635 matches
-
în nenumărate rânduri că drepturile popoarelor nu impun sancțiuni cu adevărat eficiente împotriva actelor care vin să lezeze drepturile omului. Idealul Renașterii îl găsim descris în chip pitoresc din utopia unui literat al Renașterii, Rabelais, în Mănăstirea din Theleme pe frontispiciul căreia stă scris ” fă tot ce vrei”. Așadar idealul Renașterii este libertatea față de autoritățile tradiționale, libertatea în știință, în artă, în viața morală, dezvoltarea omului întreg, ca suflet și corp, împotriva idealului medieval ascetic, care dezvolta numai spiritul și mortifica
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
din nou suspendată de la 13 februarie. La 9 septembrie gazeta reapare, dar redactorului nu i se permite să-și reia activitatea; Iacob Mureșianu, care îi ia locul, va fi obligat să publice ordonanțele și decretele administrației și să tipărească pe frontispiciul ziarului pajura bicefală. Mureșianu se vede silit, de altfel, să modereze și tonul articolelor politice, ceea ce va provoca o polemică, în 1855, cu M. Kogălniceanu, care, în paginile „României literare”, se arătase nemulțumit, între altele, de lipsa de combativitate a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
existență. Domeniul visului este larg și întotdeauna interesant de exploatat. În felul acesta înțeleg suprarealismul, care în cazul nostru devine un infrarealism". Visînd la editarea unei reviste cu nume matematic - vis, din păcate, nefinalizat, își dorea s-o însoțească pe frontispiciu cu inscripția de pe poarta Academiei lui Platon: Nimeni să nu intre aici, dacă nu-i geometru. Și imediat ține să precizeze: "Asta nu înseamnă că poeții vor fi excluși. După cum ți-am spus, pentru mine poezia este o prelungire a
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a aparținut lui Ilie Gârneață, care a și alcătuit prima echipă de voluntari: „Tot lui îi aparține ideea de a se imprima revistei un caracter exclusiv cultural și de a se încredința direcția aceluia care apare azi ca redactor pe frontispiciul publicației începând cu anul 1953.” Fiecare număr se deschide cu un articol în limba spaniolă. În pofida declarațiilor privind atitudinea moderată și detașarea politică, numărul din 1953 etalează pe pagina întâi un fragment intitulat Dezinteresarea în luptă, din cartea lui Corneliu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286554_a_287883]
-
Petrinu, apare și o foaie manuscrisă, „Rosa cu ghimpi”. Foaia a fost scoasă fără întrerupere până în 1894, trecând prin mai multe modificări. Așezată sub deviza „Cultura va salva românimea”, gazeta ieșea de două ori pe lună, scrisă de mână, cu excepția frontispiciului care era tipărit. Cuprinsul este mai ales „literar și umoristic”; s-au publicat și numeroase poezii, povestiri și disertații. Selectarea materialelor se făcea de o „comisie critizătoare”, alcătuită din trei-cinci persoane, foarte activă în perioadele când în fruntea ei s-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
Medicină a Universității ieșene din anul 1913. În 1919, a plecat la București, lăsând în urma sa ,, o școală de anatomie în cea mai modernă accepțiune a timpului”, bazată pe aserțiunea ,,anatomia, știință a formelor vii”, fixată pentru prima dată pe frontispiciul sălii de disecție la Iași. Tot la Iași a cunoscut-o pe Marta, viitoarea sa soție, soră a cunoscutului om politic Grigore Trancu Iași, prima femeie chirurg din România, cercetător și practician de frunte, cu studii liceale și medicale la
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
executat legal și ordonat; că nu adaugă nimic la bunăstarea publică; că dimpotrivă, o diminuează de tot ceea ce îl costă pe acest intermediar costisitor pe care îl numim stat. Și această mare himeră am plasat-o, pentru edificarea poporului, pe frontispiciul Constituției. Iată primele cuvinte ale preambulului: "Franța s-a constituit în Republică pentru [...] a-i chema pe toți cetățenii săi la un grad tot mai ridicat de moralitate, de lumină și de bunăstare". Astfel, Franța sau abstractizarea este cea care
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Universității ieșene din anul 1913. În 1919, a plecat la București, lăsând în urma sa ,, o școală de anatomie în cea mai modernă accepțiune a timpului”{\cîte 108}, bazată pe aserțiunea ,,anatomia, știința a formelor vii”, fixată pentru prima dată pe frontispiciul sălii de disecție la Iași{\cîte 109}. Tot la Iași a cunoscut-o pe Marta, viitoarea sa soție, sora a cunoscutului om politic Grigore Trancu-Iasi, prima femeie chirurg din România, cercetător și practician de frunte, cu studii liceale și medicale
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
