2,252 matches
-
noiembrie 1922 la 1 iulie 1923 sub direcția lui Aron Cotruș; redactor responsabil: Laurențiu Luca. În articolul-program Către cititori, S. se angajează că va fi o publicație independentă politic și că „va căuta să fie un sol de pace și frăție între fiii acestei nații care are încă atâtea lucruri de făcut”. Pe lângă articole sociale, culturale, ideologice, se publică sau, mai ales, se republică și literatură. Bine reprezentată este poezia: Aron Cotruș, Ion Pillat, Ion Minulescu, G. Topîrceanu, V. Voiculescu, Nichifor
SOLIDARITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289786_a_291115]
-
căută să obțină bunăvoința trezorierului Lal Singh. Cine s-ar fi gândit că un om care datora poziția excelentă pe care o ocupa rajahului Dhian Singh, care se afla mai tot timpul În compania lui Hira Singh - legând de altminteri frăție de cruce cu acesta - și cu care panditul Jalla a schimbat turbanul În semn de prietenie, Își va trăda prietenii, sprijinind-o pe r³nș prin sfaturile și poziția sa? Înainte de toate, el obținu eliberarea fratelui ei, Jewahir Singh, căruia Îi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
poetul român este îndemnat „să stea cu luare-aminte, ca unul care ar aștepta să i se coboare o revelație, pentru a cuprinde în el sufletul celor din țara, din neamul, din vremea lui și, exprimându-l, să deștepte în inimi frăția adormită”. Tot Iorga elogiază Cântecele de vitejie ale lui G. Coșbuc și îi sugerează lui St. O. Iosif să obțină participarea lui Mihail Sadoveanu. Astfel, odată cu publicarea povestirii Cozma Răcoare (47/1903) începe o îndelungată colaborare, poate cea mai rodnică
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
31 noiembrie 1918 până la 20 iulie 1953. Luigi Cazzavillan, fost corespondent de război al unor ziare din Italia pe frontul româno-ruso-turc în anii 1877 și 1878, înființează la 13 septembrie 1881 periodicul „Fraternitatea italo-română”. Din mai 1882 denumirea periodicului devine „Frăția româno-italiană”. Primirea favorabilă făcută de public acestui „ziar popular”, cum era subintitulat, îl îndeamnă pe Cazzavillan să editeze începând cu ianuarie 1883 încă o gazetă, „Trebuinciosul”, cu un conținut mai variat, în care literatura originală stă alături de foiletoane romanțioase, traduse
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
liricii de idei. Prieteșugul, Imaginația, Simpatia trădează, chiar din titlu, artificiul, caracterul de disertație versificată pe teme morale, dar și strădania de înviorare a abstracțiilor prin personificare. În Ceasornicul îndreptat i se cere timpului să întârzie când înfloresc valorile morale (frăția, dreptatea, iubirea) și, dimpotrivă, să alerge fără oprire când relele (nelegiuirea, discordia) îl copleșesc pe om. Însemnată, pentru că aliind pastelul, ruga, meditația și satira formulează metaforic filosofia practică a lui V., este poema Adevărul. Aici ideea unității, laitmotiv al viziunii
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
participării omului la eternitatea spiritului. Tonul liturgic, versul gnomic imprimă versurilor solemnitate. Un capitol important îl reprezintă și poezia cetățenească. În Sfătuire și rugăciune V. deplânge decăderea românilor, „fii de ai lumii stăpâni”, urmărind a redeștepta mândria și curajul contemporanilor. Frăția între cei de aceeași limbă, cinstirea prin fapte a numelui de român, conlucrarea rodnică între „plugar” și „învățat” sunt „tablele de aur” din Bunavestire, iar Cântec românesc îi îndeamnă pe români să se facă cunoscuți în lume „cu fapte tot
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
