1,627 matches
-
Cronicarul literar, RL, 1979, 35; Ion Bogdan Lefter, Cronicarul polemist, AFT, 1982, 4; Nicolae Manolescu, Din nou despre cronică, RL, 1982, 17; Petru Poantă, Alexandru Dobrescu, „Foiletoane” 2, TR, 1982, 20; Gheorghiu, Reflexe, 114-119; Grigurcu, Între critici, 297-300; Marian Papahagi, „Foiletoane” 3, TR, 1985, 1; Nicolae Manolescu, Cronicarul literar, RL, 1985, 1; Gheorghe Grigurcu, Alexandru Dobrescu sau Despre adaptarea la real, ST, 1985, 5; Val Condurache, Foiletonistica - cutezanță circumspectă, CNT, 1985, 38; Mircea Popa, Critică sau diatribă? TR, 1988, 31; Mircea
DOBRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]
-
TR, 1988, 31; Mircea Iorgulescu, „Complexul” Maiorescu, RL, 1988, 32; Adrian Marino, Maiorescu, azi, TR, 1988, 35; G. Dimisianu, În jurul lui Maiorescu, RL, 1988, 41; Piru, Critici, 280-283; Constantin Cubleșan, De la Maiorescu la Ibrăileanu, ST, 1990, 4; Cornel Moraru, Între foileton și eseu, F, 1990, 4; Monica Spiridon, Fatalitatea transparenței, R, 1990, 4; Ulici, Prima verba, III, 37-39; Mircea Braga, Pe pragul criticii, Cluj-Napoca, 1992, 77-81; Dicț. scriit. rom., II, 104-106; Manolescu, Lista, 381-385; Popa, Ist. lit., II, 1157; Nicolae Manolescu
DOBRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]
-
Janovics, directorul Teatrului Maghiar din Cluj („Tema Scrisorii pierdute este într-atât de internațională, încât aparține tuturor”), Emerich Kadar, traducător al pieselor lui Caragiale și ale lui Eftimiu (opera lui Caragiale conține „un statornic element al comediei politice de pretutindeni”). „Foiletonul culiselor” oferise deja un fragment din O scrisoare pierdută în transpunerea lui Kadar Imre. Alte anchete din paginile revistei: Ce cer artiștii de la critic, de la directorul de teatru și de la public, Ce se citește și cât se citește în Ardeal
CULISELE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286571_a_287900]
-
anchete din paginile revistei: Ce cer artiștii de la critic, de la directorul de teatru și de la public, Ce se citește și cât se citește în Ardeal. Există rubrici care trezesc și astăzi interesul cititorului pentru cunoașterea preocupărilor culturale ale anilor ‘20: „Foiletonul culiselor” (cu piesa Zamolxe de Lucian Blaga, tradusă în maghiară de Bard Oszkar), „Cărți noi” (Trei poeți: I. Minulescu, N. Davidescu, Camil Petrescu, recenzii la Adrian Maniu, Meșterul, Lucian Blaga, Tulburarea apelor, Cezar Petrescu, Scrisorile unui răzeș, Al. Busuioceanu, Figuri
CULISELE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286571_a_287900]
-
economie) cu alta pentru femei (sfaturi gospodărești și pedagogice, povestiri religioase și moralizatoare). Fără a pune în aplicare separarea anunțată, C. de a. s. este, în primii ani, o publicație eterogenă, pentru cele mai diverse gusturi și categorii de cititori. Foiletoane, nuvele și povestiri melodramatice, traduse din revistele străine, fără o preocupare evidentă pentru selecție, se amestecau cu lucrări originale de valoare și cu versiuni din mari scriitori străini. Scopul revistei - „a servi de arhivă la istoria literaturei și limbei noastre
CURIER DE AMBE SEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286590_a_287919]
-
și alții (semnată cu pseudonimul Carlu Nervil), schița autobiografică Cum am învățat românește, iar din „Dacia literară” reproducându-se nuvela Alexandru Lăpușneanul. Heliade face numeroase însemnări (unele iscălite numai I.E. și I.H.), precum și portretul satiric Domul Sarsailă autorul. Traducerile, cu excepția foiletoanelor fără interes literar luate din presa franceză, arată o netă preferință pentru literatura romantică. Heliade transpune din lirica lui Lamartine, Byron, Chateaubriand, C. Negruzzi tălmăcește din poemele lui Pușkin, Hugo și din memoriile de călătorie ale lui Al. Dumas. După
CURIER DE AMBE SEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286590_a_287919]
-
