35,905 matches
-
a deciziei sunt diferite în funcție de natura problemei, de completitudinea informației, de decident etc. Pentru a fi analizate și prezentate logic, structurat, modalitățile de decizie au fost clasificate de autori sub forma unor modele de luare a deciziei. Criteriile cele mai frecvente care diferențiază modelele de decizie sunt: nivelul de informații existente; gradul de certitudine/incertitudine datorat mediului în care se ia decizia; modalitatea/procedura de decizie. În funcție în special de nivelul de certitudine/incertitudine, Zamfir (1990) a identificat patru modele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
decizionale adecvate). Ca urmare, ei promovează un model mai degrabă de inspirație comunistă bazat pe liderul autocratic atoateștiutor care controlează tot, dă indicații prețioase, poate face excepții, compromisuri, chiar abuzuri fără consecințe grave. Ignorarea colegilor este însoțită de o ignorare frecventă a clienților, beneficiarilor organizațiilor și a competitorilor din mediul organizațional. Câteva consecințe sunt ușor de verificat: fluctuația de personal este foarte mare în organizațiile din România, aceasta implicând și costuri uriașe; adesea nu există departamente de marketing, de resurse umane
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
foarte mare în organizațiile din România, aceasta implicând și costuri uriașe; adesea nu există departamente de marketing, de resurse umane; deciziile nu se bazează pe procese raționale; sunt utilizați neprofesioniști, persoane lipsite de autoritate epistemică pe domeniile respective; sunt extrem de frecvente abuzurile de autoritate de domeniu și de subiecți etc. Întrebări și teme recapitulative: Care sunt domeniile în care puteți spune că sunteți o autoritate epistemică și pentru cine (ce subiecți) ? Dar șeful dumneavoastră direct? Care sunt competențele dumneavoastră personale pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
democrat sau chiar permisiv, care încurajează participarea la luarea decizilor, care se centrează pe oameni și relații, și nu pe sarcini ș.a.m.d. Mai degrabă se poate spune că managerii ar trebui aleși în funcție de grup, de situațiile cele mai frecvente în care se află organizația, astfel încât să existe o compatibilitate între toate aceste elemente. Dincolo de dezbaterile pe marginea stilurilor de conducere, rolul managementului ca resursă în organizație este greu de contestat. În aceleași contexte (simultan în organizații diferite sau succesiv
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
valorizare a managerilor eficienți, recompensați prin acordarea unor salarii exorbitante în ultimele decenii în companiile puternice, mai ales în cele din SUA. Această creștere fără precedent a veniturilor pentru directorii executivi de marcă este o temă de dezbatere tot mai frecventă în Occident, așa că am abordat-o și eu pentru semnificațiile multiple și pentru relevanța ei în viitor și pentru România. Merită directorii executivi salarii uriașe? Directorul executiv al Citigroup, Inc, Sanford Weill a încasat în anul 2000 196,2 milioane
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
organizaționale naște automat apariția unei opoziții, unei forțe de sens opus sau, altfel spus, acțiunea naște reacțiune. Rezistența la schimbare se referă la lipsa susținerii pentru schimbare sau la acțiunile de împiedicare a proceselor de schimbare organizațională. Cauzele cele mai frecvente ale rezistenței la schimbare sunt: raportul dintre avantaje și dezavantaje, dintre beneficii și costuri, este negativ pentru individ sau grup; conservatorismul, toleranța redusă la schimbare; lipsa de informare; lipsa de înțelegere a avantajelor schimbării. Kurt Lewin (1951, apud Jones, 2004
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
comunicarea, pentru reducerea incertitudinii; creșterea participării și împuternicirea/responsabilizarea (empowerment) membrilor organizației pentru a asigura suportul larg pentru schimbare; negocierea între forțele aflate în conflict privind promovarea schimbării; manipularea este o tehnică ce poate fi considerată ne-etică, dar este frecventă și justificată adesea prin bunele intenții ale manipulatorului (de obicei, managementul); trainingul, instruirea, pentru a face față schimbării și a reduce stresul generat de teama de a nu depăși noile provocări. 4.6.2. Planificarea strategică Planificarea strategică este procesul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
profit pentru finanțatori. 4.6.3. Managementul de proiect Managementul de proiect este o temă actuală în organizații, pe de-o parte pentru că unele dintre ele funcționează pe bază de proiecte, pe de altă parte, pentru că este modalitatea cea mai frecventă de schimbare organizațională, de reformare a organizațiilor, de finanțare a unor idei noi. Pentru România, importanța specială a temei este dată atât de tranziția aparent perpetuă care presupune repere, planificare, proiecte coerente pentru a reduce din incertitudine, din lipsa de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