1932 până în mai 1933. Redactori sunt Gheorghe Râpă și Ion Nistoreanu; de la numărul 3/1932 apare cu subtitlul „Literatură, ideologie, critică” și cu altă componență redacțională: Gheorghe Râpă și Al. Raicu, iar ultimele două numere (cu alt format și cu frontispiciul schimbat) menționează ca director pe Al. Raicu, iar ca redactori pe Ion Nistoreanu și pe Mihail Florian. Deși nu are un articol-program (înlocuit cu poezia De vorbă cu muza, semnată P. Mircea), P. se raliază tendințelor moderniste din literatura vremii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288747_a_290076]
-
august În 8 pagini, dar Într-un format ceva mai mic, problemele literare ocupă un spațiu neînsemnat, situație cu care Încă nu m-am Întâlnit În cei cinci ani de când Îl citesc; căci pentru prima dată, revista respectă prioritățile din frontispiciu: „săptămânal politic, social, cultural”. Predomină, astfel, problemele de politică internă și externă, se accentuează propaganda sovietică sub toate aspectele: economie, știință, arte, Învățământ. Revista devine, apoi, tribuna metodică pentru Învățământul de partid, prin două rubrici: Cum citim o carte. Discuție
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
balenele precursoare, ale bătrînului pictor scoțian Sibbali și balena lui Iona, din gravurile vechilor Biblii și din pozele vechilor abecedare. Ce s-ar putea spune despre ele? Cît despre balena gravată de legătorii de cărți pe scoarțele aurite și pe frontispiciul multor tomuri, vechi și noi - o balenă ce se răsucește ca un vrej în jurul unui lujer de ancoră - această creatură pitorească, dar pur fictivă, este imitată, cred, după figurile asemănătoare pictate pe amforele antice. Cu toate că e denumit îndeobște delfin, eu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în alte ornamente ale lor întîlnești cîteodată un soi de balenă foarte ciudată, din al cărei creier țîșnesc, bolborosind, tot felul de jeturi inepuizabile, jocuri de apă sau izvoare calde și reci, ca acelea de la Saratoga sau din Baden-Baden. Pe frontispiciul ediției originale a cărții lui Bacon, Despre dezvoltarea științei, se pot vedea niște balene ciudate. Dar să lăsăm toate aceste încercări ale unor amatori, pentru a arunca o privire asupra acelor imagini ale balenei, care se pretind sobre și științifice
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cea mai bună este a lui Beale. Toate desenele lui Beale sînt în regulă, cu excepția figurii centrale din desenul ce înfățișează trei balene în diferite poziții, desen inserat la începutul celui de-al doilea capitol al cărții sale. Poza de pe frontispiciu, care înfățișează niște baleniere atacînd o turmă de cașaloți, e, în chip admirabil, corectă și verosimilă în linii mari, deși urmărește fără îndoială să ațîțe scepticismul anumitor salonarzi. Cîteva dintre desenele înfățișînd cașaloți din cartea lui J. Ross Browne sînt
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
31 martie 1919 până la 13 iulie 1930 și de la 19 februarie 1938 până la 3 iunie 1945. Continuă suplimentul cu același titlu, inițiat la 19 septembrie 1888. Între 1 ianuarie și 28 iunie 1931 a fost înlocuit de „Duminica Universului”. În frontispiciu sunt menționați inițial numai directorii trustului „Universul”: Virgil N. Dărăscu (până în mai 1919) și Stelian Popescu. Abia în vara anului 1923 este indicat ca redactor (probabil „responsabil”) C.A. Or., sub inițiale fiind C. A. Orășianu. Nu acesta a avut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
autoritatea celor care îl conduc. Reapărut la 19 februarie 1938, săptămânalul are format mare, specific cotidienelor, și opt pagini. (Mai târziu, în plin război, numărul paginilor se va reduce, iar periodicitatea va fi de trei ori pe lună.) Inițial pe frontispiciu e menționat numele lui Stelian Popescu și al redactorului responsabil - Mihai Niculescu. Rolul principal în conducerea revistei pare să îl fi avut însă fiul directorului, Victor Popescu, și Constantin Fântâneru. Cel dintâi semnează editorialul Reapare „Universul literar”, conținând precizări programatice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
editarea propriului s? u ziar nu era suficient pentru Iorga. �n 1908 (vr�nd s? evite dificult?? ile de publicare anterioare), a achizi? ionat o tipografie. ?i? a numit editură Datina rom�n? ? i multe din c? r? ile lui vor purta pe frontispiciu acest nume. Jurnalistică să politic? era o leg? tur? �ntre istoric ? i politician. Ziarele ? i jurnalistică din Europa r? s?ritean? ? i de sud? est se aflau prin tradi? ie sub standardele occidentale. Av�nd �n vedere faptul c? trecerea a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c?turile lui aceast? perfec? iune dinainte de Primul R? zboi Mondial. Nu se acord? nici o aten? ie aspiră? iilor na? ionale ale s�rbilor, fie ele juste sau nu. Autorului acestei c? r? i �i sun? mai veridic inscrip? ia de pe frontispiciul Muzeului Gavrilo Princip [de la Sarajevo]: �[�mpu? c?turile] ... au constituit un protest violent �mpotriva tiraniei ? i au exprimat aspiră? ia de secole la libertate a unui popor... � 12�R.�L.�Wolf, The Second Bulgarian Empire: Its Origins and History to 1204, �n �Speculum
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
