1,246 matches
-
limba română, și, de asemenea, să le acorde un ajutor bănesc de 600 de scuzi pentru înființarea unui seminar, în care să fie pregătiți preoți indigeni. Papa Inocențiu al XI-lea (1676-1689), nu numai că i-a sprijinit pe misionarii franciscani din Muntenia, Moldova și Transilvania, dar l-a avut în aceste teritorii pe franciscanul diplomat Ioannes Baptiste Del Monte (din neam nobil, vorbitor de multe limbi străine, care a călătorit în toată lumea), care a făcut, de nenumărate ori, circuitul Vatican
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
scuzi pentru înființarea unui seminar, în care să fie pregătiți preoți indigeni. Papa Inocențiu al XI-lea (1676-1689), nu numai că i-a sprijinit pe misionarii franciscani din Muntenia, Moldova și Transilvania, dar l-a avut în aceste teritorii pe franciscanul diplomat Ioannes Baptiste Del Monte (din neam nobil, vorbitor de multe limbi străine, care a călătorit în toată lumea), care a făcut, de nenumărate ori, circuitul Vatican - Împăratul Leopold de la Viena, regele Poloniei Sobieski și domnitorii din Țările Române, în vederea adoptării
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Țările Române, în vederea adoptării unei tactici militare pentru înfrângerea otomanilor. Acest eminent soldat al credinței a slujit, cu sfințenia sa, timp de 30 de ani, în Muntenia, Moldova, Transilvania, Dobrogea. Papa Inocențiu al XI-lea a acceptat ca un capucin franciscan, Marco de Aviano să se lanseze în luptă cu un crucifix strigând „Fugite partes adversae”; în felul acesta, papa Inocențiu al XI-lea, a fost prezent în lupta victorioasă împotriva otomanilor, de sub zidurile Vienei. Misionarul franciscan Bassetti a realizat un
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
acceptat ca un capucin franciscan, Marco de Aviano să se lanseze în luptă cu un crucifix strigând „Fugite partes adversae”; în felul acesta, papa Inocențiu al XI-lea, a fost prezent în lupta victorioasă împotriva otomanilor, de sub zidurile Vienei. Misionarul franciscan Bassetti a realizat un proiect pentru înființarea unui colegiu, atât de necesar în Moldova, pe care l-a prezentat secretarului Congregației De Propaganda Fide, cardinalul Francis Igoli. Dar Congregația l-a însărcinat pe Bandini să cerceteze situația în teritoriu. Toți
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
maghiară; de asemenea, fiecare școală a primit câte un exemplar de gramatică română și de gramatică latină. Pentru Orfelinatul din Huși papa Benedict al XV-lea (1914-1922) a donat suma de 70.000 de lei. Pentru Orfelinatul din Hălăucești părintele franciscan Bonaventura Moraru a obținut de la papa Pius al XI-lea (1922-1939) suma de 1.000.000 lei. Același papă a trimis pentru nunțiul papal Andreea Cassulo suma de 104.000 lei, pentru seminarul franciscan de la Hălăucești (sfințit la 29 iunie
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
lei. Pentru Orfelinatul din Hălăucești părintele franciscan Bonaventura Moraru a obținut de la papa Pius al XI-lea (1922-1939) suma de 1.000.000 lei. Același papă a trimis pentru nunțiul papal Andreea Cassulo suma de 104.000 lei, pentru seminarul franciscan de la Hălăucești (sfințit la 29 iunie 1938 de către episcopul Mihai Robu). Papa Leon al XIII-lea (1878-1903), care cunoștea foarte bine situația românilor, și, mai ales, a greco-catolicilor din București, a făcut o donație pentru construirea bisericii, în 1885, de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
În 1666 a fost numit Procurator General al Congregației „De Propaganda Fide”. A vorbit întotdeauna foarte frumos despre români. Iohannes Baptista del Monte s-a născut într-o familie de marchizi și la doar 12 ani a intrat în ordinul franciscanilor; din 1663 a fost misionar în Muntenia și Moldova, dar a cutreierat, predicat și învățat practic întreg teritoriul locuit de români. În mijlocul unor primejdii de nedescris, a fost răpit în mai multe rânduri de către tătari, a servit ca interpret în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
adevărat cavaler al credinței, prin legăturile ce le stabilea între domnitorii români și împăratul Leopold sau între Polonia și Vatican. În 1687 a fost luat pe câmpul de luptă de către Sobieski, care lupta împotriva turcilor, după sfaturile înțelepte ale călugărului franciscan. În 1678 a primit dezlegarea de a pleca din misiune (el se afla atunci la Galați) și atunci, omul lui Dumnezeu, a răspuns într-o scrisoare că nu poate pleca, deoarece „nu are cine să-l înlocuiască”. A mai rămas
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Munteniei și Moldovei, precum și a împăratului Leopold; după ce munci din greu, timp de 30 de ani, fu chemat la răsplata slavei cerești”. Și lista aceasta, a generozității absolut dezinteresate, gratuite întru Dumnezeu, ar putea continua cu mulți, mulți alți misionari franciscani, sau, din ultimul secol, cu foarte mulți preoți diecezani. Ambrozie Babich, guardianul de la Bărăție (București), a refăcut tot complexul, după un incendiu devastator, cu banii primiți de la rudele lui („omul cel mare”, cum l-a numit canonicul Carol Auner). Caetano
