3,189 matches
-
final ? Ce aveți acum pe masa de lucru ? Întotdeauna am pe masa de scris mai multe proiecte.Acum o lună am publicat romanul Geamănul din oglindă care împreună cu “Chipul din oglindă “, “Insula viscolului “ și “Orbul din muzeul satului “, formază o frescă dramatică despre societatea românească din secolul trecut.Acum am început un al cincelea roman care va fi o continuare a acestui proiect.Mai lucrez la un volum de eseuri și altul de critică literară.Lucrez, dar un timp însemnat îl
SĂ SCRIU DESPRE ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR MI-AR TREBUI ZECI DE PAGINI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356052_a_357381]
-
el dezbate problema unității și originii commune a poporului roman.Lucrarea cuprinde și pasaje interesante din punct de vedere literar și religios, mai ales când autorul vorbește cu dragoste despre popor, creștinismul acestuia, patrie și lăcașurile de cult cu colorate fresce. Mai târziu în literatură motivul icoanei a luat și o conotație reprezentativă pentru un lucru iubit și îndrăgit. Astfel Nichifor Crainic a demonstrate că Eminescu a fost un poet creștin și că Icoana Maicii Domnului l-a inspirit, dedicându-i
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356171_a_357500]
-
sus, ca și când chipurile lor ar fi vii, ci se urmărește, mai degrabă, o reprezentare asemănătoare Sfintelor Moaște. De aceea figurile sunt prezentate stilizat - ascetice, transfigurate. De obicei, fondul icoanelor este auriu pentru cele lucrate pe lemn, sau albastru în cazul frescelor, sugerând lumina dumnezeiască și harul Duhului Sfânt în care sunt scăldate chipurile sfinților. Desigur, veți observa, dacă nu ați constatat deja, că imaginea este bidimensională, pentru că, așa cum precizam mai sus, nu se dorește în credința ortodoxă o reprezentare a realităților
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (FRAGMENT) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368987_a_370316]
-
Nouă. Am cumpărat volumul și m-am grăbit spre casă avid să citesc acest jurnal incitant. Am citit neîntrerupt tot romanul de 400 pagini de parcă trebuia să susțin vreun examen! Aveam să constat că lucrarea în sine este o mini frescă a unor ani trăiți în epoca socialistă de către un tânăr inginer. Pentru mine ca fost miner și mai apoi maistru în chiar subordinea frecventă a respectivului inginer nu mi-a fost greu să descifrez personajele cu nume anagramate care au
VIZITĂ ÎN VIZUINA ŞACALILOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370948_a_372277]
-
rezita. Își astupa urechile cu palmele. Ști că nu are de unde să îi vină salvarea. Prin ogivele de sub streașina, lumina solară penetrează interiorul cu insolenta aproape păgâna. Inima femeii palpita. Numai paznicul, la datoarie, si Arhanghelul Mihail, sfanțul prins în frescă de ev mediu, stau impasibili. Unul sprijinit pe picioarele răschirate, cu mâinile în șold. Celălat, un războinic cu sabie și cruce bătută cu diamanate. Însemne heraldice ? Nu are importanță podoaba vesmântului sfânt, doar față nevăzuta, obrazul ascuns sub apărătoarea cu
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > FRESCĂ Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 1673 din 31 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Azi-noapte-am stat de vorbă cu florile de crin la margine de vreme ca-ntr-un cavou de piatră ce îl ascunde-n pântec un
FRESCĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370337_a_371666]
-
la vatră. Azi-noapte-am prins de veste ca vindecat de vrajă că cei fugiți din lume și din istoria firii nu-s dezertori nemernici ci sfinți ce stau de strajă cu flori de crin în mână pe zidul mănăstirii. Referință Bibliografică: Frescă / Florin T. Roman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1673, Anul V, 31 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florin T. Roman : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
FRESCĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370337_a_371666]
-
insolite, nebănuite, surprinzătoare.... XXX. ÎNSETAREA ABSOLUTULUI DE SINE, de Luminița Cristina Petcu , publicat în Ediția nr. 842 din 21 aprilie 2013. Am trecut granița somnului, cu mai puțină naivitate și poate mai puțin orgoliu, depănînd prin labirint manierismul cosmic al frescelor de la Ajanta și amintirea unei insule ce înflorește cu brusca exuberanță a liliacului alb, cu ciorchini grei ca de zăpadă, cuvîntul de dincolo de cuvinte. După măsura îngerului. Și n-a rămas decît această poveste cu gustul tău dulce încercuit de
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
nu-l poți uita? Toate acestea sînt pentru mine atît de limpezi încît îmi pare că nu au ... Citește mai mult Am trecut granița somnului, cu mai puțină naivitate și poate mai puțin orgoliu,depănînd prin labirint manierismul cosmic al frescelor de la Ajantași amintirea unei insule ce înflorește cu brusca exuberanță a liliacului alb,cu ciorchini grei ca de zăpadă, cuvîntul de dincolo de cuvinte. După măsura îngerului.Și n-a rămas decît această poveste cu gustul tău dulce încercuit de melci
