4,656 matches
-
distanță. Deși, la început, Marius n-o prea remarcase, nu după mult timp, ea ajunsese să-i stârnească sentimente ascunse, alcătuindu-se cu toatele într-o zonă furtunoasă în sufletul său, ce-l măcina pe dinăuntru, făcându-l adesea să se frământe cu putere. Curând, n-o mai vedea decât în imaginea care-i obseda singurătatea grea și plumburie, în care se găsea! Marius, cu toate că mima foarte bine siguranța de sine, de fiecare dată simțea cum se topește din picioare, atunci când ajungeau
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
învrăjbească împotriva troienilor? Gândind în așa fel, se-nțelege lesne de unde i se trăgea lui Marius descumpănirea și tot conflictul lui lăuntric, pendulând nehotărât între minte și inimă, între rațiune și simțire. „Într-adevăr, nu îmi este bine deloc, se frământa el deseori. Ceva mă afectează vizibil, știu. Eu o iubesc, dar parcă, totuși... Hotărât lucru: nici chiar eu nu știu ce vreau! Deocamdată, simt că-i vraiște în mine: ba o doresc, ba mi-este prea greu să mă acomodez cu ea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
bărbat care, deși părea deja trecut de vârsta a doua la prima vedere, aveam a trage concluzia mai târziu că îmbătrânirea-i înainte de vreme o căpătase de la nenumăratele poveri sufletești, poveri ce-i chinuiau cugetul tot timpul și i-l frământau, neînduplecându-se a-i da pace defel. Observându-l atent din semiprofil, acesta avea acea privire pierdută n zare, care, deși se slujește de ochii deschiși ai celui în cauză, nu sesizează niciodată altceva, decât doar punctul fix, spre care
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
concluzia aceasta, ei bine, îl satisfăcu într-un final, căci la ea a și rămas. „La urma urmelor, ceea ce crezi uneori cu mintea că este un lucru rușinos și neplăcut, pentru inimă poate fi însăși fericirea supremă!, gândea el, tot frământându-se. Chiar n-ar mai trebui să mă agit atât... Căci, dacă îmi aduc eu bine aminte, și marele Dante s-a îndrăgostit nebunește, la un moment dat, de splendida și de distinsa Beatrice, o fetișcană sclipitoare și grațioasă, în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
Poate că gărgăunii aceștia ai mei vor trece! Trebuie să fac cumva să-mi potolesc sufletul și să mi-l liniștesc din zbuciumul lui. De fapt, nici măcar nu-mi pot închipui viața fără slujba mea de acum. Ce mă tot frământ atât, ce pot schimba eu? Poate că lucrurile sunt orânduite așa, pentru că așa trebuie să fie. Se știe doar că ce ți-este scris în frunte ți-este pus! Tot ce îți este destinat trebuie să se împlinească fără greș
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
și, astfel, în ea se și născuse pe loc dorința, aproape imperativă, de a afla și ea necazul mare, ce se observa într-atât de limpede că o neliniștește și o macină pe Adriana pe dinăuntru, făcând-o să se frământe puternic și nereținut. Ar fi vrut să nu-și dorească asta, nu era aceasta firea Luizei, nu prea era ea curioasă din fire și nu iscodea, dar demonul aprig, care parcă se cuibărise în dânsa atunci, nu-i dădea pace
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
se spune, cel puțin. Ei, oricum, nu-mi fac griji, eu sunt salvat, pentru că am o figură de om deștept; nu sunt frumos, știu, chiar am o față ticăloasă, însă este de om deștept!” „Dar, în fine, ce mă tot frământ atât? Cred că numai le voi întinde cu o mână banii și le voi lua cu cealaltă drogurile, atât! Nici eu și nici ei n-avem nevoie de mai mult, nu cred...” În sfârșit, după alte câteva clipe, tânărul și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
-mi dau răspuns, pe rând, la întrebările ce tot eu însumi mi le ridicasem singur înainte. Da, este foarte dificil să-ți dai cu părerea bine, atunci când faci referire tocmai la fericire, știu. Prin urmare, începusem cu forță să mă frământ, Istorisiri nesănătoase fericirii 185 căci chiar nu îmi dădeam seama dacă fericirea exista în afara mea, adică în oameni, în bunurile materiale (deci și în narcotice) și în tot ceea ce mă înconjura, iar eu doar trebuia s-o aduc în mine
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
zămislit, pe când eu din fructul dragostei de pe pământ. De aceea du-te, la locul tău pe când eu voi rămâne pe pământul meu. Zâna de pe pământ cu jale îi vorbea spiritului, și inima, puțin câte puțin, i se frângea. Puternic își frământa mâinile, în timp ce soarta și-o mustra, îl privea pe spirit cu compătimire, văzând cum acesta încet, încet, din imaginea ei se topea, doar pentru că iubea. Ea, fecioara de pe pământ, de el s-a îndrăgostit. Încet și-a potolit inima, promițându
