4,121 matches
-
la întâmplare dintre foarte numeroasele exemple pe care mi le oferă volumul: „Cei doi străini sub muște lâncezesc,/ În patul plin de cărnuri grase,/ Desfăt își dau și mormăie zevzec,/ Plăcutu-i gâdilă în coaste// Flașneta zice-un cântec omenesc,/ Dar frânți de-a lor iubire-mare;/ Cei doi străini sub cărnuri lâncezesc,/ În patul plin de cărnuri grave.” (p. 15) Sau, mai departe, patru versuri care cu greu se pot numi versuri: „I-ascult chemarea zi de zi,/ Dar nu îl pot
Happy end by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5778_a_7103]
-
unui pastor, dar tatăl acesteia a refuzat să i-o dea de soție, pe motiv de diferențe sociale și naționale. Ciprian a cerut de acasă vioara și a prins a cânta, undeva pe câmp, în singurătate, o compoziție care a frânt inima unei familii de nobili ruși, aflată tocmai atunci în apropiere. Fiica generalului se îndrăgostește fulgerător de tânăr, rupe logodna, și îi oferă inima ei alături de o mare avere care să-l ajute să se impună. Propunerea a sosit însă
Eminescu, noutăți biografice? Un frate al poetului, participant la insurecția poloneză by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/5871_a_7196]
-
L-am suspectat pe Horia Bernea de lipsă de ironie, dar, cu riscul de a mă repeta, ce pot fi acele grafice sau autoportretele sale, decât o perspectivă ironică asupra timpului însuși din acea vreme, dar și a sa? Liniile frânte crispează chipul artistului într-o disperată nevoie de recunoaștere, de regăsire a frumuseții pe care o întâlnim în fotografii. Această discrepanță, dacă nu e tulburătoare, e în orice caz o expresie a unei nevoi imperative de a ieși din acea
Horia Bernea, tânărul… by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5877_a_7202]
-
pierdere de sine care anunță explozia finală: spectacolul. Nina trebuie să scoată din psihismul ei abisal Umbra, iar Thomas procedează până la un punct asemenea unui medic psihiatru. Numai că Nina este mult mai fragilă decât crede el, tensiunea uriașă o frânge în două, o parte este doctorul Jekyll, celălalt domnul Hyde. Schizoidia se realizează perfect în timpul spectacolului și ea provoacă tragedia, dar și beatitudinea transfigurării personajului care este captat deplin în ficțiunea pe care o întruchipează. Ceea ce regizorul ne lasă să
Ceaikovski, Doctor Jekyll și Mister Hyde by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5815_a_7140]
-
pur și simplu. O cunoștea prea bine pe doamna Arbuthnot. Nu le-ar fi destăinuit sub nici un motiv acestor oameni că ea, Jane, scria un roman. Deja o detesta pe fata de vizavi, cea de paisprezece ani. - Băiatul ăsta o să frângă niște inimi, spunea cineva într-o altă parte a încăperii. Era vorba despre Daniel Glover, care avea șaisprezece ani și stătea călare pe un braț al canapelei, cu picioarele lungi crăcănate. Ținea gura întredeschisă și, din când în când, își
Îngăduința nordului by Philip Hensher () [Corola-journal/Journalistic/5816_a_7141]
-
de factură psihologică. Subiectul piesei era doar tensiunea dintre mușchi, oase și încheieturi. Toate porțiunile corpului ei apăreau, pe rând, în poziții neașteptate, neînchipuite anterior de vreun spectator. Ghemuită sau cu toate părțile corpului larg desfășurate, cu torsul unduit sau frângând liniile membrelor, unele poziții ale Saskiei Hölbling conturau un desen neuman, care trimitea cu gândul la sculpturi de Henry Moore, în timp ce altele sugerau mișcarea unor târâtoare. Nu exista nici o interpretare ci numai o expunere în diferite forme ale unui corp
Zilele dansului austriac by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5083_a_6408]
-
