1,132 matches
-
râdă. În acest caz, nu este nihilismul numai un joc de societate, care să excite gustul rafinat și decadent al francezilor? În ce mă privește, astfel de acuzații (fie ele oricât de implicit formulate) sunt consecința și mărturia unei cunoașteri fragmentare și superficiale a lui Cioran. Măcinat de contradicții, însuși trăiește cu obsesia și spaima ipocriziei lumii și deopotrivă a propriei ipocrizii, despre care scrie cu o furie rebelă, cu neliniște, uneori cu umor. Ipocrizia lui e, oricum, semnul unei crize
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
la bază un curriculum construit pe "discipline"; este modul consacrat, prin tradiție, de o paradigmă enciclopedistă a cunoașterii. Un asemenea model curricular nu permite construirea unei viziuni holistice (integrate) asupra lumii și a cunoașterii; cunoașterea omului și a lumii rămâne fragmentară, conexiunile nu se produc; se înregistrează o periculoasă ruptură între lumea exterioară și cea interioară, între subiectul cunoscător și obiectul cunoașterii. Se insistă nepermis de mult pe formarea competențelor menite să integreze "social" individul și prea puțin pe formarea valorilor
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
B. Nicolescu, Teoreme poetice, Editura Junimea, Iași, 2007 Peter Brook, Spațiul gol, Editura Unitext, București, 1997 Jerzy Grotowski, Spre un teatru sărac, Editura Unitext, București, 1998 Prima oră. Introducerea Materiale didactice: colaj de fragmente de filme, posteruri, markere a. Vizionarea fragmentară a unui colaj de fragmente de filme care să surprindă patru ipostaze ale bărbatului îndrăgostit: Don Juan de Marco, Sabrina, Portretul lui Dorian Gray, Idilă de noiembrie. b. Prin discuții problematizante pe baza colajului vizionat, se încearcă împreună cu elevii identificarea
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de dimensiunea trans, iar curriculumul oficial o neglijează complet, construind astfel oameni incompleți. Camelia Circa-Chirilă: Desigur, e o modalitate inedită atât de abordare, cât și de cunoaștere, mult mai complexă decât abordarea disciplinară, care rămâne, așa cum s-a mai spus, fragmentară. S-a dovedit în cadrul acestui proiect atât nevoia profesorilor, cât mai cu seamă a elevilor de a crea legături necesare unei cunoașteri largi a fenomenului luat în discuție. Radu & Alina Bereteu: Este absolut necesară și oportună o abordare transdisciplinară a
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
mi se confirmă în cele două mari spectacole văzute în anii '70, spectacole ce și-au impus amprenta pe spectatorul încă tânăr ce eram. Ce e o amprentă teatrală? Ea asociază amintirea globală a unei reușite, dar totodată prezervă secvența fragmentară, indelebilă a unei fulgurații scenice ce o purtăm indefectibil cu noi, asemeni unei clipe de viață intensă, densă și concentrată. Ea reprezintă acel punctum personal despre care vorbea Roland Barthes, secvența detașată dintr-un ansamblu căci ea se prezintă ca
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
tristețe cu toate că, în aparență, totul i-ar fi permis să se salveze: Alexa aici se afilia teatrului de artă, al cărui cel mai strălucit partizan era în România Lucian Pintilie. Unchiul Vanea, la el, devenea un spectacol bergmanian și amprenta fragmentară, punctum-ul, ce indelebil îl port în mine, rămâne momentul în care doctorul Astrov, mai seducător ca oricând, își imobilizează harta districtului a cărui soarta ecologică îl preocupă, plasând trei mere roșii pe o imaculată față de masă albă decorată cu porțelanuri
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
să de construiască textul, săi distrugă unitatea. Epicul își pierde ponderea, în favoarea descriptivului, care devine parte esențială a textului, determinând „amânarea“ evenimen telor sau suspendarea lor, și, implicit, indeterminarea, ambiguizarea și subiectivizarea discursului. Se creează în acest mod narațiuni mixte, fragmentare, în care pla nurile (narative, descriptive, analitice) nu se mai diferențiază, iar instanțele narative nu mai sunt delimitate. Relația dintre autor, narator, personaje și naratar se ambiguizează, având drept puncte de convergență temele eului și ale banalității cotidiane, ale căutării
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
prin uciderea lui Ion). Timpul în care ființează această lume străjuită de crucea strâmbă pe care e răstignit un Hristos de tinichea ruginită e o durată bivalentă. Prezentul etern este durata în care ființează satul ca matrice existențială, în vreme ce timpul fragmentar (durata diegetică evocă anii 1906- 1909) definește condiția omului: Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu sar fi schimbat. Câțiva oameni sau stins, alții le au luat locul. Peste zvârcolirile vieții, vremea vine nepăsătoare, ștergând toate urmele. Subiectul urmărește