modernă europeană arată utopia instituirii unui control total al istoriei din partea Politikului. De aici și iluzia că istoria poate fi concurată, subordonată de vreo altă disciplină modernă, de vreun partid, de vreun program politic(ianist). Nu întâmplător, istoria stă pe frontispiciul din fața titulaturilor prezente în cadrul instituțiilor (Istorie-socio-umane, Istorie și Filosofie, Istorie și Științe Sociale etc.) într-o banalitate cotidiană, dar care denotă poziția istoriei de regină a cunoașterilor (umane și tehnice). Astfel, vom înțelege atacurile celorlalte discipline desprinse din istorie la adresa
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Uneori părem, noi, o societate debusolată, fără a ști cu exactitate ce dorim și mai ales spre ce ne Îndreptăm!!! După aceste zile deconectante În „Paradisul Pacific”, ne pregătim de plecarea spre țară. Nu pot uita cuvintele simple Înscrise pe frontispiciul terminalului la venire „Mabuhay”! (Bine ați Venit!) și „Daan muna kayo”(„Fii oaspetele nostru”) invitația de ospitalitate. Exoticul atrage. Călătorul care vizitează „Țara celor 7000 de insule” risipite În apele calde ale Pacificului pentru a-și apropia misterul și a
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Viei sunt, de mii de ani, o sursă de inspirație în toate artele, mai ales în literatura franceză. Prin urmare, "trebuie să ne mai mirăm dacă în falanga discipolilor lui Platon îi regăsim pe cei al căror nume strălucește pe frontispiciul Parnasului nostru: Villon, Rabelais, Ronsard, Molière, Vigny, Baudelaire și atâția alții?"139. E adevărat că, din punct de vedere cantitativ, puțini poeți și scriitori au cântat vița de vie, vinul sau podgorenii. Totuși, în secolul al XV-lea, François Villon
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de arte, școli tehnologice patronate de zei, școli de științe conduse de matematicieni, astronomi, moraliști, oratori, școli literare, medicale, sportive. Idei și fapte, cu principii ghid: kalokagathia = frumos, bine, adevăr; Gnothi seauton = cunoaște-te pe tine însuți, principiu înscris pe frontispiciul templului lui Apollo, în Delfi și preluat de Socrate și inițiați. În medicină două scoli au fost reprezentative: Cos și Cnidos. PREZENȚA LUMINII — PRIORITATEA SPIRITULUI Apollo, izvorâtorul de lumină este protectorul vieții, al vindecărilor, ocrotitor al orașelor, zeul oracular, profetul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
senină etc., etc. Metodologia sa se caracterizează prin completitudine, sistematizare și detalii. Mare este numărul medicilor romani și romanizați, dar dintre toți, personalitatea cea mai proeminentă este Galen. El este un Hippocrat al romanilor și al timpurilor mai noi. Pe frontispiciul unui manuscris din secolul XIV e prezentat mirosind o floare și-n mâna dreaptă ținând o plantă cu frunze și rădăcină. O altă imagine, din secolul XVI, îl prezintă alături de Hippocrat, amândoi cu manuscrise în mână și la o vârstă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Mihai Sabin, Vasile Sporici, Ovidiu Genaru, Ioanid Romanescu, Gheorghe Popovici, Horia Gane, Eugen Uricaru, Calistrat Costin, Vlad Sorianu, Eugen Verman, Carmen Mihalache-Popa, Victor Mitocaru ș.a. Amintind tradiția interbelică a revistei, de la numărul 1/1972, respectiv 6/1983, sunt menționați pe frontispiciu fondatorii seriei 1925-1927 („Ateneul cultural”), George Bacovia și Grigore Tăbăcaru. De la numărul 1/1974, subtitlul „Revistă de cultură” devine „Revistă social-culturală”. În articolul-program din primul număr, intitulat Cu sentimentul demnității, se arată că A. își propune să fie o revistă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
o introducă în biserică, unde slavona începuse a-și pierde supremația. La Râmnicu Vâlcea, ca și la Târgoviște, publică, în românește, scrieri de bază pentru slujbele bisericești. Contribuția sa ține mai mult de prezentarea artistică (ilustrarea cu gravuri, realizarea unor frontispicii, de asemenea majusculele, vinietele, executate în xilogravură). În 1708, e înălțat la suprema demnitate ecleziastică a Țării Românești. Dacă activitatea tipografică îi înlesnise ascensiunea, amestecul în politică îi va aduce sfârșitul. În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu este cât pe ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
sfârșitul anilor ’70 și în deceniul al nouălea revista s-a înscris pe panta descendentă a întregii prese românești, servituțile ideologice devenind din ce in ce mai presante. Renunțând la subtitlul care a consacrat-o („Revista lunară de cultură cinematografică”) și devenind - inca de pe frontispiciu - „revista a Consiliului Culturii și Educației Socialiste”, C. și-a limitat demersurile culturale, făcând tot mai multe concesii spiritului paralizant al „epocii de aur”. Chiar și în aceste condiții revista (în al carei colectiv de conducere au intrat Mircea Alexandrescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]