25,767 matches
-
și o nouă perspectivă prin focalizarea părintelui pe propria persoană? Dacă, în materialul precedent, profesorul universitar Ion-Ovidiu Pânișoară, doctor în Științe ale Educației în cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației a explicat tipologiile întrebărilor, acum arată cât de importantă este formularea "întrebării din spatele întrebării". Trei pași importanți stau la baza acestui interesant instrument de parenting, potrivit lui Miller (2013), susține profesorul universitar Pânișoară. Primul pas presupune înlocuirea întrebărilor cu impact negativ „de ce?”, „când?” sau ”cine?” cu cele de tip „ce?” sau „cum
Părinți de succes: Întrebările, arsenalul unei educații responsabile (II) by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80053_a_81378]
-
parenting, potrivit lui Miller (2013), susține profesorul universitar Pânișoară. Primul pas presupune înlocuirea întrebărilor cu impact negativ „de ce?”, „când?” sau ”cine?” cu cele de tip „ce?” sau „cum?”. Astfel, întrebările de tip „de ce?” duc la victimizare și nemulțumiri (spre exemplu, o formulare ca „De ce este copilul meu dezordonat?” îl face pe părinte să se simtă fără putere, să se simtă singur în problema cu care se confruntă și să-i vină greu să găsească o soluție). Cele de tip „când?” duc la
Părinți de succes: Întrebările, arsenalul unei educații responsabile (II) by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80053_a_81378]
-
fără putere, să se simtă singur în problema cu care se confruntă și să-i vină greu să găsească o soluție). Cele de tip „când?” duc la tergiversări/amânări, iar întrebările de tip „cine?” duc la găsirea unui vinovat și formularea de acuze. Referitor la cel de-al doilea pas, în contextul acestor întrebări din spatele întrebării, Miller consideră că ele ar trebui să se refere la persoana părintelui și să conțină cuvântul eu și nu ei, tu, voi, noi. În diverse
Părinți de succes: Întrebările, arsenalul unei educații responsabile (II) by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80053_a_81378]
-
al doilea pas, în contextul acestor întrebări din spatele întrebării, Miller consideră că ele ar trebui să se refere la persoana părintelui și să conțină cuvântul eu și nu ei, tu, voi, noi. În diverse situații este indicat a se înlocui formularea de genul „Tu mă aduci în starea asta” sau "mă deranjezi" cu mesajul „sunt într adevăr extrem de obosit și nu mă simt în stare să mă joc cu tine acum”. O astfel de abordare descurajează reacțiile defensive și ostile ale
Părinți de succes: Întrebările, arsenalul unei educații responsabile (II) by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80053_a_81378]
-
este vorba despre filmări regizate. Nu s-a definitivat o formulă, dar au existat mai multe propuneri: scenariu bazat pe ficțiune, scenariu după fapte reale, acest program este o ficțiune, acest program este o ficțiune, bazată pe fapte reale. După formularea textului acesta va fi supus dezbaterii publice pe site-ul Consiliului, timp de 30 de zile. Până la adoptarea decizie, CNA intenționează să trimită televiziunilor o recomandare. Decizia de a obliga emisiunile tabloid bazate pe un scenariu să-și anunțe publicul
Decizia CNA care scoate din minți emisiunile tabloid. Ce mesaj ar putea afișa by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80111_a_81436]
-
Rodica Zafiu Circulă adesea indicații normative "folclorice", bazate pe impresii subiective și judecăți nespecializate. Una dintre acestea afirmă că exprimarea îmi cer scuze ar fi greșită, singurele formulări justificate fiind îți cer scuze sau vă cer scuze. Vorbitorii care împărtășesc această judecată de valoare și-o susțin mai ales prin argumentul logico-gramatical al răsturnării de sens: ei susțin că e normal ca o persoană să ceară scuze (adică
Îmi cer scuze... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8013_a_9338]
-