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Simbolurile selectate din mitul biblic al genezei (spațiul paradisiac, cântarea îngerilor, Adam, Eva) devin metonimii prin care sunt concretizate caracteristicile liricii moderniste. Astfel, noua poezie este cântec sacru și Logos ce întemeiază lumi. Prin actul creației se transfigurează realitatea concretă, fragmentară (coasta bărbătească), se ivește frumusețea ideală a operei. Perfecțiunea ficțiunii artistice (al Evei trunchi de fum) în raport cu realitatea imperfectă din care se inspiră este sugerată prin dubla opoziție: totalitate/fragment (trunchi/coastă), prin cipiul fe minin (considerat de I. Barbu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
uciderea lui Ion). Timpul în care ființează această lume străjuită de crucea strâmbă pe care e răstignit un Hristos de tinichea ruginită e o durată bivalentă. Prezentul etern este durata în care ființează satul ca matrice existen țială, în vreme ce timpul fragmentar (durata diegetică evocă anii 1906- 1909) definește con diția omului: Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu sar fi schimbat. Câțiva oameni sau stins, alții leau luat locul. Peste zvârcolirile vieții, vremea vine nepăsătoare, ștergând toate urmele. Item 4
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
banalitatea voită a „obiectelor poetice“ selectate din câmpul automa tismelor existen țiale, din viața citadină sau rustică (Garofița, Poema chiuvetei, O motocicletă parcată sub stele etc.), prin limbajul poetic, de o platitudine căutată, prozaic, ludic, parodic. Temele poetice vizează trăirea fragmentară, ternă a omului modern, rutina existențială, banalitatea și mediocritatea devenite mod de a fi în lume. CUPRINS: Item 1: evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat întro orientare literară, întro perioadă, întrun curent cultural/literar sau
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
volum: lumina, semnificant al cunoașterii. Ideile poetice prin care se dezvoltă tema cunoașterii și cea a singularității artistului modern sunt sugerate prin antiteza lumina altora/lumina mea. Cele două sintagme figurează metaforic cunoașterea paradiziacă (cunoașterea rațională, considerată de Blaga relativă, fragmentară) și cunoașterea luciferică (implicând toate nivelurile cognitive, de la cel senzorial până la cel supralogic; cunoaștere totală, „extatică“). Antiteza exprimată și prin opoziția singular/plural (a mea/a altora) evidențiază, de asemenea, unicitatea artistului care urmează o cale distinctă de a celorlalți
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
prin tradiții arhaice. Timpul în care ființează această lume străjuită de crucea strâmbă pe care e răstignit un Hristos de tinichea ruginită e o durată bivalentă. Prezentul etern este durata în care fiin țează satul ca matrice existențială, în vreme ce timpul fragmentar (durata diegetică evocă anii 1906- 1909) definește condiția omului: Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu sar fi schimbat. Câțiva oameni sau stins, alții leau luat locul. Peste zvârcolirile vieții, vremea vine nepăsătoare, ștergând toate urmele. Item 4: susținerea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sunt totuși prea prolicși și inconsecvenți ca să nu se contrazică deseori până și în cadrul propriilor opere. Nu numai trăsăturile comportamentale contradictorii, care sunt specific romantice, explică astfel de incongruențe manifestate uneori chiar la nivel programatic -, ci și adoptarea unor forme fragmentare de expunere, care nu pot avea niciodată coerența proprie gândirii sistematice (ca în cazul unor filozofi precum Kierkegaard, Nietzsche ori Cioran, ale căror deschideri spre romantism sunt mai presus de orice îndoială vezi și supra nota 32). Ca atare, contraargumente
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
funcție fiind să apară, pentru că părintele lor să mai apuce încă o dată să guste din "silogismele amărăciunii". Cioran se dezinteresează de cărțile sale, o dată ce le-a dat drumul în lume, pentru el important este confesiunea prin scris, eliberarea că "terapeutică fragmentara": "Cărțile mele sunt răzbunări. Cărțile mele sunt fraze scrise pentru mine sau împotriva cuiva, pentru a nu acționa. Acțiuni ratate. E un fenomen cunoscut, dar în cazul meu sistematic"30. Sábato este și mai radical: arde mare parte din ce
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
decadenta, fanatismul, sfârșitul politeismului păgân, mistica, complexul blestem al literaturii, sinuciderea, impotenta filosofiei, spaimele maiestuoase ale teologiei, ispitele triviale ale cărnii"77. Este el "le secrétaire de șes sensations", se întreabă Sylvie Jadeau 78, sau răspunde unei mode a scriiturii fragmentare, ca răspuns al vitezei cu care trăiește omul modern, ce nu mai are timp decât pentru scriituri de urgență, de reflectare a senzațiilor? " Nu va dati seama de primejdiile sănătății și de avantajele bolii", spune Cioran în Convorbiri,79 arătându
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
spre Est pentru a urmări cu sentimente diverse tresăririle unei convalescențe dificile dar vor fi oare bolnavii cu adevărat vindecați? -, există un pericol imens ca inteligența epocii noastre să fie bulversată definitiv de amalgamul existent și să perceapă în mod fragmentar ceea ce a fost în Europa occidentală ceva foarte îndepărtat dacă nu în suflet, cel puțin ca tradiție de Molohul sovietic care și-a devorat copiii. Născute pentru a înlătura capitalismul după oroarea marelui măcel din 1914-1918, a cărui cauză se