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
că știi multe, dar ce am să te întreb acum sigur nu știi, zise păianjenul. -Nu știu eu, va știi vecinul nostru greierul, sau poate știu. Bine, hai, pune întrebarea. -Unde trăiește cea mai mică maimuță din lume? Greierul își frământa creierii de zor dar nu dădea de capătul întrebării puse de păianjen. La un moment de gândire furnica strigă tare: -Știu eu! -Știi să răspunzi la întrebare greierule? -Nu, a răspuns scurt, acesta . -Bine, atunci răspunde tu furnico. -În Amazonia
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
necăjit. -Eu sunt cel cu care ai vorbit, Crângul! Când a auzit vocea venită din jur, de peste tot, Omul s-a uitat mirat înspre vârful copacilor tineri, după care s-a liniștit, continuând să privească în pământ, dar cu gândurile frământându și capul la nevoile vieții care-l punea la grele încercări. -După câte văd, ești tare necăjit, zise Crângul, încercând un dialog cu Omul. -Așa este, sunt tare necăjit, am mulți copii, de mâncare nu prea mai am ce să
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
la ea, s-a uitat în stânga, s-a uitat în dreapta și speriată i-a răspuns: -Ar trebui să-ți dai seama; am copii de crescut, tocmai pe mine mă întrebi? Crăiasa n-a zis nimic și a început să-și frământe puternic gândurile, fiindcă a priceput că ceva nu este în ordine. Trebuia să afle ce s-a întâmplat, unde sunt bărbații. Ce se întâmplă de nu poate da de capătul acestei tărășănii? Cum se va descurca? Ce are de făcut
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
omului care trăia într-o izolare totală, rămânând mut la cele auzite, pe care mi le spunea ca citite dintr-o carte. Acel moment din acea zi m-a făcut să simt pentru omul acela un respect pentru ceea ce îl frământa, pentru ceea ce știa, pentru ceea ce mi-a spus. După ce am trecut de majorat, am înțeles că pentru a nu fi prins în mrejele periculoase ale singurătății și tristeții, trebuie neapărat să ai familie. Și am înțeles bine pentru că familia te
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
nu mă ocolea, neliniștea de ce va urma și dorința de a scăpa de acele greutăți mă urmăreau și deloc nu încetau. Greutățile, veneau una după alta, mai întâi războiul cu tranzitul dintro localitate de graniță nu era deloc ușor, graniță frământată de către trupele care se retrăgeau după război, urmată apoi de secetă. Având în minte și-n gând bine imprimată imaginea secetei din 1946, am compus poezia „Văpaia.” Războiul ne-a afectat serios pe noi cei de la granița de est, moral
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
norilor ticsiți cu praf, respiram și nu reușeam să-mi revin, să gândesc, să zâmbesc, să fac orice altceva decât să călătoresc. Gândurile mele alergau pe tăpșanele rămase în negura vremii, unde locurile erau minunate, în timp ce glodul pe care-l frământam era cea mai puternică plămadă pentru pâinea coaptă la soarele ce strălucea în sfânta-mi preadolescență. Din care pâine mi-am hrănit cu sârg copilăria, apoi m-am ridicat nu prea voinic, dar sănătos la minte. Dealurile, văile și pădurile
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Ploiești, Dobrică Puiu, care era în concediu. Soarele dogora puternic peste pământ, aripile vântului s-au ascuns în pădure, păsările sporovăiau prin copaci dând de știre omului că spre seară se apropie câțiva nori de ploaie. După ce Neculai, s-a frământat puțin, înhămă calul la căruță. L-am întrebat dacă, ne poate lua și pe noi cei de la oraș să mergem cu el la pădure, pe munte să-l ajutăm. Eu fiind curios ca de obicei să văd cât mai multe
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
sunt necesare lemne pentru încălzit pentru gătit dar cu rațiune. Să avem grijă de ape pentru că fără apă nu putem exista. Și cum păstrăm apa curată dacă mereu este poluată din diferite motive. Cred că aceste probleme trebuie să-i frământe pe aleșii noștri fiindcă prin aceste mijloace trăim. Cu toții știm că prin aceste mijloace viața dăinuie. Cu toate acestea nu ținem la ele, distrugem cu o inconștiență feroce. De ce? Nu am să înțeleg niciodată. Știu că între om și mijloacele
