1,973 matches
-
ronduri de flori bine delimitate, cu forme geometrice complicate, copaci și tufișuri tunse în formă de cilindru sau con. Cele englezești, dimpotrivă, presupun intervenții cât mai mici în natură, doar atât cât să nu pară lăsată în paragină. O grădină franțuzească trebuie admirată, într-una englezească poți călca pe iarbă, poți face plajă pe un șezlong sau o pătură. Dacă ați fost în Paris și Londra, puteți face comparație între Jardin du Luxembourg și Jardins des Tuileries pe de o parte
DOUĂ CAPITALE IMPERIALE de DAN NOREA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350662_a_351991]
-
dădea exemple de definiții ale intelectualului, din care am reținut: În Dicționarul Enciclopedic „Cartea românească” din 1931, I.A. Candrea definește intelectualul ca „persoană care și-a cultivat mintea și se servește numai de inteligență spre a judeca lucrurile”; dicționarele franțuzești definesc intelectualul ca „individ care se apleacă asupra activităților intelectuale, spirituale, indiferent de nivelul de pregătire instituțională, în practică văzându-se ca fiind o persoană implicată în viața culturală și politică”; dicționarele din engleză definesc intelectualul ca „o persoană cu
DESPRE INTELECTUALI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 471 din 15 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359030_a_360359]
-
viță de vie și struguri pe cale să se pârguiască, din locanta “Paris Café” de pe Strada Democrației, nr. 1 Bis, loc de recreere, de Boemă literară și artistică, de răcorire, de conexiuni spirituale și de bună dispoziție creată pe fundalul muzicii franțuzești, atât de rafinate și încărcate de nostalgia chansonetelor clasice, dar și de acordurile noilor partituri muzicale semnate de cei mai mari muzicieni. Cei prezenți au putut afla poveștile culorilor spuse cu șarm de doamna Tossy Isofache, corespondența dintre culoare și
CULOARE ŞI FEMINITATE LA PARIS CAFE DIN GALAŢI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360412_a_361741]
-
V. Breban, MDLR - 1974, V. Breban, DLRC - 1980, G. Sandu, Dicționarul enigmistului, B., 1983, p. 207, DLR și autori mai vechi că L. Șăineanu). Multă lume pronunța însă șodron și aceasta pare să-și găsească explicația în presupusa lui origine franțuzeasca, anume din chaudron, care înseamnă, „căldare“, idee acceptată și de Resmeriță, I.A. Candrea etc. Că varianta o înregistrează DLRM, DEX, iar alți autori o recomandă numai pe această din urmă (DLRLC, vol. IV, B., 1957, Al. Graur, Dicționar al
ŞOTRON ORI ŞODRON? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360054_a_361383]
-
C.C. Giurescu, B., 1976, p. 34. După știință noastră singur A. Scriban a văzut inconsistenta ex¬plicației de mai sus, ceea ce 1-a determinat să compare și cu magh. sodrony „sârmă“, apropiere fortu¬ita. Totuși în cele mai bune dicționare franțuzești numele jocului șotron este marelle și ar proveni dintr-un radical preroman marr „piatră“, (NDE, 445), iar fr. chau¬dron este clar în relație cu cald, mai precis provine din latinescul caldaria. Nici formă, nici semnificația substantivului șotron nu pledează
ŞOTRON ORI ŞODRON? de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360054_a_361383]
-
se aseamănă cu scufundarea să în vai. Și albanezii au verbul mergoni „a se depărta“, explicat de lingviști tot prin latinescul mergere. În lucrarea Alte eți¬mologii românești, acad. Al. Graur atrage atenția asupra asemănării romanescului a merge și a franțuzescului marcher, acesta din urmă explicat în di¬verse moduri printr-un etimon germanic. Domnia sa reconstituie un latin *mergo, compară¬bil cu sanscritul marga „drum, cale“ cu o întrebuințare mai ales in graiurile rustice și păstrat în ariile laterale ale lați
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
