843 matches
-
modalități de creație, cu tehnici aparținând unor curente literare. Astfel, chiar dacă Stelaru apelează de multe ori la recuzita romantică sau la cea simbolistă, el se distanțează polemic de acestea. Deschiderea poemului cu o negație este caracteristică pentru o astfel de frondă (oricât de dur ar părea termenul în cazul unora dintre poemele lui Stelaru unde opoziția față de lirica anterioară se exprimă voalat, el se potrivește bine celor în care dorința de a șoca este evidentă): "Nu e adevărat ce spune pământul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Câini), al refuzului ordinii. Actul este aproape sinucigaș, dar exprimă dorința de a-și croi propriul destin chiar dacă acesta poate fi unul al erorilor, al nefericirii. Contextul socio-politic în care sunt redactate astfel de poeme justifică încadrarea lor în sfera frondei, nu doar literare, ci și sociale. Omul este asemenea câinelui vagabond, rătăcitor prin lume, fără drepturi, fără o existență sigură, ceea ce îi rămâne este posibilitatea de a-și afirma libertatea prin orice mijloace. Apelul la onomatopee sau la metafora câinelui
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sine însuși fără teama de a fi respins. De aici și imaginarul șocant, surprinzător care caracterizează lirica lui Caraion. Promovarea unei poezii la fel de libere ca "energia care circulă/ prin toate cercurile și arterele pământului" este, în sine, un act de frondă, nu se propune doar o poezie a concretului, animată de trăirile, obsesiile cele mai profunde (energia chtoniană este, în fond, o expresie a pulsiunilor inconștientului, adică a celor mai intime trăiri netrecute prin filtrul rațiunii), ci, indirect, și una infernală
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
-mi că sfârcurile sunt atolii din Sud". Trupul femeilor devine suportul pentru crearea unei alte lumi, e o evadare în senzual, exoticul se ascunde în atracția feminină. E poate textul cel mai citat pentru autoportretul de creator, pentru spiritul de frondă afișat: Sunt condotierul Tonegaru fără spadă;/ mi-am tocit-o ascuțindu-mi ultimul creion/ să scriu cum am dat în poezie cu o grenadă". Eros și thanatos se confundă, acesta e un "epitaf", caligrafiat noaptea curtezanelor pe ferestre, cum afirmă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
din realitatea care se refuză, de multe ori aceasta nu poate fi reconstituită decât fragmentar și prin presupuneri succesive, nimic nu are consistența adevărului absolut "dincolo de peluze un visător oarecare/ poate la cine știe ce mansardă". Finalul, devenit aproape celebru pentru afirmarea frondei, s-a spus, închide textul simetric oferind ceea ce ar putea fi echivalat cu resemnarea, dar și cu schimbarea viziunii, există aici o interacțiune, dar e parodică și oarecum zeflemistă: "Eram noi doi: Eu și cu Mine,/ pe urmă de atâta
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
certitudinea intrării în contract cu această falsă muză. Impresia de schiță este dată și de imaginile preluate " În jurul stelelor se aduna tăcerea/ și Soarele în zodiac îngreuna balanța" - descrierea copiază parcă desenele din cărțile alchimiștilor sau din cele de zodii. Fronda e dublată de ridiculizarea ei, manifestul este o parodie a tot ceea ce putea înseamna discuție serioasă pe temă literară sau nonliterară. Totuși am lansat acest manifest:/ Cetățeni,/ baricadați drumul cu sens unic/ și demontați omul robot/și însumi semnez,/ Eu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
asupra soarelui, care ghicește în el un simbol al libidoului. Tărâmul imaginației, "harta politică a lumii", are marcată zona preferată "o să găsiți însemnată pe ea baza mea navală, Tasmania,/ de unde mi-aruncam elanurile și urina în mare". E spiritul de frondă care-l caracterizează și care i-a adus oareșice celebritate în grup, alăturarea celor două elemente pune semnul egal între ele, sufletul și trupul capătă aceeași importanță în viziunea lirică. La Tonegaru, impresia de text care se face pe parcurs
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
e deformată, ca și cum s-ar afla pe o pânză pe care un ochi neatent confundă dimensiunile, în care distanțele sunt relative: "privind cum norii încep de Lună să se frece" - sexualizarea universului revine, însă mai atenuată decât în primul volum, fronda nu mai e atât de evidentă, totul pare a se fi decantat într-un discurs al epuizării, al prefigurării morții. Întregul univers se restrânge la o panoplie "din această de sus împreunare te cheamă o mână la fereastră:/ e mâna
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
