5,845 matches
-
înflăcărate ale mândrilor așezămintelor de aici. Maria Stroia este printre cele mai frumoase tinere de pe la Orăștie și cântă mai frumos decât toate! Se poate foarte bine crede că vocea artistei Maria Stroia, mirabilă și valoroasă a preexistat în comorile cântecelor folclorice, doar că nu-și aflase până la ea vibrațiile vocale ale melodicității mătăsoase și fragile ce clădesc frumos și alinător cântecul neuitat! Chipul artistei Maria Stroia e asemănător florilor, iar glasul ei este asemeni foșnetului serilor și zorilor satelor românești, unele
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1421217758.html [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
furnică repertoriul său de doine și balade, de cântece lirice și de ceremoniale, de melodii, de jocuri specifice zonei, cum ar fi învârtita, jiana și hațegana, bătuta ciobănească și brâul pădurenesc, masiv și impresionant ca valoare de creație și autenticitate folclorică, îi asigură o prezență evidentă inconfundabilă în peisajul artei noastre folclorice, căreia, prin interpretarea sa caldă și nuanțată, originală și veridicală îi aduce un suflu nou, un sprijin neprețuit și convingător în confruntarea care se petrece astăzi, la noi, cu
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1421217758.html [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
de ceremoniale, de melodii, de jocuri specifice zonei, cum ar fi învârtita, jiana și hațegana, bătuta ciobănească și brâul pădurenesc, masiv și impresionant ca valoare de creație și autenticitate folclorică, îi asigură o prezență evidentă inconfundabilă în peisajul artei noastre folclorice, căreia, prin interpretarea sa caldă și nuanțată, originală și veridicală îi aduce un suflu nou, un sprijin neprețuit și convingător în confruntarea care se petrece astăzi, la noi, cu așa zisele manele. Aparițiile sale pe scena de concert a Ansamblului
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1421217758.html [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
sau filme pe D.V.D.-uri, sunt așteptate și primite întotdeauna cu dragoste și interes din partea publicului; ele sunt apreciate și aplaudate de fiecare dată cu sinceritatea și căldura cuvenite unei veritabile artiste: Maria Stroia.” Un așa semeț triumf al muzicii folclorice încoronează, așadar, doina, balada, colinda, cântecul de dragoste, bocetul, bătuta, cântecul de joc, pe ritmurile locurilor Orăștiei ale învîrtitei, jianei, hațeganei, bătutei ciobănești și brâului pădurenesc, odinioară cântate magnific de neuitatul Drăgan Muntean, iar azi readuse cu prospețime și lumină
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1421217758.html [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
balada, colinda, cântecul de dragoste, bocetul, bătuta, cântecul de joc, pe ritmurile locurilor Orăștiei ale învîrtitei, jianei, hațeganei, bătutei ciobănești și brâului pădurenesc, odinioară cântate magnific de neuitatul Drăgan Muntean, iar azi readuse cu prospețime și lumină, de către artista muzicii folclorice a Orăștiei, Maria Stroia. Este absolventă a Școlii Populare de Artă din Deva (1988-1991), unde s-a pregătit la canto muzică populară cu inegalabilul melod al Hunedoarei, Drăgan Muntean. A absolvit, de asemenea, Facultatea de Etnomuzicologie și Folclor, la Universitatea
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1421217758.html [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
de asemenea, Facultatea de Etnomuzicologie și Folclor, la Universitatea „Hiperion” din București, în 1994 și Facultatea de Muzică a Universității „Spiru Haret”, tot din București, Secția Pedagogie muzicală, în anul 2002. A activat sau activează ca artistă interpretă de muzică folclorică la Ansamblul „Doina Mureșului” - Orăștie; Ansamblul „Getuza” al Centrului de Creație și Cultură - Deva; Ansamblul „Doina” al Ministerului Apărării Naționale din București; Ansamblul „Doina” al studenților din București; Ansamblul Artistic „Ciocârlia” al Ministerului Administrației și Internelor București - 1992. Consacrarea sa
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1421217758.html [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