Pavelescu, Gheorghe din Moldova, J. B. Hétrat, Th. D. Speranția, Ludovic Dauș, Corneliu Botez. De asemenea, sunt reproduse multe din poeziile lui M. Eminescu, față de care Bădescu manifesta o prețuire deosebită. În ceea ce privește scrierile în proză, este vorba, adesea, de simple foiletoane ori de nuvele fără valoare. În schimb, există numeroase traduceri, unele sub semnătura lui I. S. Spartali, din scrierile lui Pierre Ronsard, Charles Baudelaire, G. Courteline, Charles Dickens, F. M. Dostoievski, I. S. Turgheniev, Paolo Mantegazza. În special după 1900, în
CURIERUL ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286599_a_287928]
-
CURIERUL BUCUREȘTILOR, cotidian politic și literar, apărut la București între 14 iulie 1875 și 17 martie 1876. Redactorul acestei gazete trebuie să fi fost Gr. H. Grandea, prezent statornic cu versuri, nuvele și articole politice. El își republică aici, în foileton, romanul Fulga. De fapt, C. B. este o publicație de reluări, pentru care nu se indică sursa. De aceea, din partea revistei „Convorbiri literare” se primește o scrisoare în care se atrage atenția că mai multe scrieri literare din cotidianul bucureștean
CURIERUL BUCURESTILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286593_a_287922]
-
La umbra cărților, 53-56; Ungheanu, Arhipelag, 356-360; Raicu, Critica, 463-468; Iorgulescu, Al doilea rond, 146-154; Ungheanu, Lecturi, 172-177; Simion, Scriitori, I, 733; Iorgulescu, Scriitori, 289-291; Dimisianu, Opinii, 267-271; Călinescu, Perspective, 222-225; Ciobanu, Însemne, II, 139-143; Mihăilescu, Conceptul, II, 147-150; Dobrescu, Foiletoane, I, 181-185; Ștefănescu, Jurnal, 154-155; Cristea, Faptul, 314-322; Grigurcu, Critici, 339-353; Tomuș, Mișcarea, 313-315; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 311-317; Grigurcu, Între critici, 195-200; Gheorghiu, Reflexe, 180-183; Dimisianu, Lecturi, 160-163; Sângeorzan, Anotimpurile, 176-184; Titel, Cehov, 89-98; Adam, Planetariu, 210-214; Raicu, Fragmente, 476-485
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
Miron Radu Paraschivescu. Alți colaboratori: Paul Daniel, Bogdan Amaru, Carol Ardeleanu. Talentații critici de la C.l. se entuziasmau de o formulă („scrisul riguros, primar, zbârlit”) ce suna frumos, dar care, în acest caz concret, nu s-a verificat. Se cultivă pamfletul, foiletonul, portretul psihologic. De reținut numele lui Anton Holban (Ion Gh. Duca), Demostene Botez (Armonia socială), F. Aderca (Asasinul cu potcap) și Al. O. Teodoreanu (Democrați și oligarhi). Cel mai important poet de la C.l. este Ion Minulescu, prezent cu câteva titluri
CUVANTUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286618_a_287947]
-
străinătate studii de pedagogie este respinsă. Se căsătorește în 1859 cu profesorul G. Hrisoscoleu. A fost profesoară la Târgu Neamț și Vaslui. În anii premergători Unirii Principatelor a colaborat la cele mai însemnate gazete unioniste: „Tribuna”, „Reforma”, „Gazeta poporului”, „Zimbrul”, „Foiletonul Zimbrului”, „Românul”, „Dacia”, „Steaua Dunării”, precum și la „Gazeta de Moldavia” a lui Gh. Asachi. La treisprezece ani (1852), C. traduce romanul Palmira și Flaminia sau Secretul de M-me de Genlis și tot din limba franceză, drama Maria sau Mustrările de
COCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286309_a_287638]
-
al Academiei Române în 1886. Tot sub îngrijirea lui au apărut diverse culegeri de acte oficiale referitoare la politica externă a Principatelor Române. Avându-l pe C. redactor, au apărut și câteva ziare, printre cele mai bune ale timpului: „Zimbrul” (1850), „Foiletonul Zimbrului” (1855) și „Buciumul român” (1875). Jurnalist priceput, abil în a se strecura printre opreliștile puse de stăpânire, C. s-a priceput să atragă unii scriitori de valoare și să-și anime publicațiile prin câteva principii democratice. În „Buciumul român
CODRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
