în practică decât rareori imaginea propriu-zisă, originală, a modelului lui Porter. Ideea de „sandwich bidirecțional” rămâne utilă, ca și cea a unei descompuneri orientate spre managementul procesului. Pentru a avea eficacitate, Porter sugerează ca analiza să fie focalizată pe o unitate strategică de afaceri, pe o divizie sau pe o unitate organizațională ce generează un produs (serviciu) căruia i se asociază valoare. Se presupune a priori că scopul unei afaceri este de a realiza valoare asociată produsului și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
acestora și rata profitului reprezintă 100%. Dinamica comparată pentru costuri și active a acestor cote procentuale poate genera un prim semnal cu semnificații strategice. Chiar dacă pare un instrument performant, analiza lanțului valorii nu poate înlocui o analiză „clasică” a costurilor focalizată pe categoriile cu semnificații strategice. 5.1.2. Particularități de utilizare a analizei lanțului valoriitc "5.1.2. Particularități de utilizare a analizei lanțului valorii" În cazul acestui instrument strategic, spre deosebire de analiza mediului concurențial, este evident faptul că utilizarea sa
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
îl urmărește: cost redus sau diferențiere. În cazul în care avantajul competițional este asociat costului redus și îmbunătățirea valorii implică diminuarea costurilor totale, firma va alege combinația de activități adecvată scopului, externalizând activitățile cu costuri dezavantajoase și îmbunătățind activitățile proprii focalizate pe economii. Conexiunea cu teoria costurilor de tranzacție este directă, chiar dacă pentru manageri e mai comodă o abordare tip Porter. În cazul în care avantajul competițional este asociat diferențierii și îmbunătățirea valorii implică creșterea venitului datorată unui preț superior acceptat
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]