la expresiile populare sau argotice. Aceste incursiuni pe care le propune poezia actuală în limbajul străzii nu au un rol "ornamental", ci funcționează ca adevărate redefiniri, la nivelul limbajului, ale retoricii clasice. În spatele lor se ascunde totuși și spiritul de frondă ce caracterizaze și poezia războiului. Poate că textele lui Geo Dumitrescu nu par a aduce răsturnări spectaculoase la nivelul limbajului, nu sunt poezii suprasaturate de neologisme, de termeni aparținând erei industriale și profund urbane, dar limbajul simplu, fără a fi
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
lor de a șoca să mai fie preponderentă, pentru că avem o integrare aproape firească în universul poetic: "cu hernia lui la testicule" (Liviu Ioan Stoiciu, Inimă de raze) sau "bătrâna libidinoasă", "flasca grămadă de sex" (Geo Dumitrescu, Aventură în cer). Fronda lingvistică este generatoare, în consecință, de imagini poetice noi. Surpriza, șocul pot astfel să trezească cititorul din letargie și să-l provoace să reacționeze în urma lecturii (o reacție emoțională, evident). 5. Intertextul. Ironie și demitizare Poezia generației Albatros este și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și dorința de a subordona literatura altor criterii. Această dorință nu mai este exprimată și de Albatros. Dacă la Cadran preocupările redactorilor nu se opresc doar la sfera literaturii, la Albatros se modifică perspectiva, literatura însăși devine o modalitate de frondă. În ceea ce privește programul revistei Albatros remarcăm faptul că, dintr-un anumit puncte de vedere acesta este mai nuanțat (se refuză exagerările avangardismului în domeniu senzualității, a sexualității ca și acrobațiile verbale gratuite). Se solicită o revenire la realism ca răspuns dat
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
acrobațiile verbale gratuite). Se solicită o revenire la realism ca răspuns dat poeziei "turnului de fildeș", totodată se mizează pe capacitatea poeziei de a-și urma destinul în ciuda tuturor opreliștilor. Argumentul adus de Emil Manu în favoarea caracterului antifascist, și anume fronda manifestată prin promovarea cărții franceze pare însă a fi contrazis de prezența în paginile revistei a articolului elogios la adresa lui R. M. Rilke. Poeziile publicate în ambele reviste sunt eterogene din punct de vedere tematic și inegale ca valoare. O specie
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
număr al revistei și, de asemenea, pe baza activității publicistice generale (articolele din Gândul nostru, din Ecoul sau din Timpul) a celor de la Albatros. Ceea ce nu făcuseră direct în paginile primelor numere ale revistei amintite, și anume manifestarea spiritului de frondă, o vor face în publicațiile la care reușesc să mai aibă acces după interzicerea Albatrosului. Se ia atitudine astfel împotriva ipocriziei și protecționismului în artă, împotriva epigonismului și se face o pledoarie în favoarea artei autentice. Ideile acestea exprimate în Gândul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
67 Fapta, 62 Filerot, Sergiu, 59, 60, 61, 64, 78, 79, 83, 92, 94, 99 Flamura, 57 Flaubert, Gustave, 81 fluture, 124 fluturele, 124 foc, 43, 135, 147, 149, 153, 203 Fowles, John, 152 fracturism, 200 Friedrich, Hugo, 166, 207 frondă, 9, 13, 38, 45, 58, 63, 65, 66, 74, 78, 80, 88, 105, 106, 115, 146, 152, 170, 174, 183, 190, 213 Fruntașu, Iulian, 217 Fruntașu. Iulian Poem de dragoste, 217 Frunzetti, Ion, 50 Funieru, Alexandru, 35 Furnagiev, Nicola, 78
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
caractéristiques du discours poétique qui se constituent dans des marques distinctes pour le groupe de l'Albatros. Le but de la démarche critique dans cet ouvrage est celui de mettre en évidence des structures poétiques, des jeux verbaux, des éléments de fronde littéraire qui puissent peindre le tableau d'une génération considérée comme perdue/ de transition, mais qui par son inventivité, mérite quand même une place spéciale dans la littérature roumaine. La littérature roumaine contemporaine semble récupérer ces écrivains, au niveau stylistique
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
peut pas être chassé de la littérature. (Traducere de Gina Baciu) Mots-clés : Génération Albatros / " albatrosiste ", ironie, quotidien, intertexte, social, prosaïsme, banal, avant-garde, littérature-reportage, authenticité, autoréférentiel, poétique des certitudes et des incertitudes, poésie contemporaine, dialogisme, langage syncopé, paratexte, vision déformatrice, poésie ludique, fronde, innovation stylistique, éros, obsession de la mort, réel, imaginaire. În seria LITERE au mai apărut (selectiv): Comicul, Jean-Marc Defays Deimografia. Scenarii ale terorii în proza românească, Cătălin Ghiță Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake, Cătălin Ghiță Ekphrasis. De la
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