Moș Delamare, iar 1938 îl aduce în locul lui I.J. Focșăneanu pe Eugeniu A. Negulescu, probabil fiul primului. Un articol jubiliar din 1936 socotește anii de viață ai publicației începând din 1884 când, în numărul din 15/27 iulie al ziarului „Frăția româno-italiană” (tot al lui Cazzavillan), este inserat următorul anunț: „Ziarul ilustrat al călătoriilor și al întâmplărilor pe uscat și pe mare”. Acest ziar foarte interesant și instructiv e întâiul și unicul în țară și se recomandă tuturor familiilor ca cel
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
pe mare”. Acest ziar foarte interesant și instructiv e întâiul și unicul în țară și se recomandă tuturor familiilor ca cel mai frumos ornament al oricărei biblioteci. E tipărit pe hârtie bună, satinată, cuprinzând opt pagini format mare, ca al «Frăției româno-italiane» și al «Necesarului». Fiecare număr cuprinde o ilustrație mare, reprezentând vederile, scenele și evenimentele cele mai de căpetenie din țările depărtate. Aduce descrierile regiunilor de curând descoperite, ține în curent pe cititori despre marile călătorii contimporane și despre explorările
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
Curriculumul alcuinian 126 8.5. Răspândirea curriculumului bazat pe septem artes liberales 127 Note și referințe bibliografice 128 Capitolul IX. Pansophia - un curriculum teoretizat, dar neaplicat 133 9.1. De la Adevărul Revelat la Adevărul Cercetat 133 9.2. Comenius și frăția invizibililor 135 9.3. Pansofia și Societatea Regală 142 9.4. Fundamentele reformei pansofice și ale curriculumului „iluminat” 146 9.5. Curriculum vitae - un curriculum pansofic „total” 152 9.6. De la curriculumul „iluminat” la curricula „iluministe” 155 Note și referințe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și morale. Așa a apărut kytharistes (kuqaristhj), profesorul de muzică și școala sa de muzică. Tinerii au început să frecventeze întruniri - școala de educație intelectuală și morală, precum andreion-ul cretan (andreion = „club de bărbați”) și hetairia ateniană (e(taireia = aprox. „frăția”). Metodele de organizare și desfășurare sunt lésche (levsch = „conversația”) și symposion-ul (sumposion = „banchet”). Acestea au pregătit nașterea numeroaselor școli de filosofie din polisurile democratice grecești în frunte cu Atena și înființarea primelor „universități” - Akademia platonică, Lykeon-ul aristotelic, Grădina epicureică, Museion-ul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Ce eresuri nutrea această mișcare esențialmente religioasă? Acestea sunt întrebările fundamentale ale unui studiu de caz aparte, pe care îl expunem în continuare urmând riguros regulile acestei revelatoare metode de analiză a situațiilor „cețoase”, dar importante. 9.2. Comenius și frăția invizibililortc "9.2. Comenius și frăția invizibililor" Se considerau iluminați... Unificarea Europei, Pansofia, Restaurarea Cunoașterii, Reforma Universală a educației și a învățământului! Erau aspirațiile unui așa-numit Christian Rosenkreutz despre care s-a pretins că ar fi trăit pe la 1500
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
religioasă? Acestea sunt întrebările fundamentale ale unui studiu de caz aparte, pe care îl expunem în continuare urmând riguros regulile acestei revelatoare metode de analiză a situațiilor „cețoase”, dar importante. 9.2. Comenius și frăția invizibililortc "9.2. Comenius și frăția invizibililor" Se considerau iluminați... Unificarea Europei, Pansofia, Restaurarea Cunoașterii, Reforma Universală a educației și a învățământului! Erau aspirațiile unui așa-numit Christian Rosenkreutz despre care s-a pretins că ar fi trăit pe la 1500 sau chiar mai devreme. În 1614
