623 matches
-
etalarea elementelor agresive servește la atragerea femelelor). Procesul prin care s-a produs acest ansamblu de transformări a fost numit ritualizare. După unul dintre cei mai reputați etologiști, Julian Huxley (1966, p. 250), ...ritualizarea poate fi definită etologic ca o formalizare adaptativă sau o canalizare a comportamentelor motivate emoțional sub presiunea teleonomică a selecției naturale, astfel Încât: a) să promoveze mai bine și mai clar funcțiile de semnalizare Între specii și În interiorul speciilor; b) să servească drept stimuli sau inhibatori mai eficienți
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și a temporalității, a obiectelor și a simbolurilor din vocabularul cultural. Pentru R. Grimes „ritualizarea este o punere În scenă În fața unei audiențe imaginare, concret socială sau construită mitologic” (1995, p. 69). R. Rappaport, În monumentala sinteză asupra riturilor, afirmă: „Formalizarea acțiunilor și exprimărilor verbale, deja semnificative prin ele Însele, și organizarea acestor acțiuni și exprimări formalizate În secvențe mai mult sau mai puțin invariabile, impun forma rituală asupra substanței acestor acțiuni și exprimări” (1999, p. 29). Iar C. Humphrey și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a comportamentului, oamenii produc și legitimează diferențe față de alte practici, iar „amploarea acestor diferențe este ea Însăși strategică” (p. 93). Ritualizarea apare În circumstanțe specifice și se folosește de câteva „operații elementare” deja consacrate de riturile existente În bagajul cultural: formalizarea comportamentelor, impunerea unor opoziții elementare, repetarea, restructurarea spațiului și timpului, sugerarea unor semnificații simbolice, non-instrumentale pentru practicile respective. La capătul procesului de ritualizare se află o formă de control social aparte: Controlul ritual (ritual mastery) reprezintă capacitatea (care nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
jurisprudențiale impuse de Consiliul de Stat. Georges Risler, într-un memoriu privind " Planurile de amenajare și de extindere a orașelor", redactat în 1912 pentru Muzeul social, nu ezita să înfiereze "îngustimea vederilor aleșilor muncipali"1. Pregătirea reformelor urbanismului a permis formalizarea metodelor și atitudinilor dobândite prin planificarea urbană, și aceasta în opoziție cu clasica gestionare patrimonială a teritoriului comunal. Constatarea eșecurilor a generat un discurs modernist de luptă contra lipsei de îndrăzneală, a incompetenței și egoismului edililor locali. Acest discurs va
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
echilibrare a dezvoltării regiunilor i-a conferit acestuia un loc strategic în elaborarea politicii de amenajare teritorială. Această conversiune a amenajării teritoriale în problema dezvoltării urbane a consolidat aspectul său voluntarist; ea substituia tatonărilor empirice ale perioadei de început o formalizare complicată a filosofiei sale. Politica de amenajare teritorială nu voia să mai dea impresia că este o politică de asistență pentru năpăstuiții modernizării: ea avea ambiția să devină motorul creșterii. Integrarea problemei urbane în amenajarea teritoriului este reperabilă în primul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a copiilor deficienți de auz se realizează cu probe în care limbajul verbal intervine cât mai puțin. Acestea sunt probele neverbale și de performanță. Denumirea de "test fără limbaj" este relativă deoarece se adresează unor mecanisme psihologice puternic marcate de formalizarea lingvistică. Roșca, într-o taxonomie a testelor de inteligență, distinge între: - teste de inteligență individuale, predominant verbale Binet-Simon, Wechsler; - teste individuale neverbale și de performanță - Kohs, Labirinte Porteus etc.; - teste de inteligență de grup - Raven, Domino 48, Domino 70 etc.
