1,158 matches
-
care mutase balizele de semnalizare în apele puțin adânci. Cazacii au luat cu asalt vasul britanic și l-au aruncat în aer. A treia încercare de asediu a fost făcută pe 19-31 august 1855, dar orașul fusese, între timp, bine fortificat, iar desanturile aliate nu au reușit să se apropie suficient de țărm pentru a debarca. Flota aliată a părăsit Golful Taganrog pe 2 septembrie, continuând să efectueze operațiuni militare minore de-a lungul țărmurilor, Mării Azov până toamna târziu. Marea Baltică
Războiul Crimeii () [Corola-website/Science/303095_a_304424]
-
comunitate românească, spre exemplu în cartierul Cumbair trăiesc peste 4000 de români, astfel el este numit de către bulgari „cartierul vlah”. Vidin a apărut pe locul unei așezări celtice cunoscută sub numele de "Dunonia", unde a fost apoi construit un oraș fortificat roman numit "Bononia". Orașul s-a dezvoltat apoi, devenind unul dintre cele mai importante centre ale provinciei Moesia Superior, pe teritoriul Bulgariei de nord-vest și Serbiei de est de astăzi. Stăpânirea romană a luat sfârșit în anul 46 d.Hr
Vidin () [Corola-website/Science/303172_a_304501]
-
primii locuitori ai insulei. Acesta este principala cale de acces spre oraș (socotind în această categorie și aeroportul). Municipalitatea insulei asigura vizitatorilor posibilitatea practicarii diverselor activități culturale și sporturi - tenis, ciclism montan, golf, călărie, windsurfing, navigație, scufundări, quad, karting! Orașul fortificat Dalt Vila, așezarea feniciana Să Caleta, necropolisul Puig des Molins și câmpiile subacvatice din Posidonia Oceanica sunt cele patru elemente excepționale care au fost hotărâtoare că insula să fie declarată „Patrimoniu al Umanităiiț” de către UNESCO în anul 1999. Structura urbană
Ibiza () [Corola-website/Science/303183_a_304512]
-
-l decapita sau de a-i tăia carotida, după deschiderea abdomenului. Samuraii cei mai bogați posedau reședințe vaste, putându-i adăposti pe vasalii și pe războinicii lor. Fortărețele erau construcții provizorii, abia în secolul al XVI-lea construindu-se castele fortificate din piatră, asemănătoare celor europene. În război, samuraiul, călărind pe un cal, încărcat cu harnașamente grele și somptuoase, purta o armură făcută din plăci de fier, coifuri de fier bogat decorate, încălțăminte din piele de urs, un arc mare, tolba
Samurai () [Corola-website/Science/302278_a_303607]
-
un act al fiului și asociatului său la domnie, Mihail I, datat 1417-1418, se vorbește despre "[...]însuși orașul domniei mele Târgoviște[...]" (DRH, B, vol.I). Din acest act se poate înțelege că, la acea dată, aici funcționa o reședință voievodală, fortificată desigur. De altfel, săpăturile arheologice confirmă această supoziție, datând perioadei lui Mircea cel Bătrân: o casă, prima biserică-paraclis, o curtină și urme ale unei palisade (palancă) de lemn de mici dimensiuni. Dezvoltarea și extinderea fortificațiilor se face însă o jumătate
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
țării în București, zidurie încep a se deteriora. Războiul ruso-turc din 1736-1739, purtat și pe teritoriu românesc, afectează grav construcțiile, Curtea domnească fiind incendiată, pentru ca mai apoi, un cutremur de pământ să afecteze decisiv ce mai rămăsese din ruinele incintei fortificate. Unele reparații au mai fost făcute de către domnitorul Grigore al II-lea Ghica între anii 1748-1752 însă de proastă calitate căci boltnițele palatului se surpă în 1785. Un nou incendiu și cutremur în anul 1803 duc ansamblul arhitectonic la o
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
