743 matches
-
a făcut ș-apoi după aceia nu prea s-a luat piatră. În jur munți de piatră sfărămicioasă. Flori nenumărate, buchete mari, grele, de sânziene umplu coasta muntelui și dau miros dulce. Ochiul boului și garoafe pătează ici colo tufărișurile. Fragi par boabe de rubine. După amiază, la băile Oglinzi, drept peste munte, pe lângă cetățuia Neamțului, prin albia unui puhoiu de munte care sfarmă piatra; o macină și o duce la vale. Suim prin poiana-lui-Ion Pietraru, vestitul hoț, o frumoasă poiană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
unui puhoiu de munte care sfarmă piatra; o macină și o duce la vale. Suim prin poiana-lui-Ion Pietraru, vestitul hoț, o frumoasă poiană cu mesteceni rari, cu coaja albă, văruită parcă, prin iarba verde a poenii pătată de flori și fragi, printre care din loc în loc se ridică buchete mari de ferigă verzi deschise bătând puțin în galben, aplecându-și spre iarbă cotorul de pană lung. Ne lăsăm spre băi, pe lângă groapa bursucilor; dăm de otel, de băi, de "restaurant cușer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un lemn bun pentru instrumente muzicale. Florile lui sunt ca niște lalele roze alburii. Și sus și jos grădina e plină de chiparoși piramidali și gigantici tufoși, cum și de toate soiurile de palmieri. Am găsit un arbore care face fragi. Esențe mirositoare, ale căror frunze le cunoaștem și noi ca mirodenii. Caucazul își proectează în depărtare piscurile ninse și stâncăriile goale. Devastat de păduri, risipindu-și stâncăriile, zăgăzuiește cătră răsărit orizontul. Aici va fi fost cândva un rai al oamenilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de viață, nici măcar câteva flori sau o scrisoare. Lucru care mă mâhni din parte-i, căci din a starițului nu m-a mirat. evreul călugărit și ras În drum spre casă, ne-am oprit la o grădină mare de pomi, fragi și vie. Un jidan care reușise să se călugărească, apoi fugise din mănăstire pentru a lua o țărancă din sat, proprietară a patru pogoane de loc, le plantase și le exploata. Fragi și mure vindea la București, din ce rămânea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
am oprit la o grădină mare de pomi, fragi și vie. Un jidan care reușise să se călugărească, apoi fugise din mănăstire pentru a lua o țărancă din sat, proprietară a patru pogoane de loc, le plantase și le exploata. Fragi și mure vindea la București, din ce rămânea de la germani, cu care își făcea afacerile; numai pe căpșuni luase în anul precedent 30 000 lei, sumă enormă pe atunci. L-am arvunit și noi. Trimitea la două zile o țigancă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
mediocră, însă pentru acele timpuri destul de bună, dar o găseam atunci foarte scumpă: 6,50 lei o porție de bœuf à la mode cu garnituri (porțiile foarte mici), 4 lei 6 felioare de dovlecei prăjiți, 4 lei o porție de fragi de pădure, 2,50 brânza de burduf, 50 bani tacâmul, pe care nu ți-l da, ci trebuia să-l aduci de acasă. Pe mese, hârtie albă prin ordinul Kommandanturii, iar la W.C. Gazeta Bucureștilor, care și pentru această întrebuințare
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
bună măsură cu turismul. Hoinărind pe vreun câmp, găsim ceva de băgat În gură, ba chiar de dus acasă; ca mine astă-vară când, străbătând câmpurile Basarabiei, e drept, În scop științific, nu m’am putut abține să nu culeg câțiva fragi. Sau, răcorindu-ne de zăduful verii În vreun râu, unii dintre noi se aleg și cu câteva scoici; bune și astea. Iar, dacă e mai priceput, și cu ceva raci; și mai buni. Sau acum, străbătând pădurile - ruginite ori Încă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
genunchi. Dacă te vei prezenta așa, nu vei avea nici o șansă, chiar dacă ești ultra modernist, frumoas, deștept și puternic. Îmi amintesc de o înțelepciune preluată de la Dale Carnegie care spunea așa: „În ceea ce mă privește, mă dau în vânt după fragi cu smântână, dar când mă duc la pescuit pe lacul Mein, nu pun în cârligul undiței fragi cu smântână care îmi plac mie, ci un vierme gras, pe placul peștelui”. Fiind vorba de comportare, trebuie să știi să folosești tacâmurile
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
și puternic. Îmi amintesc de o înțelepciune preluată de la Dale Carnegie care spunea așa: „În ceea ce mă privește, mă dau în vânt după fragi cu smântână, dar când mă duc la pescuit pe lacul Mein, nu pun în cârligul undiței fragi cu smântână care îmi plac mie, ci un vierme gras, pe placul peștelui”. Fiind vorba de comportare, trebuie să știi să folosești tacâmurile la masă, să nu faci zgomot când sorbi ciorba, să nu elimini zgomotos gazele stomacale după ce ai