de aur”, Corabia - Olt, 1990; „La izvor de cânt și dor”, Lipova - Arad, 1990; „Maria Tănase”, Craiova - Dolj, 1991 și altele... Frumoase împliniri și încă și mai frumoase orizonturi, căci ceea ce poate învinge frumosul făptuirilor artistice ale interpretei de muzică folclorică românească este doar mai frumosul pe care însăși îl poate încă arăta în oglinda muzicii folclorice românești, fiind azi o tânără cu puterile artistice în urcare. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Maria Stroia. Frumoasă cântăreață cu
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1421217758.html [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
Craiova - Dolj, 1991 și altele... Frumoase împliniri și încă și mai frumoase orizonturi, căci ceea ce poate învinge frumosul făptuirilor artistice ale interpretei de muzică folclorică românească este doar mai frumosul pe care însăși îl poate încă arăta în oglinda muzicii folclorice românești, fiind azi o tânără cu puterile artistice în urcare. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Maria Stroia. Frumoasă cântăreață cu puteri artistice în urcare / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1475, Anul V
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1421217758.html [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
încât nimeni nu o mai apără decât artiști transformați în soldați care au sigiliul sărutului îndumnezeit al harului combinat cu datoria. Valoarea interpretativă și repertoriul artistei Nicoleta Voica, născută la Reșița, Caraș-Severin, au condiția ideală ce răspunde crezământului că muzica folclorică e a tuturor, dar nu toți o pot glăsui! Solista de muzică a Banatului, Nicoleta Voica, acum când este din ce în ce mai greu de cules cântec, deoarece bătrânii noștri nu sunt eterni și-i și diminuată preferința pentru arta autentică deoarece falsul
NICOLETA VOICA. NEDEZBINARE ÎNTRE INIMĂ ŞI MINTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434780411.html [Corola-blog/BlogPost/372451_a_373780]
-
agenții securității, trimiși pe urmele lui, de la București. În anii 1970-1975 a activat la Teatrul Muzical ,,Nicolae Leonard” din Galați, ca balerin, ceea ce i-a dat posibilitatea mai multor turnee în străinătate. Într-o astfel de deplasare, făcută împreună cu Ansamblul Folcloric Horincea, în Anglia, a decis să nu se mai întoarcă în România și a cerut azil politic. După o luptă stăruitoare și în orice moment primejdioasă, a reușit să își aducă alături băiatul și soția. În anii 1978-1984, Sandu Pobereznic
SANDU POBEREZNIC. UN BALERIN ÎN EXIL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1005 din 01 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Sandu_pobereznic_un_balerin_aurel_v_zgheran_1380624149.html [Corola-blog/BlogPost/357537_a_358866]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > EREZIE FOLCLORICĂ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Poezia face totul mai ritmat Însă doar copilăria-i mai aproape de cer Hai să-ți ghicesc patrie în casa poporului Prea mulți oameni pur și
EREZIE FOLCLORICĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/costel_zagan_1421915211.html [Corola-blog/BlogPost/350141_a_351470]
-
fuge de tineri Lumină lacrimi diurne Cât a suferit soarele ca să putem crește Haiduc Doamne pe facebook Poate că arta nu-i decât cea mai demo cratică formă a admirației Costel Zăgan , EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: EREZIE FOLCLORICĂ / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1483, Anul V, 22 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
EREZIE FOLCLORICĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/costel_zagan_1421915211.html [Corola-blog/BlogPost/350141_a_351470]
-
emoții. Evenimentul de la Bunești - Suceava cu inaugurarea muzeului era un eveniment deosebit pentru comunitatea locală dar și pentru cea județeană, dovada a fost o implicare majoră. Faptul că totul se va desfășura sub sigla binecunoscută de acum de; Festivalul literar folcloric FLORI DE PE ȘOMUZ ajuns la a treia ediție. Am fost invitat și participat la toate cele trei ediții, prima fiind organizată în 2011. Ediția din 2015 avea să fie mult mai deosebită. După slujba de sfințirea a Colecției muzeale Bunești
TREI ANTOLOGII CU PRIETENI PARTEA ÎNTÂI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1443128562.html [Corola-blog/BlogPost/362919_a_364248]