Cunoaștem nume de regi hiksoși și ele par a fi de origine hurită, ceea ce arată că era o populație amestecată pentru că, după alte monumente, aceste nume par a fi semite. În Egiptul de Jos hiksoșii își clădesc un mare oraș fortificat, Avaris, în partea de răsărit a Deltei, unde era adorat zeul Seth, al răului și al dezordinii. Lupta pentru izgonirea hiksoșilor începe de la Teba unde regele de acolo, Kames pornește război contra lor și împotriva sfaturilor primite de la dregătorii săi
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
Poziția lui Jukov și a susținătorilor lui a avut câștig de cauză. Amânările succesive ale atacului german au oferit sovieticilor răgazul necesar să se pregătească din ce în ce mai bine, în patru luni Armata Roșie transformând punga într-una din cele mai puternic fortificate regiuni din istorie. Soldații și civilii sovietici au îngropat aproximativ un milion de mine antipersonal și antitanc și au săpat cam 5.000 km de tranșee pe o adâncime de 175 km. În plus, în zonă fusese masați peste 1
Bătălia de la Kursk () [Corola-website/Science/302352_a_303681]
-
la tencuială, aplicându-se peste ea pictură în frescă) și plumb din Polonia (la acoperiș). După sfințirea bisericii, s-au clădit în următorii ani casa domnească, chiliile călugărești, zidurile împrejmuitoare prevăzute cu bastioane la colțuri. Mănăstirea Slatina a fost astfel fortificată. În noiembrie 1561, Alexandru Lăpușneanu a fost alungat de pe tron de către aventurierul grec Ioan Iacob Heraclid (Despot Vodă), sosit cu oaste străină. După cum relatează Grigore Ureche, pentru a plăti oastea străină care l-a adus pe tron, acesta ""puse pre
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
va reveni din boală o să popească și el pe unii. Știind că domnitorul a făptuit multe omoruri, boierii și Doamna Ruxanda l-au otrăvit și acesta a murit. El a fost înmormântat "cu cinste" în biserica Mănăstirii Slatina. Această mănăstire fortificată a suferit stricăciuni imediat dupa moartea ctitorului ei. Domnitorul Ioan Vodă cel Cumplit (1572-1574) a spoliat mănăstirea de odoarele sale, folosind o parte din argintărie ca să bată monedă. Din cauză că s-a opus, starețul Iacob Molodeț a fost îngropat de viu
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
trebuit să fie înălțat, cu acest prilej fiind ridicat și zidul din acea parte. La mijlocul laturii de est, unde se întâlnesc cele două curtine, se află un turn cu un gang supralărgit la parter pe unde se intra în incinta fortificată. Astăzi intrarea se face pe o poartă de pe latura de vest. De ambele părți ale acestui turn, în interiorul incintei, au existat inițial două corpuri de clădiri fără etaj, având deasupra loc un drumul de strajă, prevăzut cu creneluri de apărare
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
pe timpul dacilor, aici ar fi existat un fort cu rol de apărare, care dădea de veste prin focuri mari altor forturi vecine, precum cel de la Grădiștea Vâlcea, despre iminența năvălirii dușmanilor în regiune. Căpitanul care a condus vremelnic acest loc fortificat a fost Roescu, având sub supraveghere toate satele din împrejurimi. Către sfârșitul secolului XIX, respectiv în anul 1886, localitatea se numea încă "Roesci". Înainte de Primul Război Mondial în comuna Roești au funcționat ca primari Constantin Stănculescu, Dumitru Bulacu, Ilie Avrămescu
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
de clădiri și/sau teren împrejmuit utilizat(e) că o poziție militară defensivă. La origine el era o fortificație celtica de forma rotundă, construită pe vârful unui deal. În epoca română termenul a fost folosit pentru a indica taberele militare fortificate care aveau de obicei formă rectangulara, un exemplu fiind Arutela. Diminutivul latin castellum era utilizat pentru forturi de mici dimensiuni, care erau de obicei, dar nu întotdeauna, ocupate de unități auxiliare și utilizate că baze logistice pentru legiunile române, după cum