degrabă Vinerii, aș zice, decât Sîmbetei Mari, e îndeajuns de transparent. Îndemnul - nu doar la saț, ci și la credință după tăgadă - „îl urcă-n soare și-l cunoaște”, cheamă tot un vers din Arghezi, mult mai explicit: „Ca să mă frângă-n soare, schimbat prin moarte-n pâine,/ Și fraților din urmă, șoptind să mă împartă.” Poate fi prea mult să-l vedem, în linia ghicitorilor folclorice, în „ceasornicul fără minutar” pe cocoșul Evangheliilor, care adeverește nestatornicia, neastâmpă rul, la urma
Despre astâmpăr by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5618_a_6943]
-
de George Banu, sau Visele călătorilor de pe Titanic. Dar revenind în universul pur coregrafic al acestor spectacole, deși variate ca tematică, toate au ca numitor comun: stilul de mișcare liberă al creatoarei lor, în care liniile, ușor ezitante, ingenue, se frâng adesea, corpul evoluează în spațiu pe verticale și ele adesea frânte, dar își caută parcă forța și din întâlnirea, uneori brutală, cu solul și se încarcă, când și când, alternativ, când cu fervoare, când cu un dramatism, epurat însă de
La urma urmei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5622_a_6947]
-
care a determinat preschimbarea. Articolul 8 În localurile de consum și de desfacere a mărfurilor, în săli de așteptare, în mijloacele de transport în comun, în gări, târguri, piețe și pe străzi, titularii de permise sînt obligați să poarte armele frînte sau introduse în toc, iar cele care nu pot fi frînte vor fi purtate fără închizător, daca nu pot fi introduse în toc. Articolul 9 Este interzisă folosirea armelor de tir în alte locuri decat în poligoanele de tir sau
HOTĂRÂRE nr. 1.369 din 20 ianuarie 1971 (*republicată*) privind unele măsuri în legătură cu regimul armelor şi muniţiilor şi pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la acest regim. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106343_a_107672]
-
de desfacere a mărfurilor, în săli de așteptare, în mijloacele de transport în comun, în gări, târguri, piețe și pe străzi, titularii de permise sînt obligați să poarte armele frînte sau introduse în toc, iar cele care nu pot fi frînte vor fi purtate fără închizător, daca nu pot fi introduse în toc. Articolul 9 Este interzisă folosirea armelor de tir în alte locuri decat în poligoanele de tir sau în locuri special amenajate pentru trageri sportive. Articolul 10 Organizațiilor socialiste
HOTĂRÂRE nr. 1.369 din 20 ianuarie 1971 (*republicată*) privind unele măsuri în legătură cu regimul armelor şi muniţiilor şi pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la acest regim. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106343_a_107672]
-
a îndoielii, a libertății și a sinuciderii. Mai dramatică cu cât, la închisoarea de la Miercurea-Ciuc, ea are șansa comunicării. Doar că frica de reintegrare, de renunțare la singurătate, e mai puternică decât orice. Senzația de putere este mai vie când frângi spiritul unui om, decât atunci când îi câștigăm inima, spune undeva Hoffer. Rezistența Lenei Constante în această direcție lucrează. Întregul ei discurs privilegiază ceea ce s-ar numi una cosa mentale. Scena în care deținutele se roagă în același timp pentru o
Una cosa mentale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3294_a_4619]
-
aiurea reîncepeau. Se-ntâmplase ceva. Iar vecina de-alături - ei, vecina murea de curiozitate. Rezistă cât rezistă - o zi, două, douăsprezece - în a treisprezecea își făcu pe voie. În vârful picioarelor, cu inima bătând, se apropie de ușa misterioasă. Se frânse de șale și privi pe gaura cheii cu o satisfacție diabolică. - Imediat însă urlă ca scoasă din minți și se refugie în garsoniera ei scâncind și blestemând. Broasca o mușcase de ochi”2. Dincolo de caracterul inedit al acestui text și
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