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
dată, cu oameni harnici, cu tineri care se îndrăgostesc sincer și curat, și care în cel mai frumos și mai cinstit mod, își întemeiază o familie. Este aici deosebit de important de observat o imagine profundă și bogată în conținut. „Ea fraga buzelor i-a dat Apoi l-a luat și de bărbat, Și au jucat la nunta lor Popa și domnu-învățător, Și au mâncat și au băut, Trei zile nunta a ținut”... Este fantastică această imagine concentrată a frumoasei mentalități de la
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
făcut vreo trei case. Mereu cu teșchereaua plină. Când intra în cârciumă, să trăiți, nu vreți să beți ceva? De când i-am zis lu’ Adrian (așa-l chema pe pădurar) de chestia asta, la el în pădure nu mai cresc fragi, zmeură, nimic. A dat ăia cu bombardeaua. De la radiații. Acum, o reclamă la Teleeurobingo Show se aude din bucătărie. Uraaaa! M-ați scos din foame! Țoc a dat televizorul mai tare, să se audă în timp ce el mătură prin curte. Dă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
intrați aici, ca să deliberăm și să ne aplicăm, gospodărește, la amănuntul plicticos al dezbrăcatului de bluza cu nasturii ei prea mult Înșiruiți, de fusta cu copcile ei prea mult capsate, de cămașa cu anexele ei minore și prea de tot fragile, care acum zăceau toate, bucăți-bucăți, la picioa rele zeiței rămase, goală și dreaptă, numai În ciorapi și În pantofi? și, după astea toate, cum mai poți ocoli violența și brutalitatea impuse cu necesitate de Însăși tehnica cea mai elementară a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
16 februarie 2003 Pasă tristă, nu am chef de nimic. Mă mulțumesc să reproduc un citat din C. Lévi-Strauss, plasat la finalul din Tristes tropiques: "Il n'y a plus rien à faire: la civilisation n'est plus cette fleur fragile qu'on préservait, qu'on développait à grand-peine dans quelques coins abrités d'un terroir rice en espèces rustiques, menaçantes sans doute par leur vivacité, mais qui permettaient aussi de varier et de revigorer des sens. L'humanité s'installe
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
viziune Îmi toarnă frumusețe și vrere Din partinica dimensiune.“ („Osie roșie de stea“, Săptămîna culturală a Capitalei, 6 august 1971) „Reavăn chip al țării noastre dragi, Iar pe obeliscul ei etern, Sculptural, înalt profil modern, Are nmiresmări de brazi și fragi. Iar partidul, omenescul far Și-l vădește în stindardul solar.“ („Patrie și partid“, Familia, august 1972) „În pisc se-nalță, dominând, molidul, Privighetoarea trilu-și suie-n ulmi. În jertfă văd, și simt, și-aud partidul În toate frumusețile pe culmi
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
tăiați pe ascuns, riguros împărțiți pe jumătate între făptași. Laptele la pungă și pâinea neagră rotundă, doar la Suceava, în vacanță (la Focșani nu existau), cumpărate cu pile de la magazinul Arini, intervenții și nenumărate conversații despre copii, borșuri și zarzavaturi. Fragi cu smântână și mămăligă. Gem de prune cu smântână și mămăligă. Dar și scaunele de bucătărie cu gaură, o parte a mecanismului cu care toată familia depăna lână, deșirând fuste, veste și pulovere vechi și torsul mașinii de cusut „de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
animal cât și din cel vegetal Râma (lumbricus agricola Hoffm. și lumbricus terestris) care afânează pământul, dând posibilitate multor alte ființe să se dezvolte. Mai cunoaștem Lipitorile (Aulastomum gulo Moq Tand. și Hirudo medicinalis L). În pădure, școlarii au adunat fragi, șapte-n gură pentru ei, unu-n traistă, pentru frățiorii lor mai mici de acasă, școlărițele au adunat însă mai ales flori, multe flori. Și nu numai din pădure, ci și de pe luncă la întoarcere. Domnu’ le-a povestit multe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
teritoriul României, stațiunea climaterică a încetat să mai funcționeze ca stațiune, a funcționat doar ca spital de campanie. După terminarea războiului stațiunea a existat ca unitate militară de transport și vânători de munte. Tot cu Peidy am pornit să culegem fragi și căpșuni sălbatice și fără să ne dăm seama, am ajuns pentru prima dată lângă gardul construit, în jurul stațiunii climaterice, de către unitatea militară ce s-a stabilit acolo. Într-o seară târziu, în toamna aceluiași an, vila Dora a