Castru () [Corola-website/Science/302075_a_303404]
-
Turda (Potaissa), Cluj-Napoca (Napoca), Drobeta-Turnu Severin (Drobeta, în vecinătatea căreia se află celebrul pod peste Dunăre, cu pilonii conservați, cunoscut că Podul lui Traian, operă a arhitectului sirian Apolodor din Damasc, comandata de împăratul român Traian). Bazele militare (sau lagăre) fortificate, asemănătoare castrelor, sunt încă de actualitate; un exemplu concret fiind baza militară Marmal din apropierea localității Mazar-e-Sharif, Afganistan. Formă bazei este dreptunghiulara iar zidurile fortificațiilor sunt realizate prin alipirea de gabionuri „HESCO” având rolul de a reduce și compartimenta efectele mortierelor
Castru () [Corola-website/Science/302075_a_303404]
-
din anul 101. După cucerirea Daciei, limesul între cele două provincii a devenit superfluent, însă numărul auxiliilor a scăzut, iar porțiunea vestică a limesului Moesiei Superioare era controlată de două legiuni. Malul Dunării de la est de Viminacium era în continuare fortificat, în zona Porților de Fier. Pentru a face față iazigilor ce atacau Dacia Superioară, împăratul Marcus Aurelius a unificat temporar comandamentele Moesiei Superioare și Daciei, fiind menținute fortificațiile de pește Dunăre, la est de Drobeta, precum și clădirea castrelor române de pe
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
chiori și orbi”. La începutul războiului, rezultatul său nu era deloc evident. Rușii puteau trimite în Balcani o armată foarte mare: avea la dispoziție de soldați. Otomanii aveau aproximativ de oameni în Peninsula Balcanică, dintre care se aflau în garnizoane fortificate, restul de fiind disponibili pentru operațiuni. Otomanii aveau avantajul fortificațiilor, al controlului deplin asupra Mării Negre, și al ambarcațiunilor de patrulă pe Dunăre. Ei aveau și armament superior, inclusiv puști noi de fabricație britanică și americană și artilerie germană. Comandamentul militar
Războiul Ruso-Turc (1877–1878) () [Corola-website/Science/302488_a_303817]
-
pentru a captura redutele din jurul Plevnei. Românii au reușit să cucerească reduta Grivița și să păstreze controlul asupra ei până la sfârșitul asediului. Asediul Plevnei (iulie-decembrie 1877) a avut succes doar după ce forțele româno-ruse au întrerupt rutele de aprovizionare ale turcilor fortificați. În lipsa proviziilor, Osman Pașa a făcut o tentativă de rupe asediul în direcția Opanez. În noaptea de 9 decembrie, turcii au ieșit în liniște, au întins poduri peste râul Vit și l-au traversat, atacând pe un front de și
Războiul Ruso-Turc (1877–1878) () [Corola-website/Science/302488_a_303817]
-
un teatru de operațiuni vast ca cel al Franței. Frontul din Belgia era mult mai îngust și ar fi permis respingerea atacului german. Gamelin a susținut că înaintarea până pe linia defensivă a râului Dijle (Dyle) și organizarea unei puternice poziții fortificate aici i-ar fi împiedicat pe germani să cucerească regiunile industriale belgiene. Gamelin nu era o personalitate puternică, capabilă să își impună voința. Primul pas întreprins a fost propunerea variantei „Escaut” în locul „planului Dyle”. Aceasta ar fi presupus înaintarea francezilor
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
acestor „noi idei”. Înaltul Comandament francez era convins că victoria ar putea fi asigurată de apărarea unei linii a frontului așa cum fusese cea din 1914-1918. Pregătirea trupelor a fost bazată în special pe pregătirea luptei în tranșee și pe linii fortificate. În perioada septembrie 1939 - mai 1940 s-au făcut câteva exerciții de amploare redusă care vizau acțiunile mobile ale infanteriei. Forțele franceze din nord erau compuse din trei Grupuri de Armată. Grupurile de armată 2 și 3 apărau Linia Maginot