scuze, 5.480 pentru vă cer scuze, 7.820 pentru îi cer scuze și 998 pentru le cer scuze. Formula cea mai frecventă este însă ironizată pe diverse bloguri: "și atunci, viclenia-i dosnică l-a ajutat să găsească o formulare care-l satisface: Ťîmi cer scuzeť. Adică, își cere scuze lui însuși. Singura persoană din lume căreia merită să-i ceară scuze este EL, unicul, marele și inegalabilul șarlatan electoral (...) Politicozaurus carpato-danubianus nu a reușit încă să învețe sau nu
Îmi cer scuze... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8013_a_9338]
-
cer scuzeť. Adică, își cere scuze lui însuși. Singura persoană din lume căreia merită să-i ceară scuze este EL, unicul, marele și inegalabilul șarlatan electoral (...) Politicozaurus carpato-danubianus nu a reușit încă să învețe sau nu vrea să accepte că formularea corectă este: Ťvă cer scuzeť sau Ťîți cer scuzeť" (tara-noastra-de-KKo.blogspot.com). Unele luări de atitudine sînt și mai violente: "Rușine! Este inadmisibil să te numești jurnalist și să nu știi să scrii corect. ŤÎmi cer scuzeť? Îți ceri dumitale
Îmi cer scuze... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8013_a_9338]
-
chipuri: "desțelinător al ogorului literar", "înainte mergătorul", "începătorul prozei românești moderne", "inițiatorul", "fondatorul" "primul junimist" etc. Cu adevărat, în dimineața prozei românești poate fi socotit primus in orbe. E de presupus că antilatinistului de atunci nu i-ar fi displăcut formularea latinească de acum... Și începutul, spunea Stagiritul, este jumătatea întregului. Unii l-au văzut întotdeauna "greu", iar alții "sfânt". În vremea aceea, între "învățații pandemoniului nostru literar", Negruzzi distinge trei categorii pe care le raportează la planul lingvistic, dar care
COSTACHE NEGRUZZI. Întemeietorul moderat by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8016_a_9341]
-
naționale, la care au participat toți elevii de clasa a VIII-a, MEN a avut ca obiectiv familiarizarea acestora cu situația de examen". "Ca o mențiune specială, sublinem că în barem (...) este precizat încă de la început: ' Se punctează oricare alte formulări/modalități de rezolvare corectă a cerințelor.' Cu alte cuvinte, baremul a permis corectorilor să puncteze elevii pentru orice descriere corectă, în temă, a subiectelor tratate", precizeaza MEN. Reacția Ministerului Educației Naționale survine după ce Federația Naționala a Asociațiilor de Părinți a
EVALUARE NAȚIONALĂ 2014: Ministerul Educației, reacție după revolta părinților și a elevilor by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/69177_a_70502]
-
2006) cauza lui Eminescu. Am fost încurajat să reiau cererea, răspunzându-mi-se abia în toamnă, în limbaj de lemn, că DRRP-ul nu are buget pentru un "proiect de traduceri din texte de Eminescu"! Ulterior, am primit scuze pentru formularea respectivă cu mențiunea că oricum bugetul pe 2008 este epuizat... dar că proiectul va fi reconsiderat în 2009... Desigur, n-am mai auzit nimic, între timp, s-a schimbat și "echipa" de conducere... a morilor de vânt... Nici inițiativa pozitivă
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
fatalități jurnaliere ale întîlnirii omului cu stihia naturii, cu fiara socială și cu bestia lăuntrică. Dacă e să-l cred pe prietenul meu Gheorghe Iova, și n-am nici un motiv să nu o fac pentru că profunzimea observațiilor sale și pregnanța formulărilor conțin în sine toate argumentele posibile, Apocalipsa nu avea cum să se producă în anul 2000 pentru bunul motiv că ea a fost ratată la 1900. Și uite așa, fără Apocalipsă și fără tăria senzațiilor colaterale, am pășit ferm în
Apocalipsa n-a mai avut loc? by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6936_a_8261]
-
Realitatea TV, 25 august 2012) Se remarcă plenoasmul "lume mondenă". Monden înseamnă, prin traducere lume. • „Astăzi, vremea se va menține în continuare excesiv de caldă.” (Dumitrița Bugnar, Realitatea TV, 26 august 2012) A se menține înseamnă a fi în continuare, așa că formularea este pleonastica. • „Americanii trimisese un avion la Otopeni.” (România TV, 26 august 2012)
