628 matches
-
a fost ales președinte al adunării generale care a transformat ziarul „Scînteia” în ziarul „Adevărul”. Ulterior a propus și adoptarea articolului 16, alin. 2 din Constituția României „Nimeni nu este mai presus de lege” ca slogan, ce a figurat pe frontispiciul ziarului până la cumpărarea acestuia de către Dinu Patriciu. A fost acționar, membru al Consiliului Director și al Consiliului de Administrație al S.C. „Adevărul” S.A. În 1992, a devenit redactor șef adjunct deținând această funcție până în ianuarie 1996, când a demisionat din
Ion Marin (publicist) () [Corola-website/Science/319731_a_321060]
-
Brănișteanu a consemnat că „"... în pictură, în mobilă și în porțelanuri secesiunea a pătruns și la noi"”. Semnificative în acest sens sunt grafica și concepția revistei "Ileana", unde Nicolae Vermont, Kimon Loghi, Constantin Artachino și Ștefan Luchian au semnat ilustrații, frontispicii și coperte în același spirit al secesionismului. Luchian, cel mai activ dintre artiștii români în interesul pe care l-a acordat artei decorative, s-a oprit la Viena după absolvirea Școlii de Belle Arte din București pentru a vedea virtuțile
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
contradictorie. Astfel, Dragomirescu a menționat într-o cronică că Baltazar "... prea se lasă - ca unul ce este și bun scriitor - în voia inspirațiilor literare care n-au ce căuta în pictură decât ca accesorii". Artistul a semnat o mulțime de frontispicii la proza și poeziile lui Panait Cerna, D. Munteanu, Ion Dragoslav, Emil Gârleanu, Corneliu Moldovanu, Dumitru Nanu sau Cincinat Pavelescu, în numerele 4, 5, 7, 8 și 10 din edițiile revistei din anul 1907. A colaborat la revista "Convorbiri critice
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
ilustrațiile pe care Baltazar le-a publicat în "Convorbiri literare", acesta a făcut un pas important pe calea modernizării expresiei, în comparație cu ce a realizat în ilustrarea volumului lui Emil Gârleanu. Ca exemplu, se poate lua ca motiv o casă țărănească (Frontispiciu (2)) cu pridvorul înălțat deasupra pivniței cu gârlici din zona dealurilor, pictată adesea de Nicolae Grigorescu, observându-se modul de tratare a compoziției care diferă fundamental de ce s-a pictat tradițional până atunci. Cultul liniei având ca scop frumusețea ei
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
contrastul umbrelor sugerate printr-o rețea fină de segmente șerpuite paralel cu albul hârtiei care sugerează lumina, totul ducând la un efect puternic decorativ al graficii de stil Secession-Art Nouveau. Exemplu elocvent este și peisajul cu un car cu boi (Frontispiciu (1)), care a fost realizat pe baza unui model tradițional, cu o tehnică a stilizării motivelor care-i dă imaginii o notă modernă specifică graficii de tip Art Nouveau. În același stil au fost create frontispiciul la nuvela "" și ilustrația
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
un car cu boi (Frontispiciu (1)), care a fost realizat pe baza unui model tradițional, cu o tehnică a stilizării motivelor care-i dă imaginii o notă modernă specifică graficii de tip Art Nouveau. În același stil au fost create frontispiciul la nuvela "" și ilustrația la povestirea "" ale lui Emil Gârleanu. În acestea se pot vedea motivele preferate ale poeților simboliști, cum sunt lacul plin cu nuferi ("Înecatul") și arborii ("Primăvara!") ca simbol al puterii organice, simbol al energiei. Prin motivele
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