care, ajuns acasă, Eliade a notat-o întocmai." La rândul său, Sebastian consemnează în "Jurnal" actualitatea de după trei ani a evenimentului: "O frază din discuția cu Nae, duminică: Ť Mă, eu sunt un om terminat, căzut, ratat. Viața mea se frânge în două: până la 5 iulie 1933 și de la 5 iulie 1933. Până în ziua aia eram un om tare. De atunci de nu mai sunt nimic.ť Ce s-a întâmplat la 5 iulie 1933?. Cred că e ziua despărțirii lui
George Enescu în secvențe biografice by Constantin Th. Ciobanu () [Corola-journal/Memoirs/8759_a_10084]
-
al edițiilor, în românește și în traduceri, care ne indică sinuozitățile circulației operei, responsabile în bună măsură de ezitările istoriei literare în privința lui Pavel Dan, redus când la un spațiu geografic (Câmpia Transilvaniei), când la un statut de simplă promisiune frântă de destin. Ambele, se-nțelege, nedrepte. Ambele, trebuind a fi, în urma ediției de față, corectate. În fine, aș mai adăuga despre laboratorul ediției și precizarea că, așa cum se cuvine și cum o cere filologia, Aurel Podaru valorifică, unde este cazul
Pavel Dan în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3487_a_4812]
-
în anii tinereții universitare; a fost urmărit, a reușit un timp să se ascundă prin sate izolate, să-și schimbe identitatea, dar, până la urmă a fost prins și condamnat. Anii tinereții i-a petrecut în închisoare. Destinul i-a fost frânt de aceleași vicisitudini ale istoriei, deși se prefigura la început ca unul ce se va putea împlini creator. Represiunea a început, cerchiștii au fost nevoiți să se împrăștie prin țară. Cu ajutorul viitoarei sale soții, Delia Giurgiu, a reușit să-și
Cum a ajuns Ovidiu Cotruș „trădător de patrie“?!1 by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3625_a_4950]
-
pe poet pe când erau transferați din închisoarea Securității în Fortul 13 din Jilava, consemnând în Jurnalul fericirii, în ziua de 6 martie 1960: Încântătoare e prezența doctorului Voiculescu, foarte îmbătrânit, numai oase, blând, manierat, pașnic, nobil, vioi la minte, dar frânt de oboseală”. Despre regimul de teroare din închisoare la care e supus poetul, același notează: „Doctorul Voiculescu și episcopul Leu (...) sunt interogați pe îndelete de gardieni care, probabil, se plictisesc. Amândoi sunt batjocoriți și beșteliți, insultați, înjurați și porcăiți. Ceilalți
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
masă cu bucate curate,/ ca după o mărturisire spusă cu buzele celuilalt,/ deci fără ocolișuri./ Tu nu știi că în acest răstimp perdeaua din templu/ s-a despicat ca un tunet/ lăsând pereții orbi să se vadă./ Osuarele s-au frânt ca pâinea uscată/ brațe și guri descleștate au țâșnit din alcalii,/ piepturile uscate ticăie slab/ ca un ceasornic neîntors./ Perdeaua ruptă ca vântul în crengile negre,/ e doar un fundal pentru trupul tău alb:/ un petic de carne îmblânzită”. La fel de
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
cu copiii, se izolează și devorează cărți. E atrasă de filosofie și de limba franceză, de a cărei rigoare morfologică se molipsește pînă la a o transpune în viață. Numai că natura nu i se dezminte și strictețea formelor e frîntă de patotropie. Licențiată în limbi străine și lector universitar de franceză la Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu, Mihaela Stănișor își continuă șirul întîmplărilor fatidice: o prietenă apropiată se sinucide la 17 ani, și un student moare zdrobit de un camion
Patotropia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2899_a_4224]
-
