22,482 matches
-
rostite sub înrâurirea inspirației divine. Astfel, Sfântul Ioan Gură de Aur precizează: (...) nu sunt ale mele cuvintele ce le spun, nici nu rostesc de la mine cele ce grăiesc, ci de la Duhul, povățuit fiind de iubirea de oameni a Stăpânului pentru folosul vostru și pentru zidirea Bisericii lui Dumnezeu 41. Sfântul Grigorie de Nyssa, referindu-se la cuvintele de învățătură ale Sfântului Apostol Pavel, spune că acesta nu grăiește cuvinte ale înțelepciunii omenești, ci cuvinte inspirate de la Duhul Sfânt: În toate câte
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
la Sinoade ecumenice și locale. Unii au câștigat respectul și prețuirea împăraților, a împărăteselor și a unor mari dregători, ca Origen, Eusebiu, Sfântul Grigorie de Nazianz, Sfântul Grigorie de Nyssa, Sfântul Ioan Gură de Aur etc., care au mijlocit cu folos pentru apărarea, ajutorarea sau promovarea credincioșilor lor sau chiar cruțarea unor cetăți întregi ca Roma sau Antiohia în împrejurări grele sau chiar dramatice. Alții au fost sfetnici ai împăraților, ca Sfântul Ambrozie, Sfântul Grigorie de Tours etc., cu rezultate cel
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
dar reținând și elemente substanțiale ale umanismului greco-latin, ca: prețuirea rațiunii, armonia ființei umane, valoarea virtuții. Umanismul patristic urmărește dăltuirea creștinului ca chip al lui Hristos 76. În felul acesta, ei au valorificat pozitiv cultura și știința vremii lor în folosul teologiei, au izbutit să facă o <<sinteză vie>> între credința creștină și cultura vremii lor. Efortul lor de elaborare ne edifică în sensul că fondul teologiei autentice și vii este Revelația divină transpusă în miezul vieții creștine, tălmăcită și formulată
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
și de a le întrupa în faptă așa încât să nu mâhnească pe cei care le grăiesc 117. Ei știau că binele lor se află în binele aproapelui 118 și că dacă lipsește lucrarea faptelor, nu ne poate fi de nici un folos numele de creștin 119. Nu cereau nimic în schimb, decât numai un bob de rugăciune de care se bucurau nespus. Și așa, se veseleau de fericita și slăvita viețuire duhovnicească a creștinilor, atenți ca nici cu un gând necurat să
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
a reluat munca la dicționarul tezaur (nici azi încheiată) și apariția, în 1958, a volumul al II-lea al Limbii Române de Sextil Pușcariu în tiraj redus și dirijat numai pentru biblioteci. Cartea d-lui Pavel Țugui se citește cu folos, deschizîndu-ne o lucarnă pentru a contempla o epocă în general funestă. Pavel Țugui, Istoria și limba română în vremea lui Gheorghiu-Dej. Memoriile unui fost șef de secție a C.C. al P.M.R. Editura Ion Cristoiu, 1999.
O carte despre anii 1955-1960 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16469_a_17794]
-
lui Eminescu fusese ereditară ("Cine l-a înnebunit pe Eminescu, căci contest cu energie că el să fi înnebunit de la sine? L-a înnebunit țara lui, poporul lui ce nu l-a cunoscut, ce nu a vrut să facă în folosul lui, cît a trăit, nici o jertfă spre a-i procura mijloacele subzistenței, ci l-a lăsat să-și tîrască viața în neagra mizerie și să moară în casa de nebuni?"). Pasajul lovea și în Junimea. De aceea, poate, în ulterioarele
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
nici cinci ani. Și cel mai mare, cum cereau rigorile ceremonialului, a fost băiat (Carol), asigurînd familiei regale o binefăcătoare succesiune, mult dorită. Principele își îndeplinea conștiincios toate îndatoririle, a vizitat țara în lung și în lat, oprindu-se cu folos acolo unde era cazul, pentru a o cunoaște cum se cuvine. Iar în clipele de răgaz se dăruia pasiunilor sale, botanica și lectura. I-a fost dat (și, mai ales, nerăbdătoarei sale soții, Maria) să aștepte nu mai puțin de
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
sale. Greșala "piloților orbi" care au condus luntrea românească aproape două decenii n-a fost doar aceea de a fi permis să se fure ca-n codru, precizează Eliade, dar de a fi lăsat "să se distrugă burghezia națională în folosul elementelor alogene" și "să se deznaționalizeze profesiunile libere". Cu o frumoasă întorsătură retorică, M. Eliade îi laudă pe evrei ("le înțeleg lupta și le admir vitalitatea, tenacitatea, geniul") pentru că ei s-ar bate "din răsputeri să-și mențină pozițiile", adică
Paradoxul românesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16585_a_17910]
-