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Eva și după izgonirea lor din rai PĂMÂNTUL devine NECURAT în urma blestemului dumnezeiesc, iar cei dintâi oameni, siliți de foame și urmăriți de blestem se-ntorc potrivit sentinței date la această tină necurată, pe care, până astăzi, trebuie s-o frământe cu mâinile lor și s-o lucreze, ca să înlăture de pe ea "spinii și pălămida" și să-și scotă o bucățică de pâine. Așa se explică, de ce FOCUL, dintru început, în opoziție cu pământul, blestemat și necurat, a fost socotit ca
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
pour la patrie On drit qu'a ler cercuil la foule viene et prie" (Hymne par Victor Hugo) Străjuiești destinele neamului nostru!... Nimeni nu știe cine ești; ce visuri ți-au legănat copilăria; în ce dureri ori bucurii ți-ai frământat trupul și sufletul; ce puteri supranaturale sălășuiseră-n Tine de Te avântați pe culmile cele mai înalte ale gloriei de Erou! Vei fi, poate, un răscolitor al brazdei, ce trăiai înfrățit cu doina și cântecele ciocârliei; vei fi vreun neobosit muncitor
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
pe creștet, ca pe un copil, care avea nevoie de ocrotire și de încurajare. Da, Bart, da, da, da... Atunci Bart se porni să o acopere din nou cu sărutări din ce în ce mai fierbinți, mai toride, continuând să geamă și să se frământe, spre infinita voluptate a femeii. Începu cu creștetul și cu fruntea, apoi continuă cu sprâncenele, cu ochii și cu obrajii ei, iar când îi simți buzele umede și amărui i le acoperi pătimaș cu sărutări repetate, lungi, încete, amețitoare. O
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
de dinți, tampoane pentru dame și hrană pentru pisici, și vru să-l abordeze pe un cunoscut analist economic, aflat într-un grup învecinat, cu o geantă agățată nonșalant de umăr și cu fruntea transpirată, în legătură cu o problemă care-l frământa, dar tocmai atunci își auzi telefonul zbârnâind în buzunarul de la piept și se văzu nevoit să iasă în hol ca să poată vorbi în voie. Era Camelia care, cu vocea ei molatică și suavă, îi dădea de veste că i se
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
era însă și altceva. Visul pe care îl avusese peste noapte și în care se făcea că Arm se întorsese îi stăruise toata ziua în minte și își simțea sufletul apăsat de tristețe. Dacă ar fi știut Camelia ce-l frământa, când serviseră împreună micul dejun, înainte de a pleca fiecare pe alt drum de acasă, ce figură ar mai fi făcut! Dar nu, era exclus să aibă fie și cea mai vagă bănuială, fiindcă ea se socotea marea dragoste a vieții
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
reprezentativi. Pentru aceasta, sunt posibile două metode: pri-ma presupune o evaluare a contribuției fiecărui sector la valoarea adăugată, adică la P.I.B., în timp ce a doua se interesează de partea de populație activă ocupată în fiecare tip de activitate. O întrebare a frămîntat pe multă lume: sectorul public este pro-ductiv sau neproductiv? Adeseori, activitatea administrațiilor este considerată drept una secundară, sau chiar parazită, funcționarii publici fiind tratați ca un balast pentru societate. Or, chiar dacă există, ca și în alte sectoare, salariați puțin performanți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
vieții pe acest pămînt. Un om care a știut ce este smerenia. Și sfințenia meseriei. Și simplitatea, și credința. Un artist uriaș care vorbea și atunci cînd tăcea, care simțea vraja cuvîntului și vulnerabilitatea liniștii. Un artist care s-a frămîntat pentru ca miracolul să se întîmple. Un artist pe care teatrul se sprijină întru istorie. Mă bîntuie tristețea. Și nu pot să plîng. Împietriți, urmărim cum, de data asta, Maestrul zboară deasupra orașului. Ceva din irepetabilul frumuseții pleacă împreună cu el. In-cre-di-bil
Salve pentru general by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8056_a_9381]
-
Momentul exact când o persoană este pregătită să ia o decizie majoră, responsabilă este greu de precizat, fiind influențat de foarte mulți factori. Pentru că problema dependenței și independenței copiilor îi frământă astăzi pe mulți părinți, profesorul universitar Ion-Ovidiu Pânișoară, doctor în Științe ale Educației în cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației, consideră interesantă perspectiva prezentată de Makin și Cox (2006), care iau în calcul mai mulți termeni implicați în stabilirea timpului
Părinți de succes: Când este copilul pregătit să își asume propriile decizii () [Corola-journal/Journalistic/80646_a_81971]