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
I, cu orga Gebrüder-Riege cu 26 de registre, cu altare, statui și mobilier de cel mai rafinat gust. În revista „Viața” preotul Iosif Tălmăcel a scris, la 20 de ani de la moartea mult iubitului paroh: „Meritele acestui bărbat mare dintre franciscanii din Moldova, nu se pot restrânge în câteva rânduri de cronică... prin sârguința și dibăcia sa, a lăsat în urma sa, monumentul cel mai măreț din Moldova, chiar și din România veche: Biserica din Săbăoani!” În 1898 regele Carol I a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Iosif” din Moldova. Episcopul Dominique Jaquet (1895-1903) a păstorit neobosit poporul moldav, a înființat la Iași Institutul Cipariu, a construit localul Seminarului diecezan, a înființat Școala de dascăli de la Hălăucești, și tot în aceeași localitate, a contribuit la construcția Seminarului Franciscan. A fost artizanul creării Provinciei Franciscane din Moldova. Papa Leon al XIII-lea l-a ridicat la rangul de Arhiepiscop titular de Salamina. În 1903 s-a retras la Colegiul Franciscanilor Conventuali din Roma, unde a fost profesor de istorie
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
tot în aceeași localitate, a contribuit la construcția Seminarului Franciscan. A fost artizanul creării Provinciei Franciscane din Moldova. Papa Leon al XIII-lea l-a ridicat la rangul de Arhiepiscop titular de Salamina. În 1903 s-a retras la Colegiul Franciscanilor Conventuali din Roma, unde a fost profesor de istorie, și, ori de câte ori avea ocazia, vorbea cu nostalgie și cu dragoste despre români, despre Moldova, în cea mai curată limbă românească, pe care a iubit-o foarte mult. Iosif Corradini a venit
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
N. Ionescu, Nichifor Crainic, G. Galaction, (între 1936-1942). În nr. XI din „Farul Nou” (1936) s-a apreciat că s-a făcut „primul pas spre o adevărată gândire românească, sau chiar bazele neotomismului românesc”. A fost asistentul spiritual al Terțiarilor Franciscani de la Catedrala Sf. Iosif. În „Aurora Franciscană” (Nr. 3-4, 1943) se amintea: „În seara zilei de 24.03.1943, preotul delegat (Iosif Tălmăcel) a prezidat întâia adunare a terțiarilor (în număr de 35) al căror spiritual era Prea Cucernicia Sa, Părintele Canonic
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
caritate. Fraternitatea a fost alături de d-na Maria Durcovici când era suferindă. Doamna Angele Mornand, cu o stare materială excepțională, „proprietara unei fabrici la București, convertită de Părintele Anton, asistată spiritual de către el și numită Președinta Ordinului al III-lea Franciscan din România”, în ultimele ei zile de viață a scris pe 21.10.1987: „În ușurarea crucii mele grele, îmi vine o bucurie cerească, care mă umple de fericire: minunata știre a beatificării veneratului și sfântului nostru Durcovici. Este un
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
care mă umple de fericire: minunata știre a beatificării veneratului și sfântului nostru Durcovici. Este un mare har al lui Dumnezeu să fi avut privilegiul de a cunoaște un sfânt aici pe pământ. Era un sfânt minunat”. La întrunirea Terțiarilor Franciscani din 13.03.1949, invitat de onoare a fost Ep. Anton Durcovici, fraternitatea crescând la 104 membrii, iar pr. Andrei Despina, asistentul spiritual, a predicat emoționant „despre sărăcie”. Congregația Mariană a Bărbaților din București, condusă de către A. Durcovici, a renăscut
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Arhidieceza de București avea 34 de parohii, 66 de preoți și 60.000 de credincioși. În Moldova, „Bine ai venit, Stăpâne!” erau și vorbele de pe buzele tuturor, Episcopul fiind foarte iubit aici. Poporul, educat în atâtea generații de către preavrednicii părinți franciscani, știa să-l prețuiască și să-i primească învățătura. Din acest popor de credincioși s-au ridicat sute de vocații pentru viața consacrată, ceea ce a uimit Apusul. Oare, este din lumea viselor, adevărul că în 1944, au fost 74.000
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
învățându-i. El a rămas mereu în sufletele lor și ale noastre, unindu-ne în rugăciune. Fericit este astăzi poporul al cărui Dumnezeu este Domnul și a fost păstorit de omul lui Dumnezeu, Anton Durcovici! 5. Un model de preot franciscan: Iosif Tălmăcel „Ce este omul de-ți amintești de el?” (Ps. 8,5) I se spunea Profetul; i se spunea poetul. Simpla lui prezență impunea încredere și pace. A fost unul dintre acei aleși a fi cu adevărat sarea pământului
