KorAP: Find »[drukola/base=fotografia & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...24 25 26 ...161 >

4,010 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344

central în obiectiv. Obturatoarele pot fi comandate mecanic sau electronic. Prin acționarea pârghiei de armare, se asigură deplasarea filmului cadru cu cadru și se înmagazinează în sistemul mecanic de arcuri al obturatorului energia necesară acționării perdelelor. În cazul aparatelor de fotografiat comandate electronic, dispar pârghia de armare și, în multe cazuri, pinionul timpilor de expunere. Selectarea timpilor se face printr-un buton, iar afișarea se realizează pe un ecran LCD (figura 2.20). Fig. 2.20. Afișarea timpului și a diafragmei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
Timpii supraunitari se inscripționează normal. La unele aparate, timpul de sincronizare cu blițul (timpul minim în care blițul funcționează în sincronism cu obturatorul) este evidențiat prin cromatică sau cu ajutorul altor semne distinctive (figura 2.21). În funcție de poziția în interiorul aparatului de fotografiat, obturatoarele pot fi centrale sau focale. Obturatoarele centrale sunt situate în interiorul obiectivului, cât mai aproape de centrul optic al acestuia. Sunt folosite în special la aparatele fotografice de format mediu și mare, deoarece, din cauza dimensiunii sporite a perdelelor obturatorului, comandarea lor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
metalice ale obturatorului aparatului Minolta Dynax 7, iar în cea de jos perdelele de pânză de la aparatul Canon AE1 Program. 2.4. Sistemul de vizaretc "2.4. Sistemul de vizare" Acest sistem permite controlul încadrării subiectului ce urmează a fi fotografiat, precum și al clarității imaginii. Există mai multe tipuri de sisteme de vizare, fiecare cu avantajele și dezavantajele sale: a) Vizare directă prin obiectiv și geam mat Are avantajul că pe geamul mat se vede o singură imagine, și nu mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
reflex) Imaginea dată de obiectiv este reflectată de oglindă și se privește pe geamul mat. Imaginea este inversată și se poate vedea de sus în jos, situație dificilă pentru fotografierea subiectelor aflate în mișcare. Pentru rezolvarea acestui inconvenient, aparatele de fotografiat au fost dotate cu o pentaprismă. La aparatele SLR, oglinda la 45° basculează exact în momentul expunerii peliculei fotografice (figura 2.24). Este cea mai folostă metodă de vizare pentru aparatele de format îngust. Fig. 2.24. Vizare directă prin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
de un servomotor electric, încorporat în aparat și acționat prin apăsarea butonului de declanșare. Aparatele profesionale au ca accesoriu o talpă înzestrată cu același tip de motor, alimentat de baterii. Ea poate fi atașată în partea inferioară a aparatului de fotografiat. Fig. 2.29. Magazia pentru material fotosensibil la aparatele de format îngust Anumite aparate de format mediu permit utilizarea unor magazii interschimbabile, fapt care facilitează fotografierea pe diferite tipuri de peliculă (de exemplu, alb-negru, color, diapozitiv) a aceluiași subiect, fără