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de o nouă nenorocire. A fost ales episcop al Comunității fraților boemieni, dar i-a murit și cea de-a doua soție. S-a decis să se dedice integral Comunității. Imediat a convocat o întrunire a capilor tuturor comunităților de „frății boemiene”, la Leszno. Dorea unificarea tuturor într-o mare mișcare de eliberare națională și spirituală. Doar Comunitatea din Ungaria nu a trimis reprezentant. S-a decis să se ducă el în Ungaria. Prin intermediul lui Hartlib, a aranjat o invitație a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu un cumnat de-al lui și, din cele ce mi-a relatat, nimic nu lăsa să se întrevadă o asemenea evoluție. O copilărie normală, un copil sârguincios, dar stăpânit de o ambiție nemăsurată. În 1940 a făcut parte din Frățiile de Cruce, după care nu a mai avut nici o legătură cu activitatea legionară. În 1944 s-a înscris în UTC și a devenit repede fruntaș utecist. S-a înscris la Facultatea de Drept din Iași, unde a întâlnit un vechi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
clasele primare în localitatea natală (1916-1922), apoi frecventează Liceul „Regele Ferdinand” din Turda (1922-1929). Își ia licența în filosofie în 1933, la Universitatea din Cluj, ca absolvent al Facultății de Litere și Filosofie. În martie 1933 participă la înființarea societății Frăția Ortodoxă Română, pe care mai târziu o va conduce în calitate de secretar general. Între 1934 și 1936 funcționează ca profesor de liceu la Cluj, iar în 1938 primește o bursă de doi ani la Școala Română de la Fontenay-aux-Roses, continuându-și studiile
POPA-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288910_a_290239]
-
importantă care animă viața literară în Belgradul anilor ’60-’80, redactor sau redactor-șef al mai multor reviste literare, secretar general al Uniunii Scriitorilor din Serbia și, de asemenea, un ferment al relațiilor culturale româno-sârbe, întemeietor al Asociației de creație Frăția Sârbo-Română. A jucat un rol decisiv în impunerea lui Nichita Stănescu în orizontul culturii sârbe, la un moment dat, în presa belgrădeană, poetul român fiind propus pentru Premiul Nobel din partea unui grup de scriitori sârbi. Distins cu numeroase premii, e
PUSLOJIĆ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289071_a_290400]
-
ani. Debutul se produce cu versuri la ,,Ramuri” (1906). În ,,Chemarea”, „revistă de cultură și politică naționalistă” (1912-1913), al cărei inițiator și director este, R. își expune opiniile nu o dată excesive. Semnătura lui mai poate fi întâlnită în ,,Arhiva”, ,,Alecsandri”, ,,Frăția românească”, ,,Flacăra”, „Foaia noastră” , ,,Evenimentul”, ,,Revista «Liga Culturală»”, ,,Drum drept”, ,,Cuvântul moldovenesc”, ,,Viața literară”, ,,Apărarea națională”, ,,Solia” ș.a. A utilizat și pseudonimele Horia Rămurel, Aureliu Mălin, Alexandru Roură. Două volume, Poezii. Din povestea vieții (1910) și Cântecul neamului (1913), aduc
REVENT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289178_a_290507]
-
Românul, Ioan Moga ș.a., semnate de I. Lupaș, Lucian Blaga, Sebastian Stanca, N. Iorga, Gala Galaction, Florea Mureșan, Ion Pașca, Dominic Stanca ș.a. R. dobândește un conținut mai bogat sub episcopul Nicolae Ivan, care organizează în 1933 la Cluj asociația Frăția Ortodoxă Română, ce îl are președinte pe Sextil Pușcariu și din al cărei comitet de inițiativă au făcut parte G. Bogdan-Duică, I. Lupaș, Victor Papilian, aleși apoi în organele de conducere alături de D.D. Roșca și Sebastian Bornemisa. Ca atare, sunt
RENASTEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289173_a_290502]
-
M., unul dintre fiii Margaretei și ai lui Simion Movilă, ce a domnit scurt timp în Țara Românească (1601, 1602) și în Moldova (1607-1608), se află după moartea tatălui său (1612) în Polonia, sub protecția unor nobili polonezi. Urmează școala Frăției Ortodoxe din Lvov, completându-și studiile, probabil, la Academia Zamoiska din Zamosk, dar poate și în Occident. Mai târziu va sprijini domniile fraților săi, Gavril și Moise Movilă, după ce, la un moment dat, dorise pentru sine tronul Moldovei. Prestigiul ascendenței
MOVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288264_a_289593]
-
prin intermediul școlilor și al tipăriturilor, și de consolidare a ortodoxiei răsăritene, periclitată de ofensiva catolicismului (prin „unația” de la Brest-Litovsk) și a protestantismului. Contribuie la deschiderea, în 1631, a colegiului de la Lavra Pecerska, ce se va uni în 1632 cu școala Frăției Ortodoxe din Kiev, extinzându-și, în decursul anilor, programul de studii după model apusean. Colegiul, ce va inspira pe cel înființat după 1640 la Trei Ierarhi, în Iași, va deveni ulterior o reputată academie teologică. M. dezvoltă activitatea editorială de la
MOVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288264_a_289593]
-
își susține licența. La recomandarea lui N. Iorga și a lui A.D. Sturdza, e primit, ca bursier, la Universitatea din Jena. După doi ani trece la cea din Berlin, unde studiază filosofia. Citește intens literatură străină. În 1906 aderă la Frăția Bunilor Români, organizație creată de N. Iorga, și începe să colaboreze la „Sămănătorul” și „Neamul românesc”. Din anul următor scrie și pentru „Viața românească” și „Gazeta generală a învățământului”. La 9 ianuarie 1909 obține, la Universitatea din Breslau, diploma de
PARVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
25. 2693. Fotino Marica, 2 apartamente, Turnu Severin, B-dul Carol 13, Câmpina, str. Griviței 87. 2694. Fenster Menelas, 7 apartamente, București, str. Colonel Orero 16. 2695. Most. Freund prin Gherghina Luiza, 12 apartamente, București, str. C. F. Robescu 1. 2696. Frăția Românească S. I. N. C., 3 apartamente, București, Fund. Morilor 130, str. Remus 6. 2697. Florian Eufrosina, 8 apartamente, București, str. Buzești 30. 2698. Filoteanu Mihail și Florica, 9 apartamente, București, str. Bogdan Vodă 25. 2699. Fichman Raschele și Rene
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
redactor-șef la săptămânalul liberal „Tribuna Oltului”. A frecventat atât cenaclul lui Al. Macedonski, cât și cel al lui Ovid Densusianu. Debutează în adolescență (probabil în 1907), colaborând cu poezii, articole și traduceri la numeroase periodice: „Floarea darurilor”, „Convorbiri critice”, „Frăția românească”, „Sămănătorul”, „Neamul românesc”, „Voința națională”, „Noi pagini literare”, „Minerva literară ilustrată”, „Ramuri”, „Revista copiilor și tinerimii”, „Neamul românesc literar”, „Vieața nouă”, „Solia”, „Adevărul literar și artistic”, „Lumina literară”, „Arta”, „Rampa”, „Flacăra”, „Căminul nostru”, „Scena”, „Viitorul” ș.a. În 1909 publică
ORESTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288570_a_289899]
-
lui), un părinte califică În mod global educația dată copiilor săi, fără să individualizeze. De fapt, după cum confirmă analiza educației, un părinte nu dă mereu aceeași educație copiilor săi, ci „aceasta diferă În funcție de sexul copilului și de locul acestuia În frăție”. Fetele au primit, În general, o educație mai strictă decât băieții. Cei mai mari sunt crescuți (educați) mai sever decât cei mai mici (Attias-Donfut, 2000, 653). În opinia lui Attias-Donfut, oricare ar fi amplitudinea schimbării sociale, aceasta nu afectează decât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
în colaborare cu V. C. Nicolau), Bârlad, 1914; Sărbătorile la români. Sărbătorile de toamnă și postul Crăciunului, București, 1914; Sărbătorile la români. Crăciunul, București, 1914; Sibile și filosofi în literatura și iconografia românească, Bârlad, 1916; Cuiul lui Pepelea, Chișinău, 1920; Frăția de cruce și alte înrudiri sufletești la români, Bârlad, 1920; Ținutul Hotinului la 1817, Chișinău, 1920; Noaptea Sfântului Andrei, Iași, 1921. Culegeri: Jocuri de copii adunate din satul Țepu (jud. Tecuci), I-II, București, 1906-1907; Cimilituri românești, introd. edit., București
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]