Claponului”) și publică în „Albina Carpaților”. Colaborări nesemnate mai are la „Telegraful” (în cadrul rubricii de „Curiozități”) și la „Bobârnacul”. Împreună cu Fr. Damé, dirijează efemera foaie „Națiunea română” (1877), suspendată curând din pricina inserării unei știri ce anunțase prematur căderea Plevnei. Scrie foiletoane de critică teatrală la „România liberă”, se angajează apoi la „Timpul”, în redacția căruia mai lucrau M. Eminescu, I. Slavici, Ioniță Scipione Bădescu. De aici este detașat, în două rânduri, la foaia craioveană „Doljul”. Cu Anton Bacalbașa, care era prim-
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
ține grozav la „onoarea de familist”, încredințată candid lui Chiriac, tejghetar și sergent în garda civică. Amorul lui Chiriac cu Veta, consoarta lui Jupân Dumitrache, e pigmentat cu suspine și gelozii de suburbie. Zița, sora Vetei, duduița zvăpăiată care devoră foiletoanele la modă și stropșește cu dezinvoltură vocabule franțuzești, e o persoană „emancipată”. Un „raisonneur” șiret este ipistatul Nae Ipingescu, care își cultivă cu sârg relațiile pe care le crede profitabile. În fine, Rică Venturiano, „student în drept și publicist”, cu
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
poetului de Uhland. Ca scriitor, a avut parte de un destin postum. Cu un lexic și o ortografie destul de greu lizibile, jurnalul său de călătorie a trecut, în vremea lui, aproape neobservat. Conceput sub formă de scrisori apărute inițial ca foiletoane în „Concordia” (17 martie 1863 - 19 ianuarie 1864), memorialul Peregrinul transelvan sau Epistole scrise den tiere straine unui amic in patria, de la anul 1835 pana inchisive 1848, apărut în 1865, presupune o primă redactare în chiar timpul peregrinării europene a
CODRU-DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
Époque, 1992, Domnișoara cu nefericirea la tâmple, 2002). SCRIERI: Fantezii critice, Iași, 1983; Portret al criticului în tinerețe, București, 1984; La Belle Époque, Iași, 1992; Exerciții de îndoială, Iași, 1999; Domnișoara cu nefericirea la tâmple, Iași, 2002. Repere bibliografice: Dobrescu, Foiletoane, III, 198; Laurențiu Ulici, „3...”, RL, 1983, 41; Mihai Dinu Gheorghiu, Singur printre critici, VR, 1984, 1; Dan C. Mihăilescu, Fantezii critice, T, 1984, 2; Gh. Grigurcu, Fantezii critice, F, 1984, 6; Florin Faifer, Trei critici de la „Dialog”, „Dialog”, 1984
CONDURACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286360_a_287689]
-
credință publicată întâia oară în „Românul” din anul 1857. Tot el asigură bună parte din articolele politice date la tipar pentru fiecare număr. Mai colaborau Eugeniu Carada, greu de distins, ca stil, de mentorul său politic, și Radu Ionescu. Un foileton după gustul epocii, Amăgirile inimii, tradus din limba franceză, însenina oarecum atmosfera înnegurată de ieșirile polemice violente și pătimașe ale celor trei tribuni. C. n. este suspendat, iar C. A. Rosetti nu va mai scoate o altă gazetă până după
CONSTIINŢA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286385_a_287714]
-
Spațiul cel mai întins este ocupat în C. de rezumatul discuțiilor contradictorii purtate de „vechi” și „noi” în jurul tipului ideal de deputat, purtătorii de cuvânt ai tinerilor fiind Titu Maiorescu și Iacob Negruzzi. Acesta din urmă redacta și un spiritual foileton intitulat uneori Observații de pe Bahlui, semnat cu pseudonimul Bahluiceanu. Câteva articole sunt dedicate teatrului, plecându-se de la situația celui din Iași, caracterizată, în ansamblul ei, ca nesatisfăcătoare. Concluziile îmbrățișează întreaga viață spirituală ieșeană, fiind de un negativism al cărui ton
CONSTITUŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286388_a_287717]
-
și portretele personajelor secundare - afaceristul Mișu Horenstein, gazetarul Dumitru Comșa, Erna Theodorini -, trasate cu siguranță, cum se întâmplă și cu peisajul orașului de provincie. Impresia generală rămâne însă de neînchegare, multe episoade sunt tratate superficial, stilul se menține la nivelul foiletonului de gazetă. Cel de al doilea roman, Poiana Sângerului, care urmărește cu aceleași mijloace experiențele erotice ale sculptorului Ștefan Cerna, nu aduce vreun progres de tehnică sau de expresivitate. Un expresionism târziu, oarecum caduc, domină versurile libere din Poemele destinului
CONSTANTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286368_a_287697]
-
RITL, 1976, 2; Dima, Dezbateri, 201-206; Papu, Clasicii, 9, 13-14; Ungheanu, Lecturi, 201-206; Iorgulescu, Scriitori, 286-287; Dimisianu, Opinii, 241-244; Gheorghe Lascu, I. Constantinescu, „Introducere în literatura clasică europeană”, ST, 1979, 1; Dan C. Mihăilescu, Neliniștea valorilor, LCF, 1979, 26; Dobrescu, Foiletoane, I, 191-194; Condurache, Portret, 131-134; Dan Mănucă, Mihai Eminescu. Nationale Werte - Internationale Geltung, ALIL, t. XXXIII, 1992-1993; Ioan Holban, Ioan Constantinescu, „Don Juan sau Întoarcerea la dragoste”, CRC, 1994, 11; Dicț. scriit. rom., I, 648-649; Eva Behring, Rumänienbezogene Forschungen in
CONSTANTINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286371_a_287700]
-
românească”, apoi director general al Bibliotecii Academiei Române (1966-1975). În 1965 este ales membru corespondent al Academiei Române și în 1974, membru titular; discursul său de recepție (3 februarie 1975) se intitulează Viața și opera lui Theodor Vârnav. C. a debutat cu foiletoane critice în 1923, în „Facla literară”. Se afirmă de la început ca un redutabil polemist. Ține o cronică literară la „Adevărul” (1928-1937, 1945-1947) și face gazetărie politică și culturală la „Săptămâna muncii intelectuale și artistice”, „Vremea”, „Vitrina literară”, „Revista Fundațiilor Regale
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
de terorism metodologic, legitimă și chiar plăcută. C. și-a adunat într-o carte, Dialoguri literare (1987), texte publicate mai întâi în „Flacăra” și „Ramuri”. Dialogul este o ficțiune critică pe care au folosit-o și E. Lovinescu (în primele foiletoane), și G. Călinescu în seria de eseuri intitulată Universul poeziei. Într-un „dialog despre dialog”, C. dă o justificare procedeului pornind de la Montaigne: „cel mai rodnic și firesc exercițiu al spiritului nostru este convorbirea”. Pentru criticul român, convorbirea implică o
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
de istoriografia literară. Despre ei se spun uneori lucruri uluitoare. Criticul a publicat în 1973 (a doua ediție, în 1981) și volumul Amintiri, cu portrete admirabile și mici istorii din viața literară ce se țin minte. Stilul este acela din foiletoane: sensibilitate la amănuntul colorat, portret moral, ironie subțire. Reproșându-i-se faptul că în memorialistica lui nu face comentarii mai limpezi despre secolul pe care l-a străbătut, C. trimite lui Eugen Simion, în decembrie 1981, o scrisoare emoționantă din
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
Contribuții la bibliografia critică - Șerban Cioculescu. Opera în periodice (1923-1947), București, 1977; Cristea, Arcadia, 178-182; Simion, Scriitori, I, 690-697; Zaciu, Alte lecturi, 147-152; Ungheanu, Lecturi, 141-152; Vaida, Mitologii, 209-213; Stănescu, Jurnal, I, 242-245; Ardeleanu, Mențiuni, 233-237; Dimisianu, Opinii, 189-193; Dobrescu, Foiletoane, I, 55-61, II, 207-214; Paleologu, Ipoteze, 309-316; Grigurcu, Critici, 30-54; Munteanu, Jurnal, III, 263-268; Felea, Prezența, 183-191; Regman, Noi explorări, 267-286; Paleologu, Alchimia, 177-182; Grigurcu, Între critici, 106-109; Marcea, Concordanțe, 310-343; Râpeanu, Memoria, 63-67; Cristea, Modestie, 217-222; Ciopraga, Propilee, 266-283
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
266-283, 361-367; Ștefănescu, Dialog, 154-161; Adam, Planetariu, 196-201; Sorescu, Ușor cu pianul, 93-105; Șerban Cioculescu interpretat de..., îngr. și pref. Mircea Vasilescu, București, 1987; Ștefănescu, Prim-plan, 48-54; Vasile, Conceptul, 285-289; Piru, Critici, 171-174; Mircea Vasilescu, Șerban Cioculescu sau Disciplina foiletonului, F, 1990, 1; Nicolae Manolescu, Ultimul Cioculescu, RL, 1990, 9; Alexandru George, Ultimul itinerar, JL, 1990, 18; Dimisianu, Repere, 63-82; Negoițescu, Ist. lit., I, 190-192; Lovinescu, Sburătorul, I-VI, passim; Ierunca, Dimpotrivă, 150-156; Lovinescu, Unde scurte, V, 75-80; Dicț. esențial
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]