se amestecă săracii care muncesc pe salarii de mizerie, obsedați fiind de psihoza prețurilor, cei indolenți și cei scăpătați, care mai cred în "clipa cea repede ce ni s-a dat" și înțeleg să muncească în spiritul unei tradiții, fără foloase evidente și imediate. Clasa de mijloc, atît de necesară însănătoșirii climatului social, economic, dar și politic, e ca o pînză de păianjen: nu poți să spui că lipsește dar nici că există... Care mai poate fi "speranța noastră de îndreptare
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
între cei doi, este războiul priorităților unor idei despre specificul românesc. Învinuirea de plagiat nu există decât voalat (cuvântul este evitat). Dan Botta crede (nejustificat) că unele interpretări ale sale au fost speculate de Blaga, printr-un profit subtil în folosul său, ca personalitate mai bine plasată și mai bine cotată public (diplomat, academician etc.). Agresivitatea surprinzătoare din studiul lui Dan Botta O eroare: Spațiul mioritic al domnului Blaga, publicat inițial în "Timpul" din 18, 19 și 21 mai 1941, urmată
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
fiecăruia din ele. În schimb, nu de cochetărie este vorba în pagina de sine stătătoare de la sfîrșitul cărții cu "Două, trei lucruri ce trebuie știute despre păduri" și cu informația că Andrea De Carlo contribuie la campania Greenpeace Scriitori în folosul pădurilor, drept care volumul a apărut pe hîrtie reciclată. În schimb, tonul sec al unuia ce lasă impresia (nu întotdeuna și certitudinea) că "face pe prostul" izbește de la primele rînduri în romanul Paolei Mastrocola, O barcă în pădure (Una barca nel
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
român o cvasi-perfectă listă bibliografică a propriilor cărți, este BCU București. Ioan Stoica, directorul care a reintrodus-o în circuit, a luat cuvîntul, insistînd pe ideea unei colaborări între Ministerul Culturii și Cultelor, Ministerul Educației și Cercetării și Academia Română în folosul bibliotecilor. Dacă o asemenea "conjuncție" întîrzie, în ciuda apartenenței lor clare, bibliotecile rămîn, de fapt, ale nimănui. De asemenea, a atras atenția asupra "procesării" informațiilor, dincolo de simpla lor înmagazinare. Studenții, cititorii în genere, chiar și la sate, trebuie învățați să "lucreze
Gutenberg n-a murit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11923_a_13248]
-
Tudorel Urian De aproape 14 ani, specialiștii FBI se străduiesc, fără folos, să afle cine și de ce l-a ucis pe savantul Ioan Petru Culianu, în ziua de 21 mai 1991. Este aproape de neconceput ca un mare savant să fie ucis prin împușcare, în miezul zilei, în toaleta unei mari universități americane
De ce a fost ucis profesorul Culianu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11925_a_13250]
-
în nici un caz, concesii, nici măcar tinereții și încrederii acordate de vreun "cap" de cenaclu (a se citi, spre exemplu, cronica despre poezia Adelei Greceanu), transformă "verdictele", mai totdeauna exacte, ale lui Cistelecan, în puncte de plecare pentru cea mai de folos dintre lecturi, aceea pe cont propriu. Titlurile (am reținut, la întîmplare: Expresionismul din sertar, Întoarcerea din concediu, Flirt cu postmodernismul, Lirică de tăuraș, Marea speranță albă) nu-ți dau pace pînă nu citești cronica, și mai pe urmă ea, terminată
Alambicuri cu poeți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11952_a_13277]
-
dacă-și asigură sprijinul unor oameni de aparat cu experiența și încăpățânarea celor menționați. Sunt cu atât mai surprins că actuala putere nu sesizează enorma derută - una structurală, și nu de conjunctură - a pesedeilor și nu încearcă să capitalizeze în folos propriu starea de fapt. Mai mult ca oricând în ultimele două luni și jumătate, semnalele care vin dinspre guvern și președinție sunt anemice pâlpâieli ale unei lumini ce nu indică prezența unei forțe decise și sănătoase, ci doar farul cu
Rebelii de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11944_a_13269]
-
aibă primele semne de îndoială. Sinuciderea lui Maiakovski în anul 1930 a fost din punct de vedere istoric absolut logică. îi fugise pământul de sub picioare. Livrându-se cauzei partidului cu totul, a murit dându-și seama că nu este de folos. Poetul a marcat printr-un foc de armă sfârșitul epocii romantismului revoluționar și i-a făcut partidului, prin sinuciderea sa, un mare serviciu, scutindu-l pe acesta de obligația de a-l lichida. Ca recompensă, Stalin i-a dat titlul
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
Fundației, abilitatea cu care s-au speculat calități profesionale și umane excepționale, crearea unei edituri, a unor relații la care poate nici nu visam înainte, m-au învățat să mă maturizez, să pricep că lucrurile trebuie percepute cu nuanțe și folosul trebuie contabilizat pe termen lung. Am participat la colocvii, la București, la Sibiu, la întîlniri cu mari personalități ale lumii, am ascultat dezbateri pline de substanță, am legat prietenii pe care le port și azi, am fost la tot felul