socotesc a fi așea nebun, să nu laude știința învățăturilor mai mult decît nebunia războiului”. (Nicolae Costin, Scrieri, 2, Ediție critică de Gabriel Ștrempel, Ed.Hyperion, Chișinău, 1991, p. 41) 10. Giovanni Papini, Cartea neagră, Traducere de Nicolescu Badea, Ed. Fronde, 1997, p. 69. 11. Aurel Scurtu, „Foamea și setea”, în Calendarul „Minervei” pe anul 1905, p. 232. 12. Sînt lucruri care îl preocupau, dovadă această reflecție din „Impresii de roman”: „omul e rău din cauza unei proaste alimentări”. (Opere, p. 387
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
smintiți care, în disperarea de a face poze pe care să le vândă tabloidelor, au intrat cu mașinuța lor în limuzina de lux închiriată de prințul moștenitor al dinastiei Al-Faed. Dincolo de lecturile stângiste ale celor deranjați mintal, care vedeau aici fronda "sans culoților" din Fiat Uno împotriva Mercedes-ului privilegiaților lumii, în realitate biata Lady Di a fost victima curiozității nesațioase a lumii întregi, indiferent de studii și maniere, care a vrut să se uite pe gaura cheii pentru a se
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
iarna sau an-vară: Într-o luptă simulată, El a doborât o cioară. De m-ar invita în zbor, I-aș răspunde fără teamă: Mie, domnu’ comandor, Dă-mi mai bine-o epigramă. Dacă, totuși, aș zbura, De plăcere, nu din frondă, La ureche l-aș ruga: „Dă-mi o... parașută blondă”. Dar, ia stați puțin pe loc, Ce mă fac de-ar fi să spună: „Blonde nu mai am în stoc, Dar fac rost de una brună”? Aș mai face o
La Mihai Bujeni?? by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84176_a_85501]
-
mai maleabili actori tineri din România, cu o forță a dozării și exploziei energiei fizice uluitoare. Timp de 45 de minute, îl simți permanent conectat la ritmul dement al tăvălugului cotidian care-i arde creierii și-i transformă atitudinea de frondă în tasare a oricărei reacții. L-V:8-16 este spectacolul îmblânzirii și cumințirii reacțiilor spontane. Ca atunci când, după ce refuzi să-ți faci temele, te întorci obedient la pagina cu bastonașe. Spectacolul este divizat în trei părți care au, fiecare, un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
și copiii, când îl întâl- neau, confundându-l biblic, îl arătau mamelor lor, „Uite-l mamă, pe Doamne, Doamne!”, că așa arăta el, cu fața trasă, acoperită de barba mare și albă, cu ochii ascunși în fundul orbitelor... Atitudinea lui de frondă nu-i va servi mai ales în procesul politic care i se va intenta în 1958... Acasă, treptat, din când în când, mai primea vizita apropiaților: Adrian Maniu, Sandu Tudor, Dinu și Cornelia Pillat, Camil Baltazar, Camil Petrescu, doctorul Radian
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Editura Dacoromânia, București, 2006 Sbârcea, George, Cafeneaua cu poeți și amintiri, Editura Dacia, Cluj—Napoca,1989 Scrima, André, Timpul Rugului Aprins. Maestrul spiritual în tradiția răsăriteană, Editura Humanitas, București, 1996 Selejan, Ana, Literatura română în totalitarism (Anul 1954), Fundația Culturală Fronde, Sibiu, 1996 Serviciul Român de Informații, Cartea Albă a Securității. Istorii, literare și artistice, 1969—1989, Editura Presa Românească, București, 1996 Sorescu, Roxana, Interpretări, Editura Cartea Românească, 1979 Sorescu, Roxana, Andrei Voiculescu, nepotul marelui scriitor Vasile Voiculescu dă în urmărire
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
mă duc și noaptea, o oră-două, ca să studiez. Mă duc așadar la singurul bec din cort și studiez. Vin ofițerii, se uită, văd japoneza: „Dispari! Nu e nevoie aici de așa ceva!” N-am studiat cine știe ce, era un fel de... S.A.: ...frondă, o încercare de a te salva psihic. M.I.: Exact! Văd c-ai trecut și tu prin armată... Eu am trecut până la urmă destul de ușor. În primul rând, complexul de superioritate nu mi-a dispărut. Îmi repetam că eu am luat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Nu eram interesat absolut deloc. Nu am de ce să fac pe disidentul, nu era o problemă care să mă preocupe. Nici nu știam foarte bine ce înseamnă. Am tot evitat înscrierea în Partidul Comunist. Repet, nu era un gest de frondă. Pur și simplu o vedeam ca pe ceva inutil. Am tot evitat, am tot evitat, dar în toamna lui 1989 n-am mai scăpat și s-a fă cut o ședință ad-hoc sub corcodușul din curtea Facultății de Drept, cu
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
doar când dorește asta, nu când crede că tu vrei ca el să facă asta". Ceva mai jos adăuga: "Să nu arăți niciodată unui popor latin amiciție verbală, inutilă și sterilă. Nu vor fi cuceriți de asta, spiritul lor de frondă îi va face să îți zâmbească batjocoritor dacă încerci"56. Sunt considerații care preced sugestia ca destinatarul să vină să vadă Franța, nu Parisul, ci Lyon, Rouen, Lille, Bordeaux, deci provincia, rațiunea fiind clară: Cred că este un mare păcat
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]