realizate de Baltazar au o atmosferă de mister care transpare în mod evident, așa cum sunt de exemplu grafica care ilustrează poezia "Catedrala" lui Dumitru Nanu și cea la poezia "Chemare" a lui Panait Cerna. Simbolismul de sorginte prerafaelită apare în frontispiciile la poezia "Țiganii" de D. Munteanu și la nuvela "Isus pe apă" a lui Cincinat Pavelescu. Semnificativ pentru grafica secesionistă este frontispiciul la poezia tradusă de Cincinat Pavelescu, "Antoniu și Cleopatra" a lui José Maria de Hérédia. Stilul tipic al
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
lui Dumitru Nanu și cea la poezia "Chemare" a lui Panait Cerna. Simbolismul de sorginte prerafaelită apare în frontispiciile la poezia "Țiganii" de D. Munteanu și la nuvela "Isus pe apă" a lui Cincinat Pavelescu. Semnificativ pentru grafica secesionistă este frontispiciul la poezia tradusă de Cincinat Pavelescu, "Antoniu și Cleopatra" a lui José Maria de Hérédia. Stilul tipic al lui Robert Burns și Beardsley apare la ilustrația povestirii lui Ion Dragoslav intitulată "Dumnezeu și Scaraoțchi". Aici artistul definește formele curbilinii și
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
de peste hotare (7 în Moscova, 3 în Sant Petersburg, 3 în Lvov, 1 în Viena s.a.), Manuscrisele din țară: "Apostolul de la Viena" și un Tetraevanghel din Lvov cuprind peste 250 de miniaturi (scene și portrete biblice), la care se adaugă frontispicii și inițiale înflorate și 15 autoportrete lucrate de mitropolit sau de ucenicii lui.
Anastasie Crimca () [Corola-website/Science/316290_a_317619]
-
a tratat fațada bisericii, căreia i-a aplicat două coloane înalte, cu capiteluri în stil tradițional, care sprijină o arcadă amplă pe care sunt zugrăvite chipurile Sfinților Apostoli Petru și Pavel și ale Sfinților Evangheliști, în frumoase ornamentații florale. Pe frontispiciu se află un medalion cu Sfântul Pantelimon, executat în mozaic. După încheierea tuturor lucrărilor de renovare și repictare, biserica a fost resfințită, la 21 noiembrie 1994, de către P.S. Vincențiu Ploieșteanu, Episcop Vicar Patriarhal, de sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
spre sfârșitul secolului al XIX-lea a dus la creșterea numărului de zidari, astfel încât aceștia după primul război mondial au devenit vestiți în împrejurimi și în special în Țara Oltului. Ca obicei inedit este de menționat înscrierea numelor meseriașilor pe frontispiciul clădirilor, pe „hoarnele” caselor, chiar și pe șuri. O dată cu modernizarea clădirilor din a doua jumătate a secolului al XX-lea, aceste inscripții au dispărut, numele lor rămânând însă în tradiția orală, cum ar fi: Ioan Doican, David Raț, Alexandru Gligor
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
Societății Anti-Sclavie din New York, "Anti-Slavery Record". Într-un articol din 1835, „The Liberty Bell”, philadelphienii au fost acuzați că nu fac mai mult pentru cauza aboliționistă. După doi ani, o altă publicație a aceleiași asociații, ziarul "Liberty", a publicat pe frontispiciu o imagine cu clopotul, cu cuvintele "Proclaim Liberty" ("Vestiți slobozenia"). În 1839, Prietenii Libertății din Boston, o altă grupare aboliționistă, a intitulat publicația sa "The Liberty Bell". În același an, publicația anti-sclavie a lui William Lloyd Garrison "The Liberator" a
Clopotul Libertății () [Corola-website/Science/320721_a_322050]
-
i-a impresionat pe contemporanii afacerii Dreyfus. Când antidreyfusarzii au publicat răspunsul lor într-un periodic antisemit, titlul ales a fost „pssst...!”, reluând artificiile tipografice din „J'Accuse...!”, dar fără majuscule pentru a accentua disprețul. Bara de titlu ocupa întreg frontispiciul primei pagini. Titlul mare era urmat de titlul ales inițial de Zola sub formă de subtitlu, cu caractere mai mici. Apoi urma numele autorului textului, fapt rarisim, dar necesar întrucât titlul este la persoana întâi și era necesară identificarea imediată
