3,085 matches
-
Asociației Scriitorilor din Iași), prima sinteză amplă asupra memorialisticii noastre de călătorie de până la 1900. Cartea propune o tipologie guvernată de criterii diverse (impuse de diversitatea materiei): geografice (muntele, marea), topoi culturali (castelul, hanul, ruina), natura călătoriei („sacră” sau „profană”, formativă, științifică, de plăcere, alegorică, parodică etc.), perspectiva („naivă”, mirată, lucid-critică ș.a.). Notele comune ale genului sunt, după F., echilibrul real-imaginar, gândire-simțire, realism-romantism, atonie-elan, dominanta demitizării (asupra mitizării), persistența „modelului” instituit de comparația lui Dinicu Golescu între realitățile din țară și
FAIFER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
fiind guvernată de categorii pragmatico-teleologice, asociate tipurilor de activități umane deja constituite, demonstrativul, argumentativul, prescriptivul, descriptivul, narativul, conversaționalul. Pentru textul poetic (literar) autoarea adoptă categoria estetică a „autoformativității”, generatoare a unei activități pentru care forma devine scopul însuși al acțiunii formative. Imaginarul, una dintre categoriile fundamentale ale poeticității, se bucură de o atenție specială, stabilindu-se câteva premise filosofico-estetice pentru o logică a imaginarului. O ultimă problemă discutată este intertextualitatea. Este propus un model al intertextualității, luându-se în considerare atât
MIHAILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
comportamental și în permanentă căutare de iubire, înțelegere, comuniune, dar eșuând mereu. Un individ parcă prematur condamnat la incomunicare, o psihologie sucită, pe cât de retractilă în fapt, pe atât de agresivă în fond. A fost remarcat interesul prozatorului pentru „efectele formative, cu sens pozitiv sau negativ, ale impactului istoriei sociale asupra unor ființe cu marcate dispoziții spre exces în receptarea complicată a împrejurărilor vieții personale” (Laurențiu Ulici). Pe de altă parte, prozele de început au fost interpretate ca „niște ecuații intelectuale
GHIŢULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287275_a_288604]
-
care, la rândul ei, provoacă speculația eseistului, atractivă prin ea însăși. Bine organizat, pe cicluri ce se dovedesc etape gândite ca și cum evoluția sa însăși i-ar sta la îndemână în acest scop, lirismul lui Ion Gheorghe e programatic. Năzuința lui formativă are drept subiect mai întâi o mitologie personală, rezolvată în măsura în care poetul își echivalează trăirile cu o stare mitică perpetuă, și drept obiect, mai apoi, ca dobânzi ale acestei perpetuități, o mitologie românească, realizată în măsura în care, aplicat pe diferite planuri, programul se
GHEORGHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287231_a_288560]
-
vedere și un public mai larg, pe care caută să-l deprindă cu frumusețile unei lumi vechi, dar nu apuse. Convins că disciplina clasică nu se reduce la dimensiunea ei științifică, ci implică în egală măsură valențe estetice, etice și formative, fiind esențială pentru alcătuirea unui spirit armonios, H. încearcă să remedieze ceea ce consideră a fi una dintre carențele culturii române și anume îndepărtarea ei de origini, de sursa de frumusețe și valori a latinității, importantă pentru afirmarea specificității naționale într-
HERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
iar, o dată devenit lider, potrivit nevoilor și caracteristicilor grupului, toate sau unele dintre respectivele însușiri și abilități se accentuează sau pot ieși la iveală altele latente: „O funcție de conducere nu ratifică doar un echipament psihologic existent, ci este totodată și formativă”, afirmă același autor (p. 168). Fără măcar o parte dintre trăsăturile menționate ca necesare în activitățile de conducere, indiferent de natura lor, este greu să ajungă cineva lider, dar prezența lor la o anume persoană nu-i asigură acesteia automat
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
practică pe care o mai întâlnim în școală - că trebuie ignorate celelalte). În același timp, se cuvine accentuată ideea că toate aceste tipuri de ascultare sunt deopotrivă necesare (spre exemplu, școala a exacerbat rolul ascultării bazate pe informare, minimalizând rolul formativ al ascultării critice și al celei reflexive, precum și rolul motivațional al ascultării pentru divertisment). Katz propune patru tipuri de reacții la modul în care a fost formulat, organizat și transmis mesajul, reacții care pot fi catalogate ca fiind caracteristice receptorului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Astfel, feedback-ul evaluativ presupune să dezvoltăm o opinie despre o problemă aflată în discuție, să efectuăm o judecată - pozitivă sau negativă - bazată pe propriul sistem de valori. În această arie, se disting trei tipuri de feedback: pozitiv, negativ și formativ. 1) Feedback-ul evaluativ pozitiv încearcă să mențină comunicarea în direcția în care se află deja (spre exemplu, dacă ținem un discurs, iar audiența este satisfăcută de modalitatea de prezentare, vom încerca să păstrăm tipul de abordare folosit); 2) Feedback