Strategii educa?ionale pentru copiii cu deficien?e de auz by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Science/84048_a_85373]
-
se poate încerca să se descifreze și specificul contribuției lui la romanul „retro” Femeia în roșu (1990; Premiul Uniunii Scriitorilor), scris împreună cu Adriana Babeți și Mircea Nedelciu. An de an, după 1990, utilizând cu o tot mai severă parcimonie și formalizare uneltele analistului literar în paginile revistei „Orizont”, M. a trecut, impetuos și coroziv, la eseul și pamfletul politic, găzduite în „România literară”, la rubrica intitulată „Contrafort”, adevărată retortă de veninuri politice, mai mult sau mai puțin justificate, scrise cu nerv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
aplică metoda structuralistă în studiile sale, care au în vedere - și pe urmele unor cercetări românești cu tendințe monografice datorate lui Lazăr Șăineanu, G. Călinescu, Gh. Vrabie și Ovidiu Bârlea - basmul. În cea mai importantă lucrare, Stereotipia basmului (1973), analizează formalizarea, un element al stereotipiei - lege a oralității studiată pe plan universal de F.M. Luzel, P. Sébillot, R. Petsch, R. Basset, J. Polívka, R.M. Volkov și, la noi, de G. Călinescu - în basmele populare românești, abordând concomitent numeroase aspecte care ating
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
lor cu altele, un proces de „întrepătrundere a elementelor diferitelor tipuri de formule”, paliditatea inovației, prezența „precizărilor-paranteză”, care trimit la aspecte reale de viață, reducția numărului de formule. Se reliefează, pe baza examenului comparativ, că și în acest domeniu al formalizării, al stereotipizării expresiei, mai puțin propice ieșirii din tipare, basmul românesc și-a creat și a conservat - ca și în fondul de motive - elemente specifice, bunii povestitori știind să își pună în valoare originalitatea chiar în acest spațiu al „locurilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
reține din nou atenția prin considerațiile despre raportul dintre stereotipie și originalitate, ca și prin reflecțiile din Avertisment, privitoare la metodologia cercetării. R. acceptă laturile profitabile din punct de vedere științific ale metodelor moderne, însă respinge diletantismul, absolutizarea anumitor metode, „formalizarea” cercetării, investigațiile hibride, experimentele gratuite, ermetismul, „limbajele secrete”. SCRIERI: Stereotipia basmului, București, 1973; Tradiționnâe formulî skazki, Moscova, 1974; Folclor literar rus, București, 1979; Eseuri despre folclor, București, 1984; Folclor și folcloristică, București, 1996; Model și variantă în folclor, București, 1996
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
schimbări de paradigmă. footnote>. În primul caz menționez următoarele lucrări: Pattanaik și Y. Xu (1990), (1998), (2000), Klemisch-Ahlert (1993), Bossert, Pattanaik, Xu (1994), Gravel (1994), Puppe (1996), Baharad și Nitzan (2000), Gekker (2001). În cel de-al doilea caz, al formalizării în logica fuzzy, voi aminti următoarele rezultate: Bellman și Zadeh (1970), Orlovsky (1978), Ovchinnikov (1981), Nurmi (1981), Kacprzyk (1986), Dutta, Panda, Pattanaik (1986), Barrett, Pattanaik, Salles (1986), (1990), Dutta (1987), Subramanian (1987), Dubois și Koning (1991), Dasgupta și Deb (1991
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
concepție în privința drepturilor (una în care acestea nu sunt intrinseci indivizilor și se acordă, nu se recunosc). Proprietatea de a fi decisiv a unui individ este suficientă, însă prefer termenii folosiți de mine deoarece îmi simplifică munca, mai ales în formalizare, și fac demonstrațiile mai ușor de urmărit. În concluzie, toți aceștia reprezintă doar convenții. footnote> să conteze necondiționat în determinarea preferinței sociale, și 2) preferințele sale pe perechile de alternative care se află în sfera personală a altui individ să
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
specifice subscrise celor două tipuri generale, posibil de cunoscut și de avut În vedere În delimitarea tendințelor generate În contextele socio economice și culturale date, manifeste În modă, motivație, decizie de cumpărare, etc. Atât fenomenul personalizării cât și cel al formalizării distinctive atenționează managerii În necesitatea promovării strategiilor primare ale creativității: pluralitatea perspectivelor și a privirilor potențiale, contrafactualitatea, provocarea, depășirea granițelor, Învăluirea și capturarea (vezi M. Caluschi, Curs creativitate). Efectele Mirabilis și Medici și competența interculturală - tendințe În dinamica piețelor textile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
lor regionale erau în mare nevoie de standardizare. Ca urmare, limbile naționale au fost supuse unui intens program de uniformizare. Ortografia a fost fixată, gramatica a fost standardizată și vocabularele au fost definitivate. Mijloacele textuale ale acestei vaste operațiuni de formalizare și uniformizare lingvistică au fost dicționarele și tratatele de gramatică. Odată cu elevarea limbilor vernaculare la statutul superior de limbi naționale oficiale, scrierile istorice și, ipso facto, conștiința istorică, au fost turnate în jgheaburi naționale. Pe durata secolelor XVIII-XIX, pe măsură
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu Ministerul Administrației și Internelor la elaborarea cadrului legal care să asigure accesul liber la fondurile arhivistice; ... v) colaborarea cu Ministerul Administrației și Internelor și cu organele abilitate de lege pentru combaterea activității infracționale în domeniul patrimoniului cultural național; ... x) formalizarea parteneriatelor interministeriale între Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, în vederea atingerii acestor obiective. ... Articolul 5 (1) În vederea îndeplinirii rolului și a obiectivelor sale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221514_a_222843]