Andrei Păunescu, colecţie de perle rostite în direct la Tv. Cum a prins-o în flagrant pe Kovesi () [Corola-journal/Journalistic/81276_a_82601]
-
beneficieze de aplicarea și respectarea legii, fără justiție televizată, fără linșare publică. Tot procesul a fost extrem de public, ceea ce întotdeauna poate să creeze denaturări ale percepției. Justiția ar trebui să nu se lase influențată de presiuni din partea opiniei publice în formularea unei sentințe. Totodată, justiția nu are rolul de a da exemple opiniei publice, de a satisface orgolii de orice natură sau de a aduce pacea socială, ci de a oferi oricărui cetățean dreptate si tratament egal in fata legii", a
Condamnare Voiculescu. Ce spune Călin Popescu Tăriceanu by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81438_a_82763]
-
limba statului contractant solicitat va fi anexată. Certificarea traducerii se face de către un traducător oficial, de către instituția judiciară competența ori de către misiunea diplomatică sau oficiul consular al statului contractant solicitant. 3. Instituțiile judiciare pot folosi pentru cererile de asistență judiciară formulare cu text bilingv, care vor fi stabilite de comun acord de către ministerele de justiție. 4. Actele întocmite în îndeplinirea cererilor de asistență juridică se redactează în limba statului contractant solicitat. Articolul 9 Informații asupra problemelor de drept Ministerele de justiție
DECRET nr. 261 din 9 iulie 1982 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106604_a_107933]
-
nu l-am mai gândit cuvânt cu cuvânt. Trebuia neapărat să umplu un număr de pagini și am recurs la fraze prefabricate - prefabricate tot de mine, în cursul redactării altor articole, sau luate, pur și simplu, din fondul comun de formulări stereotipe ale ziariștilor - astfel încât am reușit să termin la timp. A doua zi, însă, citind articolul în ziar, nu l-am recunoscut. Nu-mi aparținea. Nu zic că nu mă exprima, fiindcă mi se mai întâmplase de multe ori să
Despre scris by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8157_a_9482]
-
cu un număr fix de semne, chiar și atunci când autorul nu are nicio idee clară în minte. Poate pentru că am trecut și eu prin această experiență, trăiesc aproape fizic disperarea încrâncenată a unor autori de a întinde de cuvinte și formulări ca de o pătură prea scurtă pentru a cuprinde un spațiu devenit prin rutină și secarea inevitabilă a ideilor demne de interes, înspăimântor de mare. Contrastul este mai evident în cazul cotidianelor unde, foarte adesea, tabletele de autor par un
Manual de supraviețuire by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7040_a_8365]
-
negativul vieții. S.B. Nu sunt înclinată să văd asta ca pe o "viziune". Eu am sesizat mereu partea "veselă" a personalității lui și am reacționat mai puțin la aspectul de care vorbiți. Ceea ce mă interesa în scrisul lui era perfecțiunea formulării. Era prezentat ca "prietenul lui Ionesco" G.L. În acea epocă a începutului, când nu avea parte de notorietate, visa, se frământa, avea proiecte, se temea pentru viitorul lui cultural în Franța? S.B. Cioran n-a avut niciodată proiecte. Găsea asta
Interviu inedit cu Simone Boué „Nu cred deloc că-i scăpa frumusețea lumii“ by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/7043_a_8368]
-
apără standardele și legitimitatea. Acestea fiind spuse, cred că, dincolo de gravitatea situației, sunt instructive sutele de comentarii apărute în aceste zile pe internet. În spațiul public, instituția în culpă a produs un discurs juridic prin care s-a apărat, interpretând formulări, invocând raportul dintre mai multe reglementări etc. Discursul de apărare al unor foști și actuali studenți a atins însă alte chestiuni, mai serioase și mai interesante. Dar tocmai acest discurs are câteva constante semnificative și îngrijorătoare, care spun multe despre