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
au avut timpul necesar să arunce în aer principalele poduri, cu excepția unui pod de cale ferată. Distrugerile podurilor olandeze a încetinit în mare măsură înaintarea blindatelor germane. Forța Expediționară Britanică și Armata I franceză nu reușiseră să își ocupe pozițiile fortificate, iar veștile despre înfrângerea belgienilor au venit pe neașteptate. Aliații erau convinși că belgienii erau capabili să reziste mai multe săptămâni, ceea ce le-ar fi permis organizarea eficientă a apărării în regiunea Gembloux. Când generalul Erich Hoepner a lansat atacul
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
își limiteze mișcările la maximum 8 km, cel puțin până nu își consolida în mod corespunzător pozițiile. Pe 14 mai la 11:45, von Rundstedt a confirmat acest ordin, ceea ce presupunea ca echipele de tanchiști să înceapă săparea unor poziții fortificate, unde să își adăpostească blindatele. Guderian a reușit să îi forțeze mâna lui Ewald von Kleist să aprobe crearea unei „forțe de recunoaștere”, amenințându-l cu demisia și făcând presiuni prin intermediari. Această denumire vagă i-a permis lui Guderian
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
cererile lansate de trupele terestre prin radio. Avioanele "Stuka" au deschis o cale sigură de înaintare pentru blindatele și trupele mecanizate de susținere Ju 87 au fost foarte eficiente în special în respingerea atacurilor împotriva flancurilor forțelor germane, distrugând poziții fortificate și distrugând liniile de reaprovizionare din adâncimea liniilor inamice. Succesele "Luftwaffe" au fost bazate pe excelente comunicații dintre stațiile de la sol și cele montate pe aparatele de zbor, care au funcționat ireproșabil de-a lungul întregii campanii. Ofițerii de legătură
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
unor măsuri pentru întârzierea înaintării inamicului și provocarea maximumului de pierdeiri acestuia din urmă. Weygand a amplasat garnizoane în toate localitățile mari sau mici, chiar și în sate, și a dispus fortificarea puternică a pozțiilor lor. În spatele liniilor de localități fortificate s-au format noi divizii de infanterie, blindate și mecanizate, gata să atace și să elibereze localitățile asediate, care trebuiau la rândul lor să reziste cu orice preț atacurilor germanilor. Grupul de Armată A a atacat Parisul pe ambele flancuri
Bătălia Franței () [Corola-website/Science/302540_a_303869]
-
Bethlen, după planurile arhitectului italian Giacomo Resti. Cronologic, acest corp de clădire închide o epocă și deschide alta. Pune punct cetății medievale a Oradiei și se configurează în punctul zero al cetății renascentiste, fiind prima clădire edificată în actualul complex fortificat. Funcțiunea inițială era de fortificație, dar și de Palat princiar. Clădirea era considerată a doua reședință princiară după cea de la Alba-Iulia. De-a lungul secolelor, asupra sa se intervine de mai multe ori, fiind reparată, însă mărturia măreției sale se
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
încăperi separate pentru dormit și mâncat, pentru femei și bărbați. Exista și o capelă, o casă în care se bătea "kapa" (țesătura din fibra anumitor copaci) pe vremea rea și o casă în care se retrăgeau femeile la menstruație. Pereții fortificați erau necunoscuți. Sărbătoarea anuală Makahiki, ce se întindea pe o durată de patru luni, era momentul în care războaiele și munca încetau iar taxele erau colectate sub formă de produse și animale.
Hawaii () [Corola-website/Science/302662_a_303991]