5,879 matches
-
de a-l consacra prin formula „geniu al oralității“ și de a-l face să se recunoască într-însa l-a nemulțumit pe Țuțea, aducându-și de fiecare dată aminte cu amărăciune de ea. Țuțea rămâne de aceea un fenomen folcloric dimensionat la nivelul unui individ. El, Țuțea, trebuie „cules“, așa cum face folcloristul când culege și pune laolaltă vorbe care nu-i aparțin. În cazul lui Țuțea este nevoie de un alt autor — editorul — care să consacre oralitatea ca operă și
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
cules“, așa cum face folcloristul când culege și pune laolaltă vorbe care nu-i aparțin. În cazul lui Țuțea este nevoie de un alt autor — editorul — care să consacre oralitatea ca operă și să-i dea dimensiunea obiectivării ei. Ca autor „folcloric“ Țuțea s-a dăruit și s-a risipit în verva propriei sale oralități. „Am purtat ideile și credința precum poartă vântul microbii.“ Iar aceste idei și această credință merită culese din spațiul generozității și migrării lor, pentru a fi puse
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
de condițiile de natură economică, socială, istorică și fizico-geografică. Lucrarea s-a născut și dintr-o admirație mândră față de trecutul istoric și cultural, din iubire pentru oamenii și locurile lor, bogate în tradiții și obiceiuri cu adâncă rezonanță etnografică și folclorică. Ea reprezintă o tentativă de a sintetiza tot ceea ce este mai reprezentativ, mai trainic în trecutul și prezentul bătrânei așezări ca și în dezvoltarea ei actuală și de viitor. Problemele pe care le ridică studiul așezărilor omenești în etapa actuală
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de un Tânăr frumos, un fost haiduc, pentru care doinea din fluier de Răsuna Valea Prahovei. Hidronimul Valea Căruntei care desparte simbolic Breaza de Sus de Breaza de Jos nu este departe de aceste frânturi de poveste. Frântură din filonul folcloric, legenda scoate în relief originea păstorească a așezării, fapt confirmat de nenumărate izvoare si documente. Numele Focșeneanu pe care-l au un număr mare de familii din orașul de astăzi atestă că străbunii lor erau originari din satul Focșa de lângă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
au fost nevoiți să emigreze și să se stabilească acolo unde natura și oamenii locului ofereau un mediu mai prietenos. Majoritatea cercetărilor referitoare la rușii de rit vechi au urmărit în primul rând aspectele istorice și religioase, apoi cele lingvistice, folclorice și de geografie umană, contribuind astfel la crearea unui portret aproape complet al staroverului din zilele noastre. Multe informații prețioase referitoare la rușiilipoveni au dispărut în timp în împrejurări nefericite sau necunoscute din arhivele bisericilor staroverilor (incendii, refugieri, războaie, preluarea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
ea însăși în continuă transformare și adaptare la nou. În prezent costumul lipovenesc este din ce în ce mai rar întâlnit, transformându-se într-un costum de sărbătoare și de ceremonie. După 1990 în majoritatea localităților în care locuiesc staroveri au fost înființate ansambluri folclorice care au readus în actualitate elementele specifice ale portului tradițional. Atât la femei cât și la bărbați se folosesc materiale precum barhat (catifea), palatno (pânză), solc (mătase) și sucno (postav). Cele mai multe elemente din vechiul port s-au păstrat la costumul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
un schimb de experiență (schimbare de aer... - mormăie din nou Lulu Chiracu), care îi mai potolise „demonul călătoriilor”, cum îi plăcea să metaforizeze. „La treizeci de ani aveam Europa la degetul cel mic! ... ”, exclama emfatic de câte ori povestea despre turneele formației folclorice Firicelul, pe care o însoțea ca „instructor”. (Același Chiracu: ... la degetul acela cu unghie lungă, prevăzut cu încă două sarcini de bază: scărpinatul în urechi și ciocănitul în sita microfonului, pentru probă, când prezenta spectacolele-concurs pe scena Casei de cultură
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
oral prin aezi și rapsozi. De la miturile „vii” se ajunge așadar la literaturizarea lor, termenul „mythos” căpătând sensurile „fabulație”, „ficțiune”2. Homer și Hesiod au dat viață Teogoniei Eladei, dar nu au creat mituri; ele erau deja existente în tradiția folclorică. După cum spunea E. R. Curtius, în gândirea religioasă a vechilor greci exista credința că zeii s-ar revela în formă enigmatică, prin oracole sau mistere. Mitul este rezultatul unei tradiții orale având un conținut despre care toată lumea trebuie să știe
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
purta aceast? pre?ioas???i unic? podoab?: „ Dar de-ndat? din p?rete Ies ursite că pe-o poart? Flori albastre au În plete, Câte-o stea În frunte poart?". (Miron ?i frumoasă f??? corp) Că ?i steaua din crea?iile folclorice, floarea albastr? Încununeaz? fiin?ele alese; devine astfel simbol al transcenderii, prin iubire pur?, a „cercului strâmt" al realului. Purtând o, fiin?ele obi?nuite se Înal?? În sfera superioar? a absolutului. „Polisemia" de accep? îi a acestui topos poetic