LUMINIŢA CRISTINA PETCU [Corola-blog/BlogPost/369176_a_370505]
-
asidue documentări științifice, a convorbirilor cu oamenii locului, a experienței personale. Exegeta are prilejul de a constata că această „monografie afectivă cu multe date autoreferențiale[...]este un gest de reverență firesc”, comuna natală și locuitorii ei fiind surprinși într-o „frescă veritabilă a începutului de secol XX”. În desele reveniri pe plaiurile natale are posibilitatea de a constata că și aici există „o emulație intelectuală[...]o activitate plină de însuflețire[...]care se încadrează armonios în tabloul general al evoluției literaturii române
PASIUNEA, TALENTUL ȘI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369390_a_370719]
-
fost refăcută de zugravii Constantin și Pătru. Printre cei care au mai participat financiar la renovarea bisericii, îl putem aminti și pe Dumitru B. Tomescu cu soția sa Maria, familie cu stare, din Grădiștea , în anul 1903. În acest moment frescele interioare necesită să fie restaurate. Acolo unde sunt deteriorate se observă trei rânduri de straturi de frescă. În altar, pictura este în stil Brâncovenesc. În exterior, biserica a fost victima unor abuzuri venite din partea preoților parohi locali care, din exces
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
îl putem aminti și pe Dumitru B. Tomescu cu soția sa Maria, familie cu stare, din Grădiștea , în anul 1903. În acest moment frescele interioare necesită să fie restaurate. Acolo unde sunt deteriorate se observă trei rânduri de straturi de frescă. În altar, pictura este în stil Brâncovenesc. În exterior, biserica a fost victima unor abuzuri venite din partea preoților parohi locali care, din exces de zel sau neștință, au distrus frescele. Nu spun că și în interior unele fresce au fost
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
unde sunt deteriorate se observă trei rânduri de straturi de frescă. În altar, pictura este în stil Brâncovenesc. În exterior, biserica a fost victima unor abuzuri venite din partea preoților parohi locali care, din exces de zel sau neștință, au distrus frescele. Nu spun că și în interior unele fresce au fost distruse - a fost spart un zid pentru a fi montată o ușă. În manuscrisele lăsate de Dumitru Cumpănașu, preot și învățător din Grădiștea, personalitate marcantă a vieții culturale și politice
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
straturi de frescă. În altar, pictura este în stil Brâncovenesc. În exterior, biserica a fost victima unor abuzuri venite din partea preoților parohi locali care, din exces de zel sau neștință, au distrus frescele. Nu spun că și în interior unele fresce au fost distruse - a fost spart un zid pentru a fi montată o ușă. În manuscrisele lăsate de Dumitru Cumpănașu, preot și învățător din Grădiștea, personalitate marcantă a vieții culturale și politice a Olteniei, referitor la Biserica Străchinești , găsim următoarele
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
reduse). Și aici, în tabloul votiv apare Constantin Mavrocordat voievod, confirmând că bisericile Străchinești și Buna Vestire din Rm. Vâlcea au fost construite în același timp, după modelul bisericii Mânăstirii Horezu. ” Ca o curiozitate, probabil unic în zonă, una dintre fresce reprezintă un sfânt cu turban. Referitor la această pictură, muzeograful - arheolog, doctor în istorie, domnul Florin Ridiche de la Muzeul Olteniei din Craiova, a făcut următoarea precizare: ” Turbanul nu este neapărat un obiect de vestimentație musulman. El era folosit și în
SFÂNTUL CU TURBAN DIN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369479_a_370808]
-
mai există. Locul respectiv a fost redat agriculturii. Biserica se găsește așezată pe un deal, cu vedere largă atât în amonte cât și în aval de râul Olteț. Ea nu a suferit modificări majore în decursul anilor. Pictura este în frescă și necesită urgente măsuri de restaurare, ca de altfel întregul edificiu. În biserică se găsesc două icoane, una din 1769 și alta din 1782 iar ușile împărătești sunt din 1808, toate anterioare anului zidirii. Se presupune că ar fi aparținut
BISERICA DIN HUMA, COMUNA LIVEZI, JUDEŢUL VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369493_a_370822]
-
zidită în anul 1840 de boierii Constantin și Matei Pârâianu, frați, după cum o arată și pisania de la intrarea în biserică. Profesorul Grigore Ionescu, în ”Istoria arhitecturii românești”, lucrare apărută în anul 1937, descrie biserica din Grădiștea ca având pictură în frescă de valoare artistică. În aceeași lucrare se găsește și o fotografie a bisericii. Biserica a fost renovată și i s-au făcut reparații în anii 1859, 1948 și 1951. În anul 1964 este repictată. În momentul de față biserica are
DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
-
singurățăți derutante. Toate la un loc sunt decantate de o mare sensibilitate a poetei. Sensibilitate care coboară din harul sigur dar și din revelația trăirilor sale sub o vastă experiență asupra vieții. Iluziile vieții parcă ar fi desprinse de pe o frescă pictată cu seve naturale distilate în culori calde și reci. ,, Iluziile vieții de pe-o frescă Încearcă să deschidă guri, din moarte, Pentru-o geneză nouă, a rostirii Lumilor întoarse.,, ( Sunt ideea ) Paradisul este viața pământească într-o pace fericită
,, SUB ZODIA CĂRȚII ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369503_a_370832]
-
coboară din harul sigur dar și din revelația trăirilor sale sub o vastă experiență asupra vieții. Iluziile vieții parcă ar fi desprinse de pe o frescă pictată cu seve naturale distilate în culori calde și reci. ,, Iluziile vieții de pe-o frescă Încearcă să deschidă guri, din moarte, Pentru-o geneză nouă, a rostirii Lumilor întoarse.,, ( Sunt ideea ) Paradisul este viața pământească într-o pace fericită între poetă și natură, în spiritul ei în afară de simțuri și imaginația de o inteligență sclipitoare. ,, A
,, SUB ZODIA CĂRȚII ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369503_a_370832]
-
pe roți, despre care se spune că ar fi existat anume pentru a putea fi ascunsă în codri, din calea năvălitorilor barbari. În albumul “Rugă pentru Neam”, autorul a adunat chipuri de cetăți românești, așezăminte monahale, biserici, icoane, manuscrise, sculptură, frescă, broderie, toate detaliate în cadre măiestre, contextualizate peisajului și anotimpurilor, parcă smulse locului cu totul, în cele trei dimensiuni ale lor, și mutate în acest gen de lucrare ce încape într-o desagă. Într-o desagă, parcă anume ca pelerinul
SFINȚII CEI ZUGRĂVIȚI SAU ÎNCRUSTAȚI ÎN PIATRĂ ȘI LEMN, ÎNVIAȚI DE OCHIUL MAGIC AL MAESTRULUI BASARABEAN PAVEL BĂLAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370584_a_371913]
-
pietrele drumurilor. Agricultură făcută cu plugul aducea atât de mult grâu, încât era exportat masiv pe continent prin rețeaua de drumuri și porturi construite. Atât de reală era Pax Română, încât casele de țară din sud-estul insulei, ornate cu mozaicuri, fresce și băi, nu erau întărite, nu erau aparate nici măcar de un șanț. Niciun om din această regiune pașnică nu era antrenat pentru autoapărare. Prin urmare, în momentul retragerii legiunilor române, anul 407, țara rămâne descoperită în fața invadatorilor. Când ești prea
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369627_a_370956]
-
Acasă > Poeme > Devotament > RIGOR MORȚIȘ POETIC Autor: Liviu Pirtac Publicat în: Ediția nr. 1589 din 08 mai 2015 Toate Articolele Autorului Chipul tău sclipind în soare Rupt din frescă lui Monet, Tenul tău albit în mare Prin finețea lui Bizeț. Îți spun din nou iubire Că gelozia m-a răpus, Furat de-a ta menire Eu te-am iubit nespus. Ai plecat în moarte Lăsând un vid amar, Sufletu
RIGOR MORTIS POETIC de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369744_a_371073]
-
EU Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 1680 din 07 august 2015 Toate Articolele Autorului Pe ulița ce urcă înspre plânsu-mi m-am întâlnit, schilod, cu mine însumi. Mă transportau, pe-o targă, patru inși care păreau din fresce vechi desprinși. Nu-i cunoșteam, nu știam cine sunt, mă suspendaseră între cer și pământ și-acoperișul îl stricară pentru mine. (Eu nu știam dacă e rău sau bine). Apoi m-au coborât pe dușumea, dar înăuntru nimeni nu era
O VOCE, PATRU INŞI ŞI EU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368099_a_369428]
-
Institutul de Artă din București și până la creatorul prezent în colecția pinacotecii de la Palatul Culturii din Iași, la Muzeul de artă din Piatra Neamț, la galeria de artă Kant din America, la Cabinetul de stampe al Academiei Române. Picturi în ulei, linogravuri, fresce monumentale semnate de Lipa Natanson se află în numeroase colecții particulare, galerii sau pe fațadele unor instituții. Avem acum prilejul să cunoaștem și câteva lucrări din colecția Carmen și Ilie Gângă, iubitori ai artelor din municipiul Piatra Neamț. Aprecierea lor l-
ÎNTRE PICTOR ŞI COLECŢIONAR... DUPĂ 50 DE ANI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362692_a_364021]
-
auzea, Inima de român limba-i singură și-o potrivea..! Își iubea limfa, limba, neamul, nevoile din țară, Că nu era doar ceea ce moștenise într-o doară, Inima bătându-i pentru simțirea românească, Ceea ce nu se evidenția din a orgoliului frescă! Nu se înțelegea judecând prin prisma vanității, Era ce tot se putea lumina din a limbii purității, Căci tot ce-a fost pe acest pământ în inimă-i vibra, Intențiilor bune-n luptă sfruntate la unii a îndoia... Rolul de
ODĂ PRIMULUI UNIFICATOR! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370265_a_371594]