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a fost și profesor de teologie la Cherso și apoi la San Miniato. În 1912 a susținut la Roma examenul de misionar apostolic și apoi a revenit în țară. A fost numit vicar la Săbăoani, unde paroh era zelosul preot franciscan G. Carpati; împreună au înființat în 1913 revista „Viața”, cel mai important eveniment cultural al localității, după construcția bisericii „Sf. Arhanghel Mihail”. Între 1914-1923 a fost preot la Răducăneni, Galați, Brăila, Huși și Faraoani. Între 1923-1944 a fost paroh la
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
preot la Răducăneni, Galați, Brăila, Huși și Faraoani. Între 1923-1944 a fost paroh la Bacău. A fost profesor de italiană (1923-1929). Între 1944-1946 a fost refugiat. În 1947 (împreună cu opt clerici) a mers la Oradea și a obținut deschiderea Seminarului Franciscan greco-catolic și funcția de rector. După interzicerea cultului s-a stabilit la Poiana Micului, până în anii 1970-1971 (după informațiile de la părinții mei și din corespondența familiei). S-a retras pensionar la Mărgineni, unde s-a stins din viață în 1979
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cu toate puterile... susținerea și răspândirea gazetelor creștine este cea mai bună muncă apostolică pe care o poți face!” În 1929 a apărut un supliment al revistei „Cruciada noastră misionară” cu câteva cuvinte de bun augur din partea Episcopului M. Robu (franciscanii din Moldova au fost misionari în China și Africa până în 1940). Fiind ecoul problemelor complexe ale timpului, „Viața” a pus accentul pe instruirea religioasă și catehism (părintele I. Tălmăcel a scris un Catehism accesibil), pe meditație, cultul marianic, ecumenism (în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
semnate de părinte (mă refer în primul rând la „O floare rară”) rămâi surprins de profunzimea analizei psihologice și de modernitatea cu care problematizează situațiile de viață, dar mai ales de vocația de moralist și pedagog. Am înțeles de ce misionarii franciscani din Moldova „au fost propovăduitori ai adevărurilor veșnice și pionieri ai adevăratei civilizații” (Iosif Pal), confundându-se cu ideea de catolicitate. „Cuvintele Tale, Doamne, sunt duh și viață; Tu ai cuvintele vieții veșnice”. (In. 6, 64b, 69b) Bunicul meu dinspre
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
călăuză sigură de viață, în care se regăsesc teologii, filosofii, budiștii zen, ecologiștii, mass-media, într-un cuvânt umanitatea 2. Sfântul Francisc rămâne un ideal de viață atât la nivel de societate, cât și la nivel de viață personală. 3. Misionarii franciscani au fost aceia care au făcut convertirea multiplului conglomerat național care exista în secolele XIII-XIX, inclusiv pe teritoriile Țării Românești. 4. Franciscanii organizați pentru misiuni în Moldova și Țara Românească (1623) au reprezentat prima organizație creată, „primul născut”, al puternicei
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
un ideal de viață atât la nivel de societate, cât și la nivel de viață personală. 3. Misionarii franciscani au fost aceia care au făcut convertirea multiplului conglomerat național care exista în secolele XIII-XIX, inclusiv pe teritoriile Țării Românești. 4. Franciscanii organizați pentru misiuni în Moldova și Țara Românească (1623) au reprezentat prima organizație creată, „primul născut”, al puternicei congregații „De Propaganda Fide” (creată în 1622), și de aceea a avut parte și de protecția ei, într-un anumit sens. 5
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Confesiuni, teologul se străduia să realizeze o punte de legătură între educația preconizată de antichitatea greco-romană și educația creștină. Învățământul devenise un monopol al clerului în Apusul Europei, unde Biserica Romano-Catolică deținea supremația în stat. Prin contribuția ordinelor călugărești (dominican, franciscan etc.) se organizau școli mănăstirești în spațiul mănăstiresc propriu-zis sau în catedrale episcopale, unul dintre cei mai fervenți promotori al acestui tip de învățământ - pregătirea elevilor pentru a deveni călugări - fiind Benedict (secolul VI), fondatorul Ordinului Benedictinilor. Școlile care funcționau
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
interpretativ propriu, reprezentantul scolasticii medievale are în atenție și problemele statului, economiei, dreptului și moralei. Cea mai apreciată dintre summe este Summa Theologiae, cunoscută și sub denumirea de Summa Theologica sau, pe scurt, Summa, dialog al ideilor vehiculate de dominicani, franciscani și seculari în mediul intelectual de la Universitatea din Paris a secolului al XIII-lea. A fost scrisă cu intenția de a deveni un manual pentru începători, conținând o compilație a principalelor învățături teologice ale vremii. Cuprinde o serie de motivații
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]