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
portiță ca să dea badei guriță. Una dintre ele spunea ceva de genul că, dacă ar fi să moară, ar prefera să se întâmple la toamnă, nu acum, primăvara, când natura a înverzit. Mărturisea, deci, o situație tragică. Numai că pe fraga rujată a buzelor era întipărit un zâmbet dulce, atât de dulce... Folcloriștii sar lansa, probabil, în speculații - „detașarea mioritică a românului în fața morții“ etc. etc. Ei, aș! Cu siguranță, coconița noastră se gândea la „mia de parai“ pe careo câștigase
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
stătea de vorbă cu maestrul Petru Favre 3 și cu maestrul Francisc Xaveriu 1, pe care mai târziu îi câștigă în slujba lui Dumnezeu mulțumită exercițiilor șspiritualeț 2. În acea vreme nu mai era prigonit ca înainte. Cu privire la aceasta, doctorul Frago 3 i-a spus într-o zi că se mira că fusese lăsat în pace și că nu i se mai făceau necazuri. El i-a răspuns: „Aceasta întrucât nu vorbesc nimănui despre cele ale lui Dumnezeu; dar după încheierea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
mai făceau necazuri. El i-a răspuns: „Aceasta întrucât nu vorbesc nimănui despre cele ale lui Dumnezeu; dar după încheierea școlii ne vom întoarce la obiceiurile de mai înainte”. 83. În timp ce stăteau ei de vorbă, veni un călugăr la doctorul Frago ca să-l roage să-i găsească un adăpost, deoarece acolo unde stătea muriseră mulți, iar el credea că muriseră de ciumă. De fapt, atunci începea ciuma la Paris. Doctorul Frago și Pelerinul voiră să meargă să vadă casa și luară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
În timp ce stăteau ei de vorbă, veni un călugăr la doctorul Frago ca să-l roage să-i găsească un adăpost, deoarece acolo unde stătea muriseră mulți, iar el credea că muriseră de ciumă. De fapt, atunci începea ciuma la Paris. Doctorul Frago și Pelerinul voiră să meargă să vadă casa și luară cu ei o femeie foarte pricepută; aceasta, intrând în casă, spuse că era ciumă. Pelerinul voi și el să intre și, găsind un bolnav, îl mângâie, atingându-i rana cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
536, p. 479)"/>. Peste doar câteva săptămâni, „preaînaltul și fericitul Domn” Gheorghe Bibescu avea să abdice În favoarea guvernului revoluționar. Dar bucureștenii au continuat să se preumble „la șosea” cu trăsura sau cu „omnibusul” : „La Băneasa, la pădure,/ S-adunăm la fragi și mure”, cum cântau lăutarii din epocă <endnote id="(130, p. 338)"/>. Tot cam atunci, În 1858, romancierul Nicolae Filimon pleca cu un „omnibus” similar din București la Giurgiu, pentru a se Îmbarca pe un vapor dunărean spre Budapesta <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
crescut În ritm de musical. Ça va être un peu fragile, a recunoscut puțin timorat Legrand, dar Papp Își avea ideile lui și Îi plăcea riscul. Credea că un team european va aduce În musicalul american un suflu nou, insolit, fragile, mais sofistiqué!, și cu aceste Încurajări ne-am pus pe treabă. Am Învățat mult din această experiență despre cât de importantă e ușurința cu care trebuie abordat totul Într-un musical. Împreună cu colaboratorul meu Yeargan am conceput o serie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
și erudit englez. . Nu sunt decât fluturi de zarzavat! (În fr. În orig.). . Un fluture de aur În zborul lui ușor / Străbate Înmiresmate câmpuri (Salcia). . Înghețată În albastru, cu aripa mărețului Sylvan (În fr. În orig.). . Omletă cu dulceață de fragi (În fr. În orig.). . Terenuri de vânzare (În fr. În orig.) . Arahide (În fr. În orig.) . Cine iubește cu foc pedepsește cu foc (În fr. În orig.). . Amestec de obiecte diverse (În fr. În orig.). . Economist francez (1847-1932). În lucrările
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Mi-i teamă, nea Isaio, se tânguie Cupcici. Zău așa... Am prunci... Am fătuci... Salcia... Prepeleacu... De... de știam... nu... nu mă mai băgam... Ești idiot, măăă?! răbufnește Isaia furios. Și ce credeai măăă?! Credeai că mergem la cules de fragi și mure?! De ce te-ai băgat de te știai slab de țâțână?! Numa' tu mi-ai adus căcatu-aista pe cap! se întoarce el acuzator spre Alexa. Numa' tu! Dracu' m-a pus să mă bag în cârd cu Cârpă-n-cur, aista
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]