roșii am păstrat cuvântul tomate, (de la originalul aztec), folosit în multe limbi, chiar dacă la piață tot roșii se cumpără(....) C. Bacalbașa folosește în Dictatura Gastronomică din 1935 termenii tomate și unt clarificat - e drept că la el ochiurile românești sunt ...franțuzești, cele românești sunt franțuzești, dar cu unt...”. Cele peste 500 de rețete de bază și orientative, „fără contorsionări culinare dubioase, riscante și costisitoare” au ca scop plăcerea gătitului și stimularea apetitului cu produse ecologice. Există un ritual al ospățului, fiindcă
FILOZOFIA GASTRONOMICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359847_a_361176]
-
tomate, (de la originalul aztec), folosit în multe limbi, chiar dacă la piață tot roșii se cumpără(....) C. Bacalbașa folosește în Dictatura Gastronomică din 1935 termenii tomate și unt clarificat - e drept că la el ochiurile românești sunt ...franțuzești, cele românești sunt franțuzești, dar cu unt...”. Cele peste 500 de rețete de bază și orientative, „fără contorsionări culinare dubioase, riscante și costisitoare” au ca scop plăcerea gătitului și stimularea apetitului cu produse ecologice. Există un ritual al ospățului, fiindcă toate meseriile își au
FILOZOFIA GASTRONOMICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359847_a_361176]
-
femei când treceau pe culoarul dintre mese. În definitiv erau două doamne frumoase, elegante, atent fardate și care lăsau în urma lor un miros plăcut de parfum fin. Meniul serii a fost atent ales, începându-se la aperitive cu un coniac franțuzesc Claude Chatelier, de calitatea și finețea căruia s-a bucurat doar gazda și doamna Minela, Delia preferând un cocktail slab alcoolizat. A urmat meniul principal, asezonat cu salată din crudități, apoi desertul și totul completat cu un vin alb demidulce
FRAG. 6 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 462 din 06 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359137_a_360466]
-
la Iași. Eu am rămas acolo 5 ani, iar ea a îndrăgit Iașiul definitiv. Dar frumusețea și ȘANSA mea a fost că, la vreo 18 ani de la absolvire, am prins un tren. El s-a numit „La musica”, o piesă franțuzească, autor Marguerite Duras. Norocul m-a dus cu pași aproape siguri peste pragul Televiziunii Române, unde am dus acest text în speranța că va fi acceptat. Discuțiile, propunerile, micile modificări necesare „trecerii de cenzură” au dus la realizarea unui tele-play de
INTERVIU CU ACTRIŢA CRISTINA DELEANU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340358_a_341687]
-
Ea nu mai este... Deși mai făcusem câte ceva în TV -scenete, versuri-, momentul „La musica” a fost cheia răsucită care m-a ajutat să intru pe ușa din față a TV-ului și filmului. „La musica” - o piesă de dragoste franțuzească în trei personaje; parteneri: Ion Caramitru și Mircea Albulescu. E ceva pentru vremea aceea (1981)!... După această poveste chiar a urmat un deceniu splendid pentru mine. Văzându-mi chipul, primul telefon a fost cel al minunatului regizor de film Manole
INTERVIU CU ACTRIŢA CRISTINA DELEANU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340358_a_341687]
-
afecțiunea și dragostea”, a văzut Alexandra Lipovan. Tot atunci, în 2012, tânăra a început o mică afacere care își are rădăcinile într-o amintire fericită de copilărie, în acele momente în care făcea clătite împreună cu mama ei. Azi face clătite franțuzești, într-o trăsură de lemn amplasată în centrul orașului Satu -Mare, dar latura sa antreprenorială, de masterand în Management, se îmbină cumva cu alta, cu acel ceva care o ține cu gândul la copiii ocoliți de șanse în viață. „Fiind
Vinerea, clătitele Alexandrei sunt mai bune. Cât de simplu e să faci un copil fericit () [Corola-blog/BlogPost/338305_a_339634]
-