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
alese; devine astfel simbol al transcenderii, prin iubire pur?, a „cercului strâmt" al realului. Purtând o, fiin?ele obi?nuite se Înal?? În sfera superioar? a absolutului. „Polisemia" de accep? îi a acestui topos poetic iubire, aspiră?ie metafizic?, fabulos folcloric d? poeziei eminesciene o frumuse?e aparte, o str?lucire simpl?, adâncime filozofic?. În „Miradoniz", florile sunt „gânduri de aur" d?ruite p?mântului: zână rupe, din gr?dina ei miraculoas? cu „p?duri de flori" cât arborii de mari
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
brichetă nemțească, pe care i-o adusese Parolică de la Berlin. Ha! Uite că și nemții fac lucruri proaste, de mântuială... Și atunci a sunat telefonul. Era Parolică, deh, ca să vezi... Că ce mai face, că ce rezultate are la dansuri folclorice, că dacă stă bine cu tensiunea, dacă nu, are el o țuică de Zalău , că a auzit de un puști care scrie bine și va fi mare scriitor, că miercuri vine Birică și de fapt de asta l-a sunat
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
La început sunt dezorientați. Apoi,maidanezii “riverani” îi lătra și-i pun pe fugă.Mai târziu se coalizează în haite. Au apărut boli noi printre câinii comunitari. Incet,încet sunt integrați în decor.Unii răman “citadini”,alții ajung în mediul “folcloric”. Lângă blocuri fac alianțe cu pisicile. Inadaptații devin “rutieri” pe DN 24. Aici se joacă ruleta rusească printre camioane. Câinii vagabonzi continuă să sosească în oraș. Pe când și doamna B.B. ? ... “Un politician onest este acela care,când este cumpărat,rămâne
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Heci și 15 km de Pașcani, unde se găsesc mormintele lui Petru Rareș și a Doamnei Oltea. În apropiere de Probota, la 5 km distanță, se întinde satul Tătăruși, menționat cu acest nume în anul 1472, sat cunoscut ca vatră folclorică, de al cărui nume se leagă cunoscutul folclorist Alexandru Vasiliu Tătăruși (18761945), apreciat de către Titu Maiorescu drept „unul din cei mai buni învățători ai județului Suceava și din țară”. Era în legătură de prietenie cu N. Iorga, Ion Simionescu, Simion
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
500 de păsări, 2110 câini și alte animale domestice. I.L. 4.7. ETNOGRAFIA Etnografia cuprinde ansamblul faptelor și fenomenelor culturii și civilizației de factură popular-tradițională, referindu-se la arhitectura țărănescă, țesutul de casă și îmbrăcămintea (portul) locuitorilor, obiceiuri, ocupații, creația folclorică (literară, muzicală, dramatică sau coregrafică), datini legate de naștere, ritualuri de nuntă, priveghiul de înmormântare și altele. Teritoriul comunei Lespezi face parte dintr-o arie etnografiă cu elemente definite - Valea Siretului, cu elemente distincte față de zonele limitrofe. Gospodăria este o
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și Dumitru Slătineanu, ultimul fiind invitat și la Radio Iași. Grupul vocal condus de învățătoarea Maria Turicof a reprezentat satul mai ales la concursul cultural Cântarea României. Directorul căminului cultural, Vasile Spataru (1982 -2003), a participat cu formația de teatru folcloric Capra cu roșiori și cu Urătura cu felinar la festivalul folcloric de la Sighetu Marmației și Durău, în cadrul schimbului intercultural; la festivalul Colinda țării pentru minerii Văii Jiului de la Petroșani; la Iași, cu ocazia unor emisiuni televizate; în cadrul festivalului național Cântarea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
vocal condus de învățătoarea Maria Turicof a reprezentat satul mai ales la concursul cultural Cântarea României. Directorul căminului cultural, Vasile Spataru (1982 -2003), a participat cu formația de teatru folcloric Capra cu roșiori și cu Urătura cu felinar la festivalul folcloric de la Sighetu Marmației și Durău, în cadrul schimbului intercultural; la festivalul Colinda țării pentru minerii Văii Jiului de la Petroșani; la Iași, cu ocazia unor emisiuni televizate; în cadrul festivalului național Cântarea României. Formația de muzicuțe alcătuită din 20 de membri și dirijată
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
rezultatele obtinuțe de-a lungul carierei: - cu piesa „Păcală și Tândală”, având ca actori mânuitori de păpuși elevi de la școala Heci, a ocupat locul I la concursul desfășurat la Teatrul „Luceafărul” din Iași; - locul I cu „Nunta țărănească” cu grupul folcloric „Trestioara”;opt premii I cu solistul vocal Irinel Pascal;3 trofee, 16 locuri I, 38 locuri II la concursuri și festivaluri; - 2 locuri I la Festivalul Național „Balada”, cu prezentarea costumelor populare; - participarea la Festivalul Național „Cristian Răchițan” de la Bistrița