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
bazează pe modul în care se comportă culorile complementare. Astfel, un filtru colorat absoarbe culoarea complementară și permite trecerea culorii sale. Majoritatea filtrelor colorate se folosesc în fotografia alb-negru, pentru a accentua sau a estompa diferite culori ale subiectului de fotografiat care au corespondențe în tonuri valorice pe peliculă. Fiecare filtru are un coeficient de pierdere a luminii care trece prin el, de care trebuie să se țină cont atunci când se reglează expunerea corectă. Acest coeficient este inscripționat pe filtru (de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
realizează distorsiuni importante și au un domeniu limitat de utilizare. 2.6.3. Flash-urile (blițurile)tc "2.6.3. Flash‑urile (blițurile)" Flash-urile (blițurile) sau luminile tip fulger electronic reprezintă surse de lumină artificială folosite atunci când subiectul de fotografiat este slab luminat. O caracteristică principală a lor este aceea că sunt descărcări luminoase de foarte scurtă durată (de ordinul fracțiunilor de miimi de secundă, deci mult mai reduse decât timpii uzuali folosiți în fotografiere). Primele tipuri de flash foloseau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
lucru se realizează prin atașarea flash-ului pe aparatul foto printr-o „talpă”, hot shoe, ce are unul sau mai multe contacte electrice care permit comandarea activării flash-ului în momentul acționării butonului de declanșare al aparatului. La aparatele de fotografiat cu pinion al timpilor de expunere și obturator focal, este inscripționat timpul minim de sincronizare al flash-ului cu obturatorul (de regulă, 1/60 sau 1/125 secunde). Pentru timpi de expunere mai mici flash-ul va expune doar o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
Inelele și burdufurile se instalează între corpul aparatului și obiectiv, iar lentilele adiționale se montează în fața obiectivului. Imaginile realizate prin macrofotografie au o profunzime de câmp redusă; din această cauză, mai ales în fotografia științifică, e de preferat să fie fotografiate subiecte plane. De asemenea, pe măsură ce montăm inelele intermediare, trebuie să mărim expunerea. Dacă nu avem un exponometru încorporat în aparat care să măsoare lumina prin obiectiv (TTL - through the lens), obținând astfel expunerea corectă în cazul includerii inelelor, trebuie să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
să măsoare lumina prin obiectiv (TTL - through the lens), obținând astfel expunerea corectă în cazul includerii inelelor, trebuie să compensăm prin mărirea timpului de expunere. Pentru a produce o oarecare creștere a profunzimii de câmp, e de preferat să se fotografieze cu diafragma cât mai închisă (16 sau 22), iar aparatul de fotografiat să fie instalat pe un trepied. În macrofotografie, foarte importantă este iluminarea. În funcție de proprietățile obiectelor fotografiate, avem două sisteme principale de iluminare: prin transparență și prin reflexie. Fiecare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
corectă în cazul includerii inelelor, trebuie să compensăm prin mărirea timpului de expunere. Pentru a produce o oarecare creștere a profunzimii de câmp, e de preferat să se fotografieze cu diafragma cât mai închisă (16 sau 22), iar aparatul de fotografiat să fie instalat pe un trepied. În macrofotografie, foarte importantă este iluminarea. În funcție de proprietățile obiectelor fotografiate, avem două sisteme principale de iluminare: prin transparență și prin reflexie. Fiecare dintre aceste sisteme se poate face pe fond deschis sau închis. Iluminarea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
principale de iluminare: prin transparență și prin reflexie. Fiecare dintre aceste sisteme se poate face pe fond deschis sau închis. Iluminarea prin transparență este specifică microscopiei, în fotografierea preparatelor histologice. Majoritatea obiectelor mici sunt opace și, de aceea, ele se fotografiază prin reflexie. Acest tip de iluminare trebuie să fie foarte intens, atât pentru facilitatea focalizării precise, cât și pentru evitarea timpilor lungi de expunere care ar rezulta dintr-o expunere cu o diafragmă foarte închisă (lucru necesar pentru mărirea profunzimii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
folosesc fotodiode, fotoelemente și fotorezistențe. Fotodiodele și fotorezistențele au nevoie de o sursă externă de energie electrică, de obicei o baterie. Sistemul de afișaj poate fi clasic, cu ac indicator ori cu afișare pe un ecran LCD. Majoritatea aparatelor de fotografiat digitale sau pe film produse în prezent au un exponometru încorporat în aparat, care măsoară lumina ce trece prin obiectiv (TTL), iar indicațiile privind expunerea sunt afișate pe una din laturile ecranului de vizare. În funcție de particularitățile aparatelor, există moduri de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
urmând ca cealaltă setare a perechii să se facă automat) și automate (ambele valori sunt alese automat de aparat, modul de lucru P - program). Odată ce am setat sensibilitatea filmului pe exponometru, îl vom orienta către subiectul care urmează a fi fotografiat, pentru a măsura lumina, iar sistemul de afișaj va arăta perechile timp de expunere - diafragmă ce trebuie selectate pe aparat pentru a obține o expunere corectă. Așa cum am precizat în capitolul anterior, atât deschiderile relative ale diafragmei, cât și timpii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
250 (timpul de expunere 1/250 s); 2,8/125; 4/60; 5,6/250; 8/30, 11/15; 16/8. Situația este analoagă cu rezultatul unui produs: 64 = 32×2 = 16×4 = 8×8 = 4×16 = 2×32. Dacă fotografiem un subiect static, cu dezvoltare în profunzime, vom alege o diafragmă închisă (spre exemplu, 16, căreia îi va corespunde timpul de expunere 1/8 s). Astfel, vom obține și o profunzime de câmp mare, datorită închiderii diafragmei. Dacă subiectul este

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
mari (spre exemplu, fotografierea unui desen în peniță făcut pe o foaie albă, unde, dacă am folosi direct exponometrul, am obține o supraexpunere de două trepte, datorată luminii reflectate de hârtie). Carta gri 18% se așază în planul subiectului de fotografiat și apoi se măsoară lumina reflectată (figura 3.3). O altă soluție de compromis ar fi înlocuirea cartei cu palma, având în vedere că acestea două nu diferă prea mult. Corecții ale expunerii În situația în care nu putem folosi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
Peliculele fotografice actuale au câștigat mult în latitudinea de expunere, suportând suprași subexpuneri considerabile în raport cu cele de acum câteva decenii. Filmele de sensibilitate mică au o latitudine de expunere mai redusă față de cele de sensibilitate mare. În cazul în care fotografiem cu timpi de expunere foarte mici (sub 1/1.000 secunde) sau mari (peste o secundă), trebuie să mărim progresiv expunerea, pentru a compensa abaterile de la legea reciprocității. Astfel, pentru expuneri de 1-2 secunde trebuie să adăugăm jumătate de treaptă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
sensibilitateași tipul procesului de developare (spre exemplu, cel mai folosit proces automat de developare a filmelor color este C41, iar pentru developarea diapozitivelor color E6). De asemenea, există un cod de contacte metalice (codul DX), care face ca aparatele de fotografiat cu exponometru încorporat, produse în ultimul deceniu, să citească automat sensibilitatea filmului. Filmele late pentru format mediu se livrează în role de hârtie, manipularea lor fiind mai pretențioasă. Ele au lățimea de 6 cm, dimensiunea cadrelor foto (6×4,5