-
informații, ca și maestrul Benone Sinulescu, cel care m-a ținut din scurt, îndemnându-mă să scriu despre unii artiști pe care altminteri i-aș fi omis și povestindu-mi în dese discuții întâmplări din fabuloasa lume a spectacolului muzical folcloric, în care a trăit o viață, fiind azi unul dintre cei mai de seamă artiști ai neamului românesc... Maestrul mi-a cerut să nu îl remarc frecvent în paginile cărții, cunoscută fiindu-i modestia, dar a fost cu neputință să
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1453291840.html [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
de seamă artiști ai neamului românesc... Maestrul mi-a cerut să nu îl remarc frecvent în paginile cărții, cunoscută fiindu-i modestia, dar a fost cu neputință să îi acopăr prezența mai mult decât mă lasă adevărul istoriei melosului nostru folcloric, la fundația căruia se află ca o coloană la bolta unei catedrale. Cât privește fondul de fotografie, el se datorează în primul rând artiștilor imaginii fotografice, cineastul George Dăscălescu, Daniel Angelescu, fotograful Casei Majestății Sale Regelui Mihai I, Ioana Chiriță
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1453291840.html [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
ca acest cântăreț care are înmulțiți anii în urmă să n u-și lărgească repertoriul cu melodii revocate din pastișele muzicii, ori atribuite snopului de cântece care nu este din spic ci din puzderie?! Nu sunt mulți interpreți de muzică folclorică moldovenească în comparație cu interpretele, dar printre cei autentici și de prestigiu sau chiar primul dintre ei este Anton Achiței. El poartă din timp, prin timp și pentru purul și supraviețuitorul folclor de mâine, etosul muzicii populare culese ales din cultura țărănească
ANTON ACHIŢEI. NU-I GRĂDINĂ PENTRU CÂNTEC, MAI ÎNSORITĂ CA MOLDOVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396901698.html [Corola-blog/BlogPost/354047_a_355376]
-
urmate de un spectacol de excepție. Printre artiștii care s-au evidențiat în sectacolul care a însoțit evenimentul au fost: Fuego, fetița Maria Crăciun, Savin Laviniu Penea (vioară), Mihai Simionov (pian), Ansamblul de datini și obiceiuri „Tisa”, Nicolae Caragea, Ansamblul folcloric profesionist „Doina Oltului”, Costinel Alcsandrescu și Maria Ghinea, Marius Ciprian Pop, Teodora Drăgoi, si Niculina Merceanu. Spectacolul - care a durat patru ore - s-a bucurat de unanimă apreciere a participanților, printre care subliniem prezenta primei doamne a țării, Maria Băsescu
SPECTACOL IN MEMORIAM „GRIGORE VIERU” de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 60 din 01 martie 2011 by http://confluente.ro/Spectacol_in_memoriam_grigore_vieru_.html [Corola-blog/BlogPost/344376_a_345705]
-
Acasa > Cultural > Modele > GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ȘI DĂRUITOARE A MOȘTENIRII FOLCLORULUI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1256 din 09 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Vor certa specialiștii pe cineva care îndrăznește să considere muzica folclorică moldovenească atât de vastă și cu iubitori atât de înfierbântați încât nu ea ar fi parte integrată a folclorului românesc ci de la ea începe acest folclor...! Să spună cine, ce vrea, dar dacă se dă drumul la muzică, se găsesc
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1402342148.html [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
între inime surori! Indiciul acesta este cel la prima vedere: curățenia sufletească, spiritul vulturului, voioșia, sinceritatea, neocolirea, neascunsul... E un om plăcut pe cât îi este de plăcută vocea, un om frumos pe cât îi sunt de frumoase cântecele. În cosmosul spectacolului folcloric e o lună ce albește drumul între umărul pământului și văzduh și împletește între ele cântece de rară plăcere care n-ar lăsa nici pietrei nefericirea, neiubirea, nebucuria, de n-ar fi totuși piatră...! Are un lirism vocal, se simte
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1402342148.html [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