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în România un alt grup de muzicieni populari la fel de bine instalați în tradițiile lor, la fel de virtuozi, inteligenți, flexibili și "subțiri" cu care să poată coopera sunt minime, dacă nu chiar nule. (O spun cunoscând destul de bine Ťpiațať muzicilor tradiționale și folclorice din România de azi.) Ioan Pop, cel care conduce micul grup de țărani-muzicieni și actori ad hoc, e dăruit cu calități rare. El stăpânește muzica Ťțăriiť sale de origine până în ultima fibră; este un vocalist strălucit și un instrumentist care
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
măniște nizănă." Rezonanța lor pe româneșt (în tălmăcirea poetului nostru) nu e mai puțin comică: "Vine popa de la vale/ Cu bărboiul lui cel mare/ Cu cimpoaie-ncondeiate,/ De mărgele-mpestrițate." Limba bulgară, pe care G. Topîrceanu o învăța, natural, nu numai pe cale folclorică, îi joacă și feste, care duc la efecte de asemenea comice, poate și pentru că poetul era și umorist. Crezând că va face impresie unui nacialnic, după ce executase un strașnic salut milităresc, poetul debitează pe nerăsuflate următoarea frază: "Șto ste turi
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
recuperează de la distanță, cu un instinct artistic sigur, atmosfera apăsătoare a unei infraistorii bolnave, într-o încercare de a reconstitui - cu minuție, printr-un soi de arheologie imaginară - câteva identități în derivă. O voce narativă fermă și pasionată, cu inflexiuni folclorice, developează eșantioanele biografice ca pe niște fotografii de epocă, îmbrăcându-le (terapeutic?) morbidețea într-o scriitură mustind de vitalitate. Ritmul hipnotic al relatării generează efecte paradoxale; nici o contradicție între concretețea debordantă a personajelor și aerul lor fantomatic." Avem, în acest
Cumințenia pământului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8835_a_10160]
-
mea/ Prefăcută... Ea glumea!". Iată ultimul joc, acela "în doi, în trei, în cîte-cîți vrei". Ce e ispita lui, altceva decît o glumă? Noi vrem să glumim/ Și să te zidim". Leacul glumei, tragicei glume, este comuniunea. Rezolvarea, vorba vine, folclorică a unei situații fără întoarcere, antidotul blestemului romantic "un chin s-aveți, de-a nu muri deodată". Melcul e luat acasă și devine obiectul unui ritual în gol: "Melc, melc/ Cotobelc,/ Plouă soare/ Prin fînețuri și răzoare,/ Lujerii te-așteaptă-n crîng
După iarnă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8922_a_10247]
-
melomani magnifica Basílica da Estrela (edificiul lisabonez favorit al poetului clujean Adrian Popescu). Juna cercetătoare literară Golgona Anghel și-a lansat monografia despre poetul Al Berto la Casa Pessoa, printre obiectele păstrate de la faimosul autor disimulat sub câteva heteronime. Ansamblul folcloric Bucovina a cântat și dansat la Palácio da Independencia, locul unde în secolul 17 se adunau conspiratorii anti-hispanici. Soprana Angela Gheorghiu, dirijorul Cristian Mandeal și pianistul Radu Lupu au apărut (în concerte succesive) pe scena opulentei Fundații Calouste Gulbenkian din
Frânturi lusitane - Tărâm al ambianţelor faste by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9848_a_11173]
-
celor ce trag la vîsle/dincolo să ducă lumea de deasupra mai departe/ nu știe nimeni de ce/ încă și încă" (Către mări de zăpadă). Și o altă strună pe care bardul o atinge cu dexteritate e cea a unui ermetism folcloric care ni-l amintește pe Dan Botta ("numai cerul mamei nu-i/ crucea-n munte să o sui/ taie-n os cuțitul sfere/ de cuvinte și tăcere/ am uitat un om iubit/ într-o rană și-a murit" șDe iubireț
Poeți din Nord by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9917_a_11242]
-
secolul XIX, referindu-mă la mentalități, obiceiuri, tradiții, citesc fragmente din Creangă. - E o performanță ce faceți dumneavoastră, având în vedere că proza lui Creangă e foarte greu de tradus, din cauza coloraturii sale specifice, regionalismelor și arhaismelor, expresiilor de factură folclorică, zicerilor paremiologice, cărora e dificil să le găsești corespondențe în limbajul contemporanilor. Și mă refer aici chiar și la contemporanii mei din România, din generația tânără. - Tocmai în stilul operelor sale, foarte particular, constă originalitatea lui Ion Creangă. Și mă
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
proeminent și mai reușit vers de tip italian rămîne fără îndoială endecasilabul iambic, versul sonetului petrarchist; după cum sonetele marchează, desigur, punctul cel mai înalt al poeziei lui Asachi. La cealaltă limită a unei scări prozodice imaginare, întîlnim versul de tip folcloric, octosilabul trohaic; romantismul, tot mai prezent, sfîrșește prin a-l influența și pe Asachi, mai ales în balade pe teme populare sau istorice (Jijia, Turnul lui But etc.). Cum ne explicăm această largă paletă? Poetul moldovean a vrut probabil să
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]