Suferință și pedeapsă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7064_a_8389]
-
despre logica lui. În definitiv, dacă tot a inventat, cum el însuși spune, metataxiul, e clar că Radu Cosașu poate folosi lejer mult mai accesibilul metatext.) Poveștile copilăriei se insinuează și aici nu în numele expresivității lor narative, ci în contul formulării maleabile. Scena în care un conflict etnic e transpus într-unul sportiv, rezolvarea lui găsindu-se în mănușile a doi pugiliști, prezintă o recurență demnă de toată atenția. Căci ea apare și în O viețuire cu Stan și Bran, și
Mai mult ca stilul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7079_a_8404]
-
minotarii”. Acest cutremur n-a avut efecte puternice asupra rețelei stradale sau a celei de case.” Conform spuselor istoricului Marian Stroia, există două surse importante, pentru cutremurul din 1802: “Prima este cronicarul Dionisie Eclesiarhul contemporan cu evenimentele, care folosește următoarea formulare: “1802, octombrie, 14 s-au cutremurat pămîntul foarte tare de au căzut toate turlele de biserici din București și clopotnița cea vestită - e vorba de turnul Colțea - care era podoaba orașului, cu ceasornic, au căzut și s-au sfărîmat și
210 ani de la cel mai mare cutremur din România () [Corola-journal/Journalistic/80905_a_82230]
-
dintâi constatare pe care o impune această nouă Istorie a României este soliditatea ei științifică. E o lucrare temeinică, sobră și așezată ca arhitectură, academică fără a fi greoaie și doctă fără a fi prolixă. O carte, totodată, bogată în formulări memorabile, dar prin justețea severă a expresiei, nu prin efecte de pirotehnie verbală. Proiectul însuși este unul de factură auster clasică, de prezentare a unei istorii naționale urcînd cronologic din preistorie pînă în zilele noastre. în cel mai tradițional chip
O istorie a României apărută la Paris by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8110_a_9435]
-
un exercițiu de ansamblu care, în fapt, rescrie istoria literaturii române, de asemenea de la începuturi - și mai departe de momentul scrierii Istoriei... lui G. Călinescu. Farmecului stilistic călinescian i se opune altul - i-am zice negricid - lapidar, tăios, inepuizabil în formulări și clocotind de probe, dar structurând pe aserțiunea că literatura română modernă nu și-a făcut încă temele elementare, către luminișul optzecist. întrucât fiecare cută a literaturii noastre este luată la o îndeaproape cercetare, - săracă, săracă, dar nu și puțină
Să nu-ți faci iluzii... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8115_a_9440]
-
însuși, cu performanțele lui anterioare și posibilitățile lui de dezvoltare”, întrucât ”micuțul va crește cu o presiune continuă de a întrece performanța celor din jurul lui, cu o stimă de sine fragilă și un echilibru emoțional insuficient dezvoltat”. Dacă la aceste formulări se mai adaugă și minimalizarea emoției copilului (gen „Hai, nu te mai plânge!” ori „Nu ai nici un motiv să ai emoții!”), părintele nu se dovedește a fi acel antrenor emoțional, care ar trebui să discute cu cel mic, să-l
Părinți de succes: Harta dezvoltării copilului (IV). Gestionarea emoțiilor și a stresului () [Corola-journal/Journalistic/81187_a_82512]
-
Cred că perioada cea mai fastă a oratoriei noastre parlamentare, de la mijlocul secolului al XIX-lea și până la catastrofa comunistă, s-a datorat în mare parte unor intelectuali români cu studii în Franța." (pag. 59) Lecția aceasta de eleganță a formulării e livrată explicit și direct celor dintr-o tânără generație care va să vie. Nu cititorilor de-acum, prea îmbătrâniți în rele pentru exigențele lui Djuvara. Ce e formidabil aici e încrederea în puterea ipotezei de a se împlini cândva
Amintiri din Amintiri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6945_a_8270]