Gazeta Matematică au devenit în timp standardul pentru acest gen de concursuri. „Gazeta matematică a dat tonul concursurilor și a creat acest tip de probleme, care sunt folosite și astăzi. Paradoxul este că românii au încercat să imite niște reviste franțuzești și belgiene, ca să aibă propriile lor reviste. La sfârșitul secolului 19, un grup de matematicieni și ingineri au ajuns la concluzia că în România nu se știa multă matematică, era un deșert tehnic. Ideea lor era să încurajeze studiul individual
Românul care antrenează lotul internațional al olimpicilor SUA la matematică () [Corola-blog/BlogPost/338359_a_339688]
-
noi instituții. Și sunt instituții pe care le regăsim în toate țările democratice. Că mai sunt probleme de funcționare, este adevărat. Sunt sincope. Pe această Constituție trebuie analizat dacă funcționează sau nu statul. Nu trebuie gândit pe Constituția americană sau franțuzească. Lucrurile trebuie gândite pe aceasta Constituție. Pe ea, statul a functonat, funcționează și va funcționa. Sigur că oricând pot să modifice Constituția. Românii au o apetență deosebită pentru modificarea Constituției. Asta are o durată lungă de viață, 25 de ani
Judecătorul CCR, Augustin Zegrean, despre abuzul în serviciu, la News.ro () [Corola-blog/BlogPost/338672_a_340001]
-
se ține de un orășel despre care, ce să vă spun? Are gară de pe vremea lui Caragiale (de aici își lua Mița gogoși), iar în zilele noastre aici se află singurul centru tehnologic auto din S-E Europei (întâmplător, e franțuzesc). E după-masă și bătrânii mei stau în casă, ca toți bătrânii uitați ai ceapeului care nu mai au în bătătură decât câteva găini, care și-alea uită să se mai ouă iarna. Deodată îi trece un fior pe la șale și
Corporația absurdului: În noaptea de luni spre marți, moșii mei, de 80 și 90 de ani, s-au trezit cu gazul tăiat () [Corola-blog/BlogPost/338762_a_340091]
-
-n piața, stai lângă un stâlp, iar dacă oamenii se opresc lângă tine, si nu lângă stâlp, atunci ești cu adevarat politician. Foto: Inquam Photos/ Adriana Neagoe Deocamdată, doamna Armând a reușit să capteze atenția. Beneficiază de un grațios accent franțuzesc, pe care ar fi o prostie să încerce să și-l corecteze. Telespectatorii chemați în platoul Digi24, în seara anunțării rezultatelor, i-au dat numele: Aha, a câștigat Franțuzoaica! A doua zi rezultatele erau altele decât cele de la exit-poll, dar
Clotilde Armand, o înfrângere cât o victorie () [Corola-blog/BlogPost/338953_a_340282]
-
-i ceară mâna tinerei îndrăgostite nebunește de el. “De multe ori o întâlneam pe Louise și-i vedeam strălucirea din ochi, care o trăda atunci când îi vorbeam de Radu - își amintește Dumitru Sinu -. Alteori, o auzeam cântând o frumoasă melodie franțuzească ce începea cam așa: Ce bine e să fii în brațe / În brațele cuiva... Îl iubea enorm și după o perioadă de așteptare și sedimentare a simțămintelor ce-i stăpâneau, fără îndoială, pe amândoi, s-au căsătorit”- zâmbi nea Mitică
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339923_a_341252]
-
și fericit, o tulburătoare maieutică despre adevărurile fundamentale ale lumii în care trăim, văzute de pe scândura scenei pe care trudește. “Când faci un bine pentru țară - spune el - nimeni nu-l recunoaște. Este ca într-o caricatură dintr-un ziar franțuzesc: o mamă scapă copilul din brațe într-un râu. Un tânăr, care se afla pe acolo, își riscă viața, sare în râu și salvează copilul. Vine mama copilului și, în loc să-i mulțumească salvatorului, îl întreabă: <Dar basca unde este?>. Ei
INTERVIU CU DAN PURIC: “Mitocanul internaţional şi-a dat mâna cu mitocanul naţional” () [Corola-blog/BlogPost/340000_a_341329]
-
că în viața lui n-a făcut un lucru incorect. Lumea admira la el seriozitatea muncii, până la sacrificiu. A fost un patriot adânc. Un dominator, dar un înțelept. Era și ghiduș, toate lucrurile le aducea așa, într-un oarecare spirit franțuzesc... Am avut o viață frumoasă. Miercuri după-amiaza și duminica era liber. Cât era vară și frumos, mergeam în plimbări și excursii. Ne luam în traistă câte ceva de mâncare, o cărticică, un cuțit, ca să avem cu ce săpa din pădure rădăcinile