sunt modalități prin care succesul poate fi menținut. Alianțele cu parteneri din domenii conexe sunt adesea extrem de avantajoase și trebuie luate în considerare. Spre exemplu, reclamele comune ale unor produse proprii unor firme diferite încep să fie forme de colaborare frecvente și eficiente. Informația și, în mod special, cercetarea sunt surse de idei și de putere aproape nelimitate. Bătălia europeano-americană pentru supremație în domeniile de vârf ale cercetării este încă o dovadă a forței ideilor și soluțiilor noi. Toate eforturile de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
și Mexic și cele mai dezvoltate 2-3 țări din America Latină (Brazilia, Argentina), Asia (Coreea de Sud, China, de curând Japonia) și Europa (Marea Britanie și Germania); acestea sunt, de asemenea, țări sigure, cu puternice legături economice, politice și militare cu SUA. 7. Folosirea frecventă a achizițiilor de lanțuri de magazine pentru a intra pe o piață străină nouă. Această strategie s-a bazat pe nevoia de a ocupa în mod optim un teritoriu, pentru a reduce costul de publicitate, distribuție etc. (economie de scop
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
contribuie la întărirea eului propriu. "Ești prost" înseamnă în același timp "eu nu sunt ca tine", "eu sunt deștept", "sunt atât de deștept încât îmi dau seama de prostia ta" etc. Poate că principalul indiciu pentru prostie îl constituie tocmai frecventul recurs la apelativul "ești prost" la adresa altora. Legile la noi au aceeași structură cu ceea ce am numit sensul lui a face la români. O rugăciune reprezintă o re-centrare a conștiinței. Existența Sine-lui ca zgomot: este sunetul scos de bătăile inimii
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
dau seama de o anumită orientare a societății, de valorile dominante existente. Ca multe alte valori și acestea ascund însă faptul că sunt conjuncturale, că sunt impuse de om într-o anumită perioadă, că au un caracter istoric. O eroare frecventă ce este dată de faptul că ne raportăm la ele ca fiind transcendente; este un reflex ce vine din experiența credinței, din încrustarea adâncă a raportărilor religioase în orizontul nostru de sens. Dacă gândim existențialismul din perspectiva umanismului său (am
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ivească în cale. E drept, la rândul nostru zăcem înghesuiți în cele mai ciudate "poziții" în care suntem puși de cei ce ne privesc. Cel mai adesea potrivirea formelor este forțată de interesul celui care o aplică, unul din gesturile frecvente constând în a ne reteza din înălțime pentru a nu le face umbră; ne liniștește un pic faptul că nu ezităm nici un moment în a apela la aceleași gesturi față de ei. Și în contextul acestor torturi imaginare ia naștere societate
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
la bază, și nu la vârf. Televizorul constituie un mijloc eficient de omogenizare, de transformare a persoanelor în indivizi. Diversitatea punctelor de vedere existentă în mod spontan în viața cotidiană este foarte mult limitată în fața televizorului; două limitări sunt mai frecvente: atitudinea pro sau contra (cu marcată tendință de dispariție a nuanțelor) și atitudinea apologetică (forma maximă de limitare). Deseori sondajele indică astfel de atitudini (pe care în bună măsură le și induc prin publicarea sondajelor). Putem vorbi de pericolul pe
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
urmașii noștri (ceea ce înseamnă a te situa tot într-o perspectivă istorică). Am inventat discipline de genul Ecologiei și considerăm că ne-am făcut datoria. Forma maximă de lipsă de respect față de strămoși o constituie uitarea propriei limbi, tot mai frecventă în contextul migrației; e o formă de uitare a strămoșilor și a noastră în același timp. Pentru bețiv sticla de băutură este o clepsidră ce măsoară temporalitatea ciclică în care se situează. Dacă vrea să-și mai dea timp, mai
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
reprezintă o formă de moarte a științei. Sensul ei tare este de a indica regula ca fiind o regulă și nu de a arăta că regula admite excepții. Emoțiile sunt deseori identificate cu răsunetul lor corporal, simbolul lor cel mai frecvent fiind inima. Ceea ce explică încercările de a găsi sediul sufletului în zona toracică. Însă asta e o privire "din afară" pe care o aruncăm propriilor emoții. ٭ Holocaustul dă seama de apropierea dintre bine și rău, de modul în care o
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
cu scopul măririi productivității agricole. Chiar dacă acest mod de poluare nu este exagerat de intens lucrătorii ogoarelor vor trebui îndrumați pentru practicarea unei agriculturi ecologice. În comuna Lespezi nu există o industrie care să polueze cu adevarat natura. Cele mai frecvente forme de poluare antropică pe plan local sunt: deversarea apelor uzate în locuri neamenajate, aruncarea deșeurilor și a resturilor menajere la marginea râurilor și chiar în ele sau pe domeniul public. Primăria colectează deșeurile odată pe săptămână din fiecare sat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