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
format mediu se livrează în role de hârtie, manipularea lor fiind mai pretențioasă. Ele au lățimea de 6 cm, dimensiunea cadrelor foto (6×4,5 cm, 6×6 cm, 6×7 cm, 6×9 cm) fiind dată de aparatul de fotografiat. Pentru formate mai mari de 9 cm (9×12 cm, 13×18 cm, 18×24 cm) se folosesc planfilme care, pentru expunere, se încarcă în caseta aparatului. Spre deosebire de pelicule, hârtiile fotografice au sensibilități mult mai mici, de ordinul 5-10° DIN

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
2. Fotografia în lumină de studiotc "5.2. Fotografia în lumină de studio" Lumina are un rol extrem de important în obținerea imaginilor fotografice. Pe lângă faptul că impresionează pelicula fotografică, lumina creează spațiul din cadrul fotografic, dându-i semnificații diferite. Același subiect, fotografiat în condiții de iluminare diferite, poate transmite diverse idei. În cadrul imaginii, umbra joacă și ea un rol important și, din această cauză, fotograful profesionist trebuie să învețe să privească subiectul și să înțeleagă cheia de lumină în care acesta este

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
din spate, contre-jour sau backlit, are mai multe aplicații în fotografia tehnică (fotomicroscopie), iar în fotografia de studio ajută la definirea conturului și a siluetei obiectelor. Măsurarea luminii cu exponometrul devine mai dificilă, din cauza prezenței sursei de lumină în cadrul de fotografiat. Lumina de deasupra, cea verticală, se întâlnește la iluminarea de interior și pe portrete și creează efecte puternice și neplăcute. Lumina de jos, „lumina de rampă”, este folosită la iluminatul de scenă sau la cel al vitrinelor. La iluminarea de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
sau rezoluția. Noii pixeli sunt creați pe baza informației provenite de la pixelii „vecini” și sunt inserați între aceștia. În anumite cazuri, acești „pixeli artificiali” duc la o pierdere a calității în ansamblu. 9. Aparatul de fotografiat digitaltc "9. Aparatul de fotografiat digital" Aparatele de fotografiat digitale au multe puncte comune, ca și cele analogice pe peliculă. Ambele categorii folosesc obiective, sisteme de obturare, vizoare și sisteme de focalizare automată (autofocus). Evident, principiile fizicii optice de formare a imaginilor prin lentile sunt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
sunt creați pe baza informației provenite de la pixelii „vecini” și sunt inserați între aceștia. În anumite cazuri, acești „pixeli artificiali” duc la o pierdere a calității în ansamblu. 9. Aparatul de fotografiat digitaltc "9. Aparatul de fotografiat digital" Aparatele de fotografiat digitale au multe puncte comune, ca și cele analogice pe peliculă. Ambele categorii folosesc obiective, sisteme de obturare, vizoare și sisteme de focalizare automată (autofocus). Evident, principiile fizicii optice de formare a imaginilor prin lentile sunt aceleași. Diferența fundamentală este

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
transformă într-un semnal electric care, la rândul lui, este transformat într-unul digital ce se stochează pe un mediu magnetic. 9.1. Principiul de funcționare a camerelor digitaletc "9.1. Principiul de funcționare a camerelor digitale" Toate aparatele de fotografiat digitale folosesc senzori de imagine, care sunt cipuri fotosensibile instalate în planul focal, în locul unde, la aparatele clasice, se aflau obturatorul focal și cadrul de expunere a peliculei foto (figura 9.1). Există două tipuri de senzori de imagine: - CCD

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
acestuia de a reproduce detalii cât mai fine și puterea de a reda cât mai continuu tranzițiile de valoare sau culoare. 9.2. Elementele componente ale camerelor digitale. Clasificăritc "9.2. Elementele componente ale camerelor digitale. Clasificări" Obiectivele camerelor de fotografiat digitale sunt de cele mai multe ori fixe și de tip zoom. Deoarece dimensiunea senzorului CCD este mai redusă decât cea a formatului clasic Leica (24×36 mm), distanțele focale ale obiectivelor pentru camerele digitale nu corespund cu cele de la camerele pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]