fire subțiri lega orașul să nu se risipească. Negustorimea.” Romanul însuși, ca specie, este un bun negustor - adună mărunțișurile vieților omenești, le înșiră pe taraba Istoriei și le pune prețuri potrivite. Fragmentare și reunite prin privirea implicată a autorului care frânge și reînnoadă firul narativ sunt și romanele semnate de Gabriela Adameșteanu, Ioana Pârvulescu și Simona Sora. Unghiul de vedere se schimbă mereu, fragmentele se caută unele pe altele, se leagă, încheagă noime. La Gabriel Chifu, cel din Fragmente..., intermitența e
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
înștiințează că, întrucât tema (Goethe, cum ar veni) este desuetă, Faust a devenit un fizician nuclear muncit de remușcări. Neputând fi modificat libretul, totul se reduce la instalarea lui Faust într-un laborator de secol 20. E drept că-și frângea mâinile. Din cauza remușcărilor, presupun. Pe vremuri, încă neșcolit în artă, Roman, viitor artist abstract, bombănea împotriva lui Picasso: îl laudă din snobism! Eu, conformist, răspundeam: n-or fi toți proști și numai noi, fiindcă nu înțelegem, deștepți. Astăzi, văd Le
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3015_a_4340]
-
corp-mașină, de oamenimaș ini, de bielă-manivelă, impresie realizată mai ales cu mâinile, dar și cu deplasări și rostogoliri, dansatorii acționând independent sau în încrengături ingenioase și neașteptate, rezultate din îngemănarea a două sau trei corpuri. Și dacă mișcările mecanice erau frânte, construcțiile aveau armonia lor specifică, căci chiar dacă mișcarea își pierduse fluiditatea, își păstrase deplin plasticitatea, așa cum era, unghiuloasă și geometrizată. Ne putem întreba, poate cu oarecare îndreptățire, de ce acest mod de gândire mecanicistă s-a ivit tocmai în prima țară
eXplore dance festival edi]ia a VIII-a by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3017_a_4342]
-
2739. Cuvântul este esența Destinului de a fi etern. 2740. Cuvântul este patima eternă a existenței de a crede În moarte. 2741. Cuvântul este libertatea sensului de a fi giratoriu, În funcție de context. 2742. Cuvântul este aripa care nu se poate frânge a gândului. 2743. Cuvântul este puntea dintre adevăr și deșertăciune. 2744. Cuvântul este sacrilegiul acestei existențe de a fi. 2745. Oricum ar fi cuvântul, frumusețe sau păcat, blestem sau sacralitate, el tot În brațele Lui Dumnezeu se odihnește. 2746. Cuvântul
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/99_a_390]
-
Ceea ce nu-l face un poet mai puțin rafinat și chiar un teoretician, care a predat, vreme de cinci ani, poezie la Oxford și a conferențiat la Harvard. Poetul turbăriilor din Irlanda și-a croit, cu versurile lui misterioase și frânte între două culturi, drumul spre lumea întreagă.
Despărțirea de Seamus Heaney () [Corola-journal/Journalistic/3281_a_4606]
-
în momentul în care generalul Pacepa a trecut de partea cealaltă a baricadei? E greu de explicat altfel încrâncenarea autorului în a condamna, cu mânie proletară, gestul generalului. Dacă - și dacă - lucrurile stau așa, dacă domnului Pelin i s-au frânt niște perspective odată cu �defectarea" pacepiană, atunci, chiar dacă situația nu se schimbă, măcar mai atenuează puțin din deruta cititorului. De altfel, fișa lui Ioan Mihai Pacepa este ilustrativă în ce privește perfecta congruență a atitudinii Securității și a autorului Opis-ului. Pacepa a
Cenzură și camuflaj by Ioan Morar () [Corola-journal/Imaginative/15004_a_16329]
-
tăi nu mă mai pot zări pe partea nevăzută a lunii. Uită-mă spre a mă regăsi - poate - într-un pliu al memoriei din vremea cînd nopțile aduceau dinaintea noastră prietenoase incertitudini de timp guraliv peste care însă plana spaima frîntă între noi ca o pîine nici dăruită și nici primită. Ne uram reciproc cu iubirea, formă abrazivă a imposibilității de a fi unul celălalt cu singurătate cu tot așteptînd nimic iar timpul cu nervuri vinete fremăta la fereastră într-un
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/15131_a_16456]