intrat în Ordinul Dragonului -scopul fiind apărarea creștinismului și cruciada împotriva turcilor otomani-, mai târziu urmându-i calea. Scriitorul britanic Bram Stoker l-a ridicat pe voievodul român la înaltul succes ficțional, derivând de la caracteristicile de bază oferite de surse folclorice și izvoare istorice la vampirism și anumite legende europene. În ciuda negativismului care l-a promovat, a rămas un domn autoritar, pe plan intern ducând o politică antiboierească, protejând comerțul autohton și întărind armata. În politica externă a urmărit două obiective
VLAD ȚEPEȘ de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1414699443.html [Corola-blog/BlogPost/383917_a_385246]
-
durată de trei ore, posibil de împărțit în patru episoade de câte 45 de minute pentru televiziune și două părți de câte 90 de minute pentru proiecția în sală, care să cuprindă filmări de manifestări artistice, momente muzicale, literare și folclorice înregistrări din repertoriul unor artiști și unor formații filmate special sau luate din arhivă, comperajul făcut din discuțiile unor academicieni pe teme de istorie a limbii române, cu cele de istorie propriu-zisă, ligvistică propiu-zisă și alte domenii de devenire națională
ÎNDRUMĂTOR PENTRU DESFĂŞURAREA ZILEI LIMBII ROMÂNE de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ligya_diaconescu_prezinta_i_ligya_diaconescu_1373363314.html [Corola-blog/BlogPost/343510_a_344839]
-
urmează: • O echipă de cercetare de arhivă din membri UCIN specializați, care au realizat sau studiat asemenea materiale la televiziuni și Arhiva Nașională și istorici de film, care va inventaria tot materialul posibil de folosit, • O echipă specializată în spectacole folclorice de televiziune, formații artistice care pot fi folosite și alte genuri corespunzătoare temei, • O echipă de masă rotundă academică în care se moderează evocarea unor semnificații istorice, literare, științifice și de destin național legate de eveniment, • O echipă de realizare
ÎNDRUMĂTOR PENTRU DESFĂŞURAREA ZILEI LIMBII ROMÂNE de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ligya_diaconescu_prezinta_i_ligya_diaconescu_1373363314.html [Corola-blog/BlogPost/343510_a_344839]
-
Canada, Mexic, Cuba, Kuweit, Olanda, Algeria etc., Pretutindeni, s-a bucurat de aprecieri dintre cele mai elogioase din partea publicului și a presei de specialitate. â Din vasta creație a ilustrului compozitor Constantin Arvinte, care cuprinde: muzică simfonică și vocal-simfonică, prelucrări folclorice, muzică de fanfară, a voi trece în revistă câteva lucrări care au intrat demult în tezaurul Fonotecii de aur a Radioului și Televiziunii: Suită simfonică, Cântări străbune, Fantezie concentrantă românească, Coloana Infinită, Suită Sătmăreană, Concert pentru nai, chitară și orchestră
CONSTANANTIN ARVINTE, CONCERT ANIVERSAR LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1466597885.html [Corola-blog/BlogPost/382122_a_383451]
-
orchestră, Fantezie pentru țambal și orchestră, Drăgoiana - Rapsodie moldovenească, Capricio moldovenesc, Capriciu transilvan, balada lui Pintea Viteazul, Cantata Patriei, Baladă despre Tudor Vladimirescu, iar din scrierile pentru muzică de fanfară sunt: Plaiuri românești, Sârba în căruță, Hora- Marș, Opt melodii folclorice românești. Genialului compozitor Constantin Arvinte i s-au recunoscut meritele de către Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, primind Premiul II la Concursul Internațional de Compoziție Corală de la Tours - Franța (1976), fiind decorat cu ordine și medalii din partea statului român. Cu
CONSTANANTIN ARVINTE, CONCERT ANIVERSAR LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1466597885.html [Corola-blog/BlogPost/382122_a_383451]
-
cu puterea gândului și a sufletului îndrăgosit din fragedă tinerețe de folclorul autentic, ceea ce a a marcat de-a lungul carierei domniei sale o ascensiune continuă, urcând fără preget treptele definitorii ale desăvârșirii sale spirituale și muzicale. Din compozițiile domniei sale (prelucrări folclorice) care s-au cântat pe scena Ateneului Român, au fost: Capriciu moldav, Capriciu transivan, Dragostea din ce începe, Bădișorul meu, Cântecul bețivei, Balada lui Ciprian Porumbescu - aranjament pentru pian, Triptic maramureșan, Mândruță bucovineancă, Frunză verde mărăcine, Badea-l meu e
CONSTANANTIN ARVINTE, CONCERT ANIVERSAR LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1466597885.html [Corola-blog/BlogPost/382122_a_383451]