-
cu Ministerul Administrației și Internelor la elaborarea cadrului legal care să asigure accesul liber la fondurile arhivistice; ... v) colaborarea cu Ministerul Administrației și Internelor și cu organele abilitate de lege pentru combaterea activității infracționale în domeniul patrimoniului cultural național; ... x) formalizarea parteneriatelor interministeriale între Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, în vederea atingerii acestor obiective. ... Articolul 5 (1) În vederea îndeplinirii rolului și a obiectivelor sale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239952_a_241281]
-
cu Ministerul Administrației și Internelor la elaborarea cadrului legal care să asigure accesul liber la fondurile arhivistice; ... v) colaborarea cu Ministerul Administrației și Internelor și cu organele abilitate de lege pentru combaterea activității infracționale în domeniul patrimoniului cultural național; ... x) formalizarea parteneriatelor interministeriale între Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, în vederea atingerii acestor obiective. ... Articolul 5 (1) În vederea îndeplinirii rolului și a obiectivelor sale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239953_a_241282]
-
cu Ministerul Administrației și Internelor la elaborarea cadrului legal care să asigure accesul liber la fondurile arhivistice; ... v) colaborarea cu Ministerul Administrației și Internelor și cu organele abilitate de lege pentru combaterea activității infracționale în domeniul patrimoniului cultural național; ... x) formalizarea parteneriatelor interministeriale între Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, în vederea atingerii acestor obiective. ... Articolul 5 (1) În vederea îndeplinirii rolului și a obiectivelor sale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239954_a_241283]
-
cu Ministerul Administrației și Internelor la elaborarea cadrului legal care să asigure accesul liber la fondurile arhivistice; ... v) colaborarea cu Ministerul Administrației și Internelor și cu organele abilitate de lege pentru combaterea activității infracționale în domeniul patrimoniului cultural național; ... x) formalizarea parteneriatelor interministeriale între Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, în vederea atingerii acestor obiective. ... Articolul 5 (1) În vederea îndeplinirii rolului și a obiectivelor sale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239951_a_241280]
-
Pista de audit Combinația de │Lipsa unui sistem logistic care să distingă │- proceduri de control intern; Substituția mărfurilor neunionale. Font 7* 2.5. Fluxul de mărfuri (subsecțiunea 3.4 din SAQ) * Font 7* Fluxul de mărfuri -│Lipsa corespondentei între mărfurile - formalizarea procedurilor pentru import; Font 7* │(clasificarea mărfurilor, după origine, valoare Utilizarea unor date de identificare │etc.). Font 7* Cerințe privind Norme ISO pentru - existența unei scheme de clasificare; Font 7* Generalități Font 7* Generalități │Utilizarea abuzivă a sistemului informatic │- prezentarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266459_a_267788]
-
entitățile sistemului de apărare și ordine publică, precum și statutele corpurilor profesionale. Standardul 4 - Structura organizatorică 4.1. Descrierea standardului Conducătorul entității publice definește structura organizatorică, competențele, responsabilitățile, sarcinile, liniile de raportare pentru fiecare componentă structurală și comunică salariaților documentele de formalizare a structurii organizatorice. Conducătorul entității publice stabilește, în scris, limitele competențelor și responsabilităților pe care le deleagă. 4.2. Cerințe generale 4.2.1. Structura organizatorică este stabilită astfel încât să corespundă scopului și misiunii entității și să servească realizării în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270814_a_272143]
-
entitățile sistemului de apărare și ordine publică, precum și statutele corpurilor profesionale. Standardul 4 - Structura organizatorică 4.1. Descrierea standardului Conducătorul entității publice definește structura organizatorică, competențele, responsabilitățile, sarcinile, liniile de raportare pentru fiecare componentă structurală și comunică salariaților documentele de formalizare a structurii organizatorice. Conducătorul entității publice stabilește, în scris, limitele competențelor și responsabilităților pe care le deleagă. 4.2. Cerințe generale 4.2.1. Structura organizatorică este stabilită astfel încât să corespundă scopului și misiunii entității și să servească realizării în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270917_a_272246]
-
entitățile sistemului de apărare și ordine publică, precum și statutele corpurilor profesionale. Standardul 4 - Structura organizatorică 4.1. Descrierea standardului Conducătorul entității publice definește structura organizatorică, competențele, responsabilitățile, sarcinile, liniile de raportare pentru fiecare componentă structurală și comunică salariaților documentele de formalizare a structurii organizatorice. Conducătorul entității publice stabilește, în scris, limitele competențelor și responsabilităților pe care le deleagă. 4.2. Cerințe generale 4.2.1. Structura organizatorică este stabilită astfel încât să corespundă scopului și misiunii entității și să servească realizării în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272172_a_273501]