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comportamentelor de comunicare nepotrivite (dacă este să luăm tot exemplul de mai sus, atunci când audiența este plictisită sau nesatisfăcută de modalitatea de prezentare pe care am ales-o, tindem să ne modificăm sau să ne schimbăm abordarea). 3) Feedback-ul formativ este un tip special de feedback negativ. Acesta presupune în accepțiunea lui Don Tosti că, dacă feedback-ul evaluativ pozitiv trebuie să fie oferit imediat ce o activitate a fost dusă la capăt cu succes (spre exemplu, formulări de tipul „Bună
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
la care cursanții au acces pare să se transforme treptat dintr-o provocare pentru școală într-o alternativă la aceasta. În aceeași ordine de idei, dincolo de accentul informațional care - am văzut - devine tot mai puțin un monopol al școlii, aspectul formativ și motivațional al acesteia se poate regândi și prin metodele de interacțiune; apoi, nu trebuie să uităm că unul dintre obiectivele importante ale sistemului de învățământ este acela de a pregăti individul pentru viață, pentru cerințele situate dincolo de școală. Astăzi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
al educației fizice și ca atare total subordonat scopului, sarcinilor, obiectivelor, structurii și cadrului organizatoric al lecțiilor de educație fizică; 2. Formarea la elevi de cunoștințe, priceperi și deprinderi (abilități) necesare practicării integrale și independente a jocului de fotbal. Valențele formative ale jocului de fotbal îl recomandă ca pe un mijloc eficient al educației fizice școlare, motiv pentru care este prezent atât în lecțiile de educație fizică obligatorii din clasele I - XII, cât și în celelalte activități sportiv - recreative din școlile
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
pentru fiecare clasă. În fiecare lecție de educație fizică de circa 40 45 minute, spațiul rezervat jocului de fotbal este de regulă de 15-20 minute, spațiu care trebuie folosit cu mult discernământ de către profesor pentru a valorifica la maximum valențele formative ale acestui joc sportiv, în direcțiile amintite, respectiv: recreație, refacere și formare a personalității. Curricula fotbalului școlar, ca parte integrală a disciplinei educație fizică, preia obiectivele specifice pe care, în concordanță cu valențele jocului de fotbal, le diversifică în obiective
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
ca parte integrală a disciplinei educație fizică, preia obiectivele specifice pe care, în concordanță cu valențele jocului de fotbal, le diversifică în obiective operaționale proprii, obiective care urmează să fie realizate (rezolvate) apoi în lecțiile de educație fizică. Astfel, valențele formative ale jocului de fotbal devin în curriculumul acestuia în școală obiective specifice care, în continuare, în practică se diversifică în obiective operaționale. Având în vedere cele prezentate în paginile precedente, obiectivele principale al acestui manual sunt: 1. Întreținerea și îmbunătățirea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
lecțiile de educație fizică din învățământul primar și gimnazial și practicarea lui autonomă în cadrul unei competiții cu mai multe echipe, cu efectiv redus pe teren redus și cu regulament simplificat, ceea ce va permite accesul tuturor elevilor claselor respective la valențele formative ale jocului de fotbal. Actualizarea principalelor noțiuni teoretice specifice educației fizice și jocului de fotbal Scopul unității de curs: Actualizarea principalelor noțiuni teoretice cu care se operează în educația fizică școlară și în mod particular, în metodica predării fotbalului în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
aspect procesual, deprinderile sunt: „acțiuni automatizate ce comportă o simplificare, o reducție treptată a proceselor psihice implicate în componența lor”; 2. Sub aspect funcțional: „deprinderile se limitează de regulă la o acțiune sau operație, la un algoritm”; 3. Sub aspect formativ: „în cazul deprinderilor se constată o scădere treptată, o epuizare a rezervelor potențiale, ca urmare a realizării lor sub forma performanțelor situate la limita superioară a posibilităților de dezvoltare.”. În Teoria Educației Fizice și Sportului (2006) Mârza Dănilă Dănuț, afirmă
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
solicitare fizică și încordare nervoasă în competiții. Jucătorii trebuie să fie la fel de eficienți în atac sau în apărare, în conducerea mingii sau în recuperarea ei. Așadar nominalizăm o altă caracteristică a jocului de fotbal - tendința de universalitate a jucătorilor. Caracteristicile formative ale jocului de fotbal școlar Jocul de fotbal școlar este caracterizat de faptul că: 1. are o deosebită valoare educativă care se datorează și regulamentului sau care îl obligă pe jucător la o comportare demnă în teren, la sportivitate - atitudine
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
multilaterală și armonioasă; 4. contribuie la dezvoltarea motricității generale a celor care îl practică; 5. dezvoltă aptitudinile psiho-motrice individuale și în interdependență, „regimul” lor de manifestare în fotbal fiind diferit; 6. este un mijloc important de recreere și agrement. Valențele formative ale jocului de fotbal școlar Practicarea jocului de fotbal are asupra practicanților influențe multiple, variate și profunde, în funcție de gradele de implicare, de scopul implicării, în funcție de formele de practicare a lui, dar și în funcție de cadrul organizatoric în care se desfășoară jocul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