învățământului tătărușean și ieșean. După al doilea război mondial, învățământul hecean a mai cunoscut noi transformări legate de instaurarea regimului comunist. Școala de fete își continuă activitatea, în anul școlar 19471948 având următoarele efective de elevi: Clasa Elevi înscriși Elevi frecvenți I 53 43 II 52 47 III 46 45 IV 24 18 V 22 16 VI 20 14 VII 3 3 Total 220 184 Școala de fete sub conducerea directoarei Ana Gheorghiu era încadrată cu personal didactic foarte bine pregătit
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Fondul negru este dominant mai ales în spate, iar pe cele două părți laterale numite și capete sunt țesute vrâste roșii sau galbene, mărginite cu un fir de altă culoare. La poale are o dungă roșie-vișinie. Motivele decorative cele mai frecvente sunt: spicul, brăduțul, furculița, suveica, frunza bradului etc. Îmbrăcarea catrinței presupune folosirea brâului și a bârneței. Brâul femeiesc are lungimea de aproape 3m și lățimea de 15-20 cm. Este țesut din lână colorată și are ornamentație diversă: ciungi, cârlige, cruciulițe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
poți menține chiar zece ani un brand (cazul Stella Artois este de referință în acest sens)56. Pentru un brand, faptele înseamnă infinit mai mult decât vorbele atunci când trebuie să ne asigurăm că am obținut atașamentul angajaților. Greșeala cea mai frecventă a echipei manageriale este de a se asigura că mesajul brandului a fost transmis și primit, și cam atât. Or, compania nu se transformă de la sine, doar prin livrarea mesajului strategiei de brand. Importante sunt mai ales rolurile pe care
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
comunicare care să faciliteze angajaților oferirea feedback-ului, contactul constant direct, onest al liderilor de echipe cu angajații, transmiterea mesajelor pozitive, dar și a celor negative (de fapt, o comunicare onestă). Tipurile de comunicare a valorilor unui brand cele mai frecvente sunt ascultarea activă și dialogul (de aici provin multe analize valoroase pe care stakeholders-ii le fac referitor la imaginea brandului). Ascultarea activă este utilizată mai curând în comunicarea internă, pe când dialogul este un instrument fecund pentru comunicarea externă. Publicul află
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ceea ce îi dă posibilitatea să-și stabilească cele mai potrivite mijloace și forme în vederea confruntării cu ceilalți agenți economici. Este tipul obișnuit de mediu cu care se confruntă organizațiile în etapa actuală. Mediul turbulent este definit de schimbări foarte accentuate, frecvente, bruște, în direcții imprevizibile, adesea transformatoare, ceea ce supune organizația unor presiuni deosebite, care generează probleme dificile de adaptare, greu de anticipat. Pentru a face față acestui tip de mediu, organizația trebuie să fie flexibilă. Mediul economic este cadrul în care
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
personalizate și ferite de intruziuni. Spațiul organizațiilor americane este compartimentat cu pereți de mică înălțime, în locurile de muncă se întâlnesc frecvent fotografii, afișe și plante care fac mediul mai familiar, mai primitor, iar zgomotul de fond dat de interacțiunile frecvente este acceptat ca firesc. În organizațiile europene, dimensiunile și dotările birourilor, parcările, lifturile etc. sunt artefacte menite să sublinieze poziția utilizatorilor acestora în ierarhie 166. În organizațiile americane, ritualurile de felicitare sunt informale, dar în Japonia sunt strict formale; pe
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
are grijă de angajat ca persoană [X] Încurajare pentru dezvoltarea personală [X] Primirea recentă a unor oportunități de dezvoltare [X] Primirea recentă a rezultatelor evaluării performanțelor [X] Recomandarea produselor și serviciilor organizației [X] Recomandarea călduroasă a or-ganizației prietenilor [X] Sugestii frecvente pentru îmbunătățirea perfomanței echipei/-departamentului [X] Să faci întotdeauna mai mult decât ți se cere [X] Să încerci să-i ajuți pe alți colegi din organizație [X] Să fii la curent cu noutățile din aria de interes [X] Voluntariat în
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
orice mijloc pe cei care pierd. Traversarea unei schimbări de orice fel, mai ales în cazul celei de brand, trebuie anunțată așa cum trebuie anunțate și mijloacele manageriale care vor fi folosite; sunt perioade când comanda, evaluările și controlul sunt mai frecvente. Noul stil managerial trebuie anunțat, pentru ca demotivarea și abandonul să nu se generalizeze. Trecerea de la un registru la altul trebuie anunțată, explicată și limitată în timp, pentru că gradul de suportabilitate al oamenilor nu este nelimitat. Nici pentru manageri schimbarea registrului
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]