Apel către modele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11956_a_13281]
-
dai seama că, sub aparenta ei ariditate, ai cum să reconstitui fiecare număr al revistei. De obicei, asemenea cărți rămîn neștiute. Nu se adresează publicului larg, ci unei categorii restrînse de autori - istoricilor literari și cercetătorilor. Mai pot fi de folos cititorilor de reviste interesați de publicistica unui autor sau altul. Nu știu cîte reviste de cultură de la noi au asemenea bibliografii. Normal ar fi să aibă toate, în marile biblioteci. Mi s-a spus, n-am verificat, că din cauza absenței
Scăpările de memorie cu antidoturi plicticoase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12016_a_13341]
-
în care prinde formele literaturii să se întărească prea tare. Trecutul trebuie să se prelungească spre prezent cu mlădieri firești, nu cu superbia antipatică a călătorului cu loc rezervat. O tradiție oarecum curtenitoare, care se impune fiindcă mai e de folos, nu pentru că vremea noastră i-ar datora reverențe, e cea pe care o caută criticul printre texte-fetiș. Revizuirile lui sînt, practic, o "denunțare" a "icoanelor" dragi, pe care ne-am învățat, suflete tinere, să le privim fără întrebări: "Răposatul Haret
Scris-cititul cutumiar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12004_a_13329]
-
deci mai la îndemâna fiecăreia!! Pentru frumusețe mai este bine să urmăm programe de exerciții fizice, pentru o oarecare articulare a tuturor mușchilor, ca pentru a nu îndepărta însăși mângâierea proprie a unui corp frumos și mai ales sănătos, pentru că ce folos ar fi dacă înfățișarea e superbă, dar corpul e dizarmonios și chiar schilodit de atâtea regimuri alimentare (seamănând mult cu anumite regimuri militare). "Mens sana in corpore sano" ne comunică de altfel foarte multe, iar vechii înțelepți au știut de ce
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
subiectivism condamnabil - e foarte bun prieten cu mine, și, de aceasta, nu pot să-l înjur deși a lucrat cu mine la televiziune până a devenit șeful teatrului de televiziune. M-a ascultat și cred că m-a ascultat cu folos, a venit de la Pitești, era un tânăr frumușel avea o nevastă zvârlugă, frumușică și aia”. Cartea se intitulează „50+1 pamflete... ca la Tănase”. „Mă bucur că astăzi pot participa la lansarea cărții lui Nae Cosmescu, care se lansează cu
NAE COSMESCU. LA VÂRSTA POMULUI GATA SĂ UMPLE COŞURILE CULEGĂTORILOR... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382716_a_384045]
-
Credinta > RONDEL RUGĂCIUNE Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Mărite Iisuse Hristoase, rogu-Te cu ardoare, Dă-mi mie, păcătosul, puterea răbdării, Gândurile-mi fie frumoase, de bine-aducătoare, Să-mi vină folosul din puterea iertării! Să nu-mi dai cuvinte tăioase, când mi-e greu și mă doare, Să primesc ce-mi trimiți în virtutea-ncercării, Mărite Iisuse Hristoase, rogu-Te cu ardoare, Dă-mi mie, păcătosul, puterea răbdării! În genunchi, cu rugă
RONDEL RUGĂCIUNE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382779_a_384108]
-
ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > DESPRE SFÂNTA CRUCE ȘI POSTUL ORTODOX - CU FOLOASELE, CU ROADELE ȘI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1530 din 10 martie 2015 Toate Articolele Autorului Despre Sfânta Cruce și Postul Ortodox - cu foloasele, cu roadele și cu binecuvântările lor... Introducere În teologia ortodoxă contemporană
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > DESPRE SFÂNTA CRUCE ȘI POSTUL ORTODOX - CU FOLOASELE, CU ROADELE ȘI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1530 din 10 martie 2015 Toate Articolele Autorului Despre Sfânta Cruce și Postul Ortodox - cu foloasele, cu roadele și cu binecuvântările lor... Introducere În teologia ortodoxă contemporană, problema postului se află prin¬tre preocupările principale. Având în vedere stadiul actual al discuțiilor privitoare la aceasta temă, în cele ce urmează vom prezenta câteva aspecte ale acestei
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
fi primit?“ (I Cor. 4, 7). A pune pe seama lui Dumnezeu tot binele pe care ne-a învrednicit să-l facem, virtuțile noastre și toată fapta bună și orice gând curat aduse ele. Rugăciunea neîncetată este de cel mai mare folos pentru vindecarea părerii de sine. Toate acestea ne ajută să ne așezăm în smerenia lui Iisus Hristos, dobândind pace și liniște sufletească...* - În altă ordine de idei, Părinte Profesor, Care este legătura dintre Cruce și post și care este folosul
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]