J'accuse () [Corola-website/Science/320858_a_322187]
-
liturghie. Capela Sf. Treime se află pe strada Horia. Ea a fost construită în perioada 10 mai - 4 octombrie 1904 în grădina casei lui Peter Pohl. Capela a fost sfințită de către pr. Clemens Swoboda, paroh și decan de Rădăuți. Pe frontispiciul capelei se află tabloul Sfintei Treimi, având la bază inscripția următoare: ""Dreifaltigkeits Kapelle erbaut mit Gottes Hilfe im Jahre 1904"" (în traducere "Capela Treimii construită în anul 1904 cu ajutorul lui Dumnezeu"). Testamentul acestei capele redactat de Peter Pohl este următorul
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
acestei întreprinderi au fost oferite de Banca Națională. Au apărut în total șase numere ale acestui periodic. Publicația a fost expediată pe adresa redacțiilor unor ziare, ce apăreau la București, care la rândul lor, reluau unele știri din „Basarabia”. Pe frontispiciul primului număr stă scris: Prin luptă vei dobândi dreptate”, moldovenii sunt îndemnați să se trezească din amorțeala în care se găsesc căci „sună ora deșteptării” tuturor naționalităților oprimate din Rusia. Este deplâns pierderea autonomiei Basarabiei iar ocupanții ruși sunt acuzați
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
este un lăcaș de cult evreiesc din municipiul Câmpulung Moldovenesc, localizat pe strada Arboroasa nr. 1 (fostă str. Gh. Doja nr. 7), în apropierea pieței agroalimentare. El a fost construit în anul 1894. Pe frontispiciul său se află Steaua lui David în care este încadrat anul 1873; aceasta reprezintă un adaos ulterior provenind de la o altă sinagogă (probabil de la Sinagoga veche). Nu există decât presupuneri cu privire la vechimea comunității evreiești din Câmpulung Moldovenesc. Primii evrei care
Templul Havre Gah din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323665_a_324994]
-
de pictorul Th. Zima, începe pictură în frescă la biserică sin Vulturul de Jos, raionul Liesti, Galați. În 1955-1958 pictează icoanele de la catapeteasma bisericii din Draganesti, Tecuci, spală, renovează și pictează din nou Biserică Sf Pantelimon din beresti, Sascut, pictează frontispiciul bisericii din Mânjești, Vaslui, începe pictură în frescă la biserică Sf Împărați din Movilita, Panciu, pictează prăznicarele pentru biserică Sf Nicolae Cotești, pictează peste 100 de iconițe prăznicare, pictează biserică Sfinții Mucenici Haralambie, Gheorghe și Dumitru din parohia Laza, Vaslui
Vasile Pascu (pictor) () [Corola-website/Science/326625_a_327954]
-
lemn de stejar masiv, de către sculptorul ieșean Vasile Crâșmaru. În anii 1967-1969 a fost îmbracată in frescă atît în interior cit și în exterior. Autorul frescei, Vasile Pascu din Focșani, a dat viață operei sale în aproximativ 3 ani. Pe frontispiciu a fost imprimat simbolul ochiului biblic. Alături s-a construit între 1955-1959 o biserică din lemn mai mică având hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, cu rol de paraclis (servește ca lăcaș de cult în anotimpul friguros și pentru
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Panaci () [Corola-website/Science/325658_a_326987]
-
Negrulea), Iosif Bene și Alexandru Ciucurencu. În anul 1933 a decis să editeze revista „Arta și Omul”, al cărei singur redactor era, ocazie cu care a adoptat pseudonimul artistic "Borgo Prund", în fapt numele vechi al satului său natal. Pe frontispiciul primului număr din 1933 scria: "Arta și Omul: Revistă lunară pentru răspândirea frumosului / Director: Augustin Clonda", iar ca subtitlu: "Apare la 1 ale fiecărei luni sub îngrijirea lui Aug. Clonda și redactarea lui Borgo Prund Chencinski". Corneliu Medrea l-a