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
cu claritate contururile. Ne-am asumat un demers ce vizează punerea în evidență a celor două dimensiuni inerente ale comunismului: aceea teleologică, prin aspirația sa revoluționară, și aceea societală, prin înscrierea sa într-o structură socială dată. În termeni foarte fragmentari, preocuparea constantă a autorilor a fost aceea de a răspunde unei întrebări foarte banale: la ce au folosit totuși partidele comuniste din Europa occidentală? Această încercare nu este nici prima și nici una complet originală. Dar ea este singura care oferă
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
lui Mann: Ne grăbim să spunem că ambiția lui M. Blecher n-a fost atât de mare. El n-a dorit să înfățișeze viața coloniei de la Berck în toată diversitatea sa, ci s-a limitat la câteva scene și episoade fragmentare, suficiente pentru a recrea o atmosferă și a evoca un cadru; el nu și-a propus să aprofundeze psihologia personajelor pe care le descrie, ci schițează numai câteva siluete din linii fine și rapide; autorul nu ne oferă o analiză
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
picioare din Sfârșit de partidă. Personajele lui Beckett, Hamm și Clov, trăiesc printre obiectele disparate ce le alcătuiesc existența. Tabloul întors, deșteptatorul, roțile de bicicletă, frânghia sau cățelul de pluș devin, ca și la Blecher, contextul construirii de universuri compensative, fragmentare, în care eul narator se refugiază: În obiecte mici și neînsemnate: o pană neagră de pasăre, o cărticică banală, o fotografie veche cu personagiile fragile și inactuale, ce parcă suferă de o gravă boală internă, o tandră scrumieră de faianță
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
in fabula, , Editura Univers, București 1991, pp. 56-57 259 Constantin Noica, Introducere la miracolul eminescian, Editura Humanitas, București, 1992, p. 333 260 Paragoni reprezentări în care este prezentă oglinda/oglindirea, dar aceasta nu dublează în ansamblu, ci oferă o vedere fragmentară. Oglinda este, de obicei, situată oblic, încât pune în valoare un unghi de vedere insolit. Este un context deosebit, întrucât, tradițional, parafrazându-l pe Gassandi, se poate spune că prin oglindă și orice suprafață reflectantă Arta are prilejul de a
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
lui Carlo, ca "momente axiale ale poemului". Evident, percepția lui Pasolini vizează poemul sub specie aeternitatis, în înțelesul de epos, de la Apollonius din Rodos sau Petronius până la Sade, de la Dostoevski, Joyce, Gide, până la Monthérlant sau Faulkner. În ciuda stadiului provizoriu și fragmentar al corpusului pasolinian, oportunitatea publicării acestuia în Italia (în 1992) era mai mult decât legitimă, nu numai pentru personalitatea omului, scriitorului și artistului, ci și pentru istoria literaturii italiene și europene. Dincolo de anevoioase probleme de lecțiune și de marile dificultăți
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
vulpea. Și obrajii, încă de pe atunci vulpea era vânătorul". Poetă, eseistă și prozatoare, membră din 1995 a Academiei Germane de Literatură și Poezie, autoare multipremiată a peste 20 de cărți, majoritatea în limba germană, Herta Müller practică o scriitură eliptică, fragmentară, dezasamblată, o scriitură a filamentelor întrerupte. Partitura sa nu suportă continuitatea timpului, succesiunea e zigzagată, urzeala se deșiră în fața cititorului, eventualele cusături plesnesc. Herta Müller scrie prin juxtapuneri de fotograme comunicante subteran și aparent independente. Dialogurile sunt scurte și fragmentate
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Asta era și scopul Luceafărului să-i renască Cătălinei pneuma și corpul. Din această cauză el vine sub această formă. „Nașterea divină, triumfătoare, durează În noi oamenii numai atîta timp cît durează fulgerul; de aceea cunoașterea noastră este atît de fragmentară; dar În Dumnezeu, fulgerul durează neschimbat și etern”. Luca, 11,5. Continuăm să cităm din Bohme pentru a putea demonstra că Fulgerul Luceafărul coboară pe pămînt pentru a revigora substanța Întunecată Katalina, pentru a o spiritualiza, pentru a o renaște
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
a operației.“7 Wittgenstein însuși nu s-a exprimat niciodată într-un mod pe deplin concludent cu privire la relația dintre orientarea gândirii sale în Tractatus și cea din texte mai târzii. Despre modul cum a văzut lucrurile a lăsat doar indicații fragmentare. Astfel, în „Cuvântul înainte“, scris în ianuarie 1945, pentru o versiune a textului care va fi publicat sub titlul Cercetări filozofice, el își exprima dorința ca acesta să apară alături de textul Tractatus-ului, justificând-o în termenii următori: „De când am început
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]