Rădăcini uitate () [Corola-blog/BlogPost/339956_a_341285]
-
observă o tendință accentuată de creștere a vânzărilor pentru produsele din categorii superioare. Cu alte cuvinte, românii au început să prindă gustul produselor fine, pentru care sunt dispuși să dea mai mulți bani, cum ar fi brânzeturile rafinate și vinurile franțuzești, nu numai pentru a le oferi cadou, ci și pentru consum propriu. Fenomenul se numește uptrading (orientarea către produse superioare din punct de vedere al prețului). Și dacă pe rafturi au început să-și facă loc tot mai mult brânzeturile
Brânză cu pâine?! Românii încep să învețe regulile consumatorilor „profesioniști” de brânzeturi fine () [Corola-blog/BlogPost/340054_a_341383]
-
Marius Bodochi în dublă ipostază, de actor și regizor, în „Femeia perfectă” Astăzi, ora 20 :10, la TVR 2 TVR 2 prezintă la seară de teatru de astăzi, premieră realizată în 2013 cu „Femeia perfectă”, o comedie franțuzeasca, după o idee de Jean Bărbier. „Femeia perfectă” există oare? Da, dar bărbatul care a descoperit-o se află într-o poziție dificilă deoarece mai are încă trei metrese în viața sa. Acestea, bineînțeles nu o acceptă pe intrusa și
Aniversare MARIUS BODOCHI cu Teatru TV _ Femeia perfecta la TVR2 () [Corola-blog/BlogPost/339377_a_340706]
-
mult timp foșnetul cascadelor, un semn că și pentru mine, din ziua aceea, începe viața” (p. 151). Deși nu e o carte din categoria cărți pe care nu le poți lăsa din mâini până nu le termini, distingem lirismul specific franțuzesc, măiestria de frontieră a lui Mondiago, care este distins în 2002 cu Premiul Jean-Monnet de littérature européenne pentru La petite Bijou. Absența propriului tată, moartea prematură a fratelui, Parisul, obsesia pentru detaliu confirmă scotocirea permanentă asupra destinului ființei umane obișnuite
Patrick Modiano: Micuța Bijou. Pe urmele mantoului galben – Recenzie, a Danielei Gîfu () [Corola-blog/BlogPost/339419_a_340748]
-
începutul unei vieți noi, minunate și pline de surprize. Căci, britanic fiind, nimic nu-i mai normal decât să te visezi meridional, să scapi de cețuri și fierturi grele pentru a te prăji la soare și a savura rafinamentul bucătăriei franțuzești. Un an in Provence începe la o masă de prânz, iar la sfârșitul lui, personajele acestei cărți au supravițuit rafalelor Mistralului, curiozității localnicilor, invaziilor repetate ale unor meșteri și musafiri, dar și numeroaselor ocazii în care s-a mâncat și
Peter Mayle: Un an în Provence. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339441_a_340770]
-
-i menționa simbolurile eterne care o reprezintă. Acum mulți merg pe urmele lui, folosesc aceste cărți ca pe cele mai de preț ghiduri turistice ale zonei și nu se abat din drum, dacă autorul nu a recomandat asta. Desigur, „grandomania” franțuzească s-a sesizat și aici: mulți, chiar foarte mulți ani, cărțile lui Mayle nu au fost traduse în Franța, de rușine probabil că „un inamic al republicii” a reușit ceea ce niciun francez nu putuse, dar când au văzut că se
Peter Mayle: Un an în Provence. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339441_a_340770]
-
întrucât nu înțeleg. După cum se șie, procesul de comunicare are loc în cadrul unei cunoașteri mutuale. B Două sunt nodurile principale ale decodificării inculte: un neologism excesiv și un neologism acreditat. Mai întâi, Rică Venturiano utilizează abuziv ca „neologism” un cuvânt franțuzesc care nu s-a impus ca neologism: „Ținta democrațiunii române este de a persuada pe cetățeni că nimeni nu trebuie a mânca (s.n.) de la datoriile ce ne impun selemnaminte pactul nostru fundamentale, sfânta Constituțiune”. În limba franceză „manquer” înseamnă a
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) () [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]