Arnold Chencinski () [Corola-website/Science/329075_a_330404]
-
22 septembrie 1821, în prezența împăratului Francisc I. Ea a fost inaugurată la 16 octombrie 1824 - a XI-a aniversare a Bătăliei de la Leipzig. Potrivit unei proclamații, din 18 octombrie 1824 a devenit posibilă libera trecere prin noua poartă. Pe frontispiciul porții dinspre Ringstraße se află o inscripție cu litere aurite: „FRANCISCUS I. IMPERATOR AUSTRIAE MDCCCXXIV“ (Francisc I, Împărat al Austriei, 1824), iar pe cel dinspre Heldenplatz inscripția „IUSTITIA REGNORUM FUNDAMENTUM“ (Dreptatea este temelia statului.), motto-ul împăratului Francisc I al
Äußeres Burgtor (Viena) () [Corola-website/Science/328619_a_329948]
-
în România de T.G.M. la Universitatea Ecologică București. Consilier în Consiliul Național al Audiovizualului. Vicepreședinte al Mișcării Ecologiste din Republica Moldova. Membru în Consiliul de conducere al Uniunii Scriitorilor din România. Fondând Mișcarea Ecologistă din România T.G.M. i-a pus pe frontispiciu sloganul: „Om curat, țară curată, lume curată”. Munca scriitoricească e secondată de o febrilă activitate gazetărească a globe-trotterului care, îmbarcat ofițer II pe nave comerciale românești, străbate meridianele și oceanele lumii. Din călătorii TGM se întoarce nu numai cu jurnale
Toma George Maiorescu () [Corola-website/Science/331804_a_333133]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului Galați. Bust realizat din bronz. La 4 noiembrie 1888, când pe strada Portului se inaugura Școala primară de băieți nr. 5, pe frontispiciul acesteia a fost așezat bustul lui Al. I. Cuza, primul din țară, executat de un sculptor parizian, al cărui nume este încă necunoscut, dăruit Galațiului de doamna Elena Cuza, soția domnitorului. Astăzi bustul se află în curtea Muzeului de istorie
Bustul lui Alexandru Ioan Cuza din Galați () [Corola-website/Science/332686_a_334015]
-
reparații capitale, înlocuindu-se acoperișul care a fost placat cu tablă de cupru și refăcându-se integral gardul de împrejmuire. Turnul clopotniță înalt de peste 38 m domină așezarea, iar în jurul coifului îl împodobesc cele 4 turnulețe în stil maramureșean. Pe frontispiciul turnului deasupra ușii de intrare se află următoarea pisanie:
Biserica de piatră „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Tăuții de Sus () [Corola-website/Science/333791_a_335120]
-
din spatele altarului este format din fragmente arheologice ale unor edificii mai vechi ce făceau parte din Cetatea Praga, ceea ce-i conferă monumentului o valoare istorică inestimabilă. Tavanul este casetat și realizat din lemn. Cu ajutorul turnului clopotniță, care face parte din frontispiciu, biserica originală a obținut o înălțime dublă. Rozasa cu piramide laterale aseamănă lăcașul de cult cu o catedrală gotică. Plečnik a realizat cea mai mare parte a proiectului, precum și lucrările de amenajare ale Castelului Praga, fără a accepta, se zice
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Vinohrady () [Corola-website/Science/336178_a_337507]
-
profesioniste ar trebui aprobate de ministerul de resort. În sfârșit, vom trăi și vom vedea. Iată o zicală cum nu se poate mai nimerită. Dincolo de aceste frisoane, Cannes-ul și-a terminat ieri noapte, târziu, pregătirea hainelor sale tradiționale. Uriașul frontispiciu - 24 de metri pe 12 - de la intrarea în sala Lumière, cel cu imaginea Claudiei Cardinale dansând pe un acoperiș din Roma, a fost înălțat, ca deobici prin eforturile și știința unei întregi echipe, obiectul cântărind 145 de kilograme. Acum, Claudia
Cannes 2017. O sărbătoare bine supravegheată by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/104476_a_105768]