jocului de fotbal are asupra practicanților influențe multiple, variate și profunde, în funcție de gradele de implicare, de scopul implicării, în funcție de formele de practicare a lui, dar și în funcție de cadrul organizatoric în care se desfășoară jocul sau competiția de fotbal respectivă. Valențele formative ale jocului de fotbal îl recomandă ca pe un mijloc eficient al educației fizice școlare, motiv pentru care este prezent atât în lecțiile de educație fizică obligatorii din clasele I - XII, cât și în celelalte activități sportiv - recreative din școlile
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
XII, cât și în celelalte activități sportiv - recreative din școlile gimnaziale și din licee. În lecțiile de educație fizică, jocul de fotbal se subordonează cadrului organizatoric al disciplinei educație fizică inclusă în trunchiul comun și orarul săptămânal al școlii. Valențele formative ale fotbalului se manifestă în trei direcții: 1. Direcția recreativ distractivă; 2. Direcția compensatorie, de refacere neuro-psihomotrică; 3. Direcția formativă asupra personalității și caracterului elevilor. Desigur că, practicarea jocului de fotbal în lecțiile din învățământul preuniversitar influențează și asupra motricității
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de fotbal se subordonează cadrului organizatoric al disciplinei educație fizică inclusă în trunchiul comun și orarul săptămânal al școlii. Valențele formative ale fotbalului se manifestă în trei direcții: 1. Direcția recreativ distractivă; 2. Direcția compensatorie, de refacere neuro-psihomotrică; 3. Direcția formativă asupra personalității și caracterului elevilor. Desigur că, practicarea jocului de fotbal în lecțiile din învățământul preuniversitar influențează și asupra motricității generale și specifice. Conform curriculei școlare, fiecare dintre cele trei direcții menționate ia forma și conținutul unor obiective specifice fotbalului
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Conform curriculei școlare, fiecare dintre cele trei direcții menționate ia forma și conținutul unor obiective specifice fotbalului care, la rândul lor, vor determina obiective operaționale proprii. Acestea sunt: 1. Obiective recreativ - distractive; 2. Obiective compensatorii și de refacere; 3. Obiective formative asupra personalității elevilor. Fiecare obiectiv specific se concretizează în obiective operaționale proprii care motivează prezența jocului de fotbal în lecțiile de educație fizică, astfel: Obiective operaționale recreativ-distractive 1. Satisfacerea necesității de recreere și de distracție prin inducerea imediată a „stării
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
lecții pentru fiecare clasă. În fiecare lecție de educație fizică de circa 40-45 minute, spațiul rezervat jocului de fotbal este de regulă de 15-20 minute, spațiu care trebuie folosit cu mult discernământ de către profesor pentru a valorifica la maximum valențele formative ale acestui joc sportiv, în direcțiile amintite, respectiv: recreație, refacere și formare a personalității. Curricula jocului de fotbal în școală se concretizează în Programa Educației Fizice editată de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și pe categorii de școli, nivele și
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
ca parte integrală a disciplinei educație fizică, preia obiectivele specifice pe care, în concordanță cu valențele jocului de fotbal, le diversifică în obiective operaționale proprii, obiective care urmează să fie realizate (rezolvate) apoi în lecțiile de educație fizică. Astfel, valențele formative ale jocului de fotbal devin în curriculumul acestuia în școală obiective specifice care, în continuare, în practică se diversifică în obiective operaționale. Obiectivul principal al prezenței jocului de fotbal în lecțiile de educație fizică din învățământul primar și gimnazial este
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în lecțiile de educație fizică din învățământul primar și gimnazial este practicarea lui autonomă în cadrul unei competiții cu mai multe echipe, cu efectiv redus pe teren redus și cu regulament simplificat, ceea ce permite accesul tuturor elevilor claselor respective la valențele formative ale fotbalului. Acestea sunt active, eficiente, numai atunci când jocul este practicat autonom, integral, repetat, cu o motivație suficientă din partea elevilor, capabilă să asigure imediat o „stare generală de bine” elevilor practicanți. Jocul de fotbal este un mijloc important, principal al
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
elaborare a noilor programe școlare de educație fizică și sport a fost demarată în 1994/1995. Programele de educație fizică au un conținut diferențiat în funcție de gradul, ciclu de învățământ, tipul de școală ceea ce asigură accesibilitatea și un mai pronunțat caracter formativ al procesului instructiv-educativ prin creșterea contribuției educației fizice la pregătirea elevilor pentru profesiunea următoare. Evaluarea elevilor, notarea lor privind însușirea practicării jocului de fotbal, trebuie să fie realizată în funcție de „Standardele de evaluare” concepute în anul 2003 de Serviciul Național de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]