1,444 matches
-
și își scrise măsurile de la haine. Dudley Smith spuse: — Porți hainele alea peste tot, flăcău. Și la vânătoarea de poponari. Nu vrem ca noii tăi prieteni roșii să te vadă pe stradă arătând ca un copoi elegant. Malcolm, dă-i frumușelului nostru Daniel câteva detalii despre De Haven, ca să știe de ce să se apere. Să vedem cum se descurcă. Considine i se adresă direct lui Danny: — Domnule detectiv, eu am întâlnit-o pe Claire De Haven și cred că e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
frumoasă, dar dură. O versiune puțin atenuată a tatălui ei, care era în stare să bea și gaz. Jukey Rosensweig era un tip mare și gras, cu ochi bulbucați din pricina tiroidei și cu ochelari cu lentile groase. Bill Wilhite era frumușel ca o cadră. Personajele secundare fotografiate de agenții FBI nu erau decât niște chipuri atașate la niște trupuri cu etichete: nume, date și convingeri notate pe dosul fotografiilor, ca să-i furnizeze cât mai multe detalii. Danny parcă pe Gower, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ceva, apoi tu faci legătura cu Gordean, pe care sunt convins că-l cunoști foarte bine. Și te uiți la mine, ca să-mi dau seama dacă mă minți. Puștiul se întoarse din profil cu fața spre el. Avea o față frumușică chiar și așa, lovită și rănită. Danny încercă să se uite urât la el. Buzele lui tremurânde îl făcură să își îndrepte privirea spre ocean. — Cunoaște Gordean cântăreți de jazz sau tipi care frecventează cluburile de jazz din ghetoul negrilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
larg. — Adevărul e că nici o impresie. N-am vorbit cu ei decât un minut sau două. Buzz chicoti, desfăcându-și cureaua. — Ai avut mare noroc că bătrânul Reynolds n-a sărit el pe tine în locul lui De Haven. Un tip frumușel, cum ești tu, probabil că i-ar întări strașnic măciuca. Danny roși din nou. Mal se gândi că omul lucra la două cazuri pline, înghesuite amândouă într-o zi de douăzeci și patru de ore. — Spune-mi cum merge celălalt caz, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
înainte de vreun anunț oficial, iar cei din Teamsters vor fi angajați în locul lor la mai puțin de douăzeci și patru de ore după asta. Dacă l-ar fi putut convinge pe Mickey să accepte pariuri privind rezultatele proceselor, ar aduna o sumă frumușică - plus bonusul de la Howard. Căci activitatea care se desfășura în micul post de comandă al lui Loew îi asigura pe mulți dintre Roșii de niște bilete - numai dus - la Marele Circ. În afara meselor și a scaunelor aranjate pentru funcționari, restul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
fața bandajată. Se pârlise rău de tot în timpul unui incendiu. După ce s-a vindecat și i-au scos pansamentul și bandajele, toate fetele din Comitet au fost de părere că era foarte chipeș. Arăta exact ca Reynolds, ba chiar mai frumușel. Noile indicii băteau, cioc, cioc, cioc, într-o ușă care însă mai avea mult până să se deschidă. Fratele cu fața arsă al lui Loftis îl reinstală pe actor în postura de posibil EL, însă îi contrazicea intuiția lui, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
să pară o spargere. Șefu’, Coleman e asasinul nostru. Nu mai trebuie decât să-l găsim. — Rahat. Loftis și Claire nu vor vorbi. Sunt sigur. Buzz își trase mâna. Nu, dar pariez că l-am putea strânge cu ușa pe frumușelul de Chaz. Era prieten intim cu Loftis prin ’43-’44 și știu eu pe cineva care ne-ar putea ajuta. Dă-i doamnei de colo o hârtie de douăzeci, iar eu îi dau tipului un telefon. Mal scose portmoneul. Buzz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ȘI OPT Mary Margaret Conroy era considerată o mare iubitoare de mexicani. Buzz o urmărise de la sediul grupului ei până la o întâlnire la cafea a Sindicatului Studenților UCLA. Se topea de drag și ciripea toată pe lângă un mâncător de taco frumușel pe nume Ricardo. Cei doi au conversat exclusiv în spaniolă și tot ce înțelese Buzz au fost cuvinte ca felicidad și corazón, chestii amoroase pe care le știa din muzica de la tonomatele din restaurantele mexicane. De acolo nepoata cu față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Francez, Academia Ronsard din București) detestam matematicile, așa că mai mult chiuleam de la cursuri și mă ascundeam în podul liceului, împreună cu o prietenă cu care împăr tășeam aceeași aversiune față de cifre. La chimie eram total tufă, iar profesorul, un tânăr cam frumușel, se lupta cu o fetiță zurlie, căreia numai de învățat nu-i ardea. Exa sperat de ignoranța mea, a luat o decizie drastică. Întâlnindu-mă pe culoarul școlii, m-a întrebat rapid care-i capitolul din manual pe care îl
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
capricioasă decât o fată, după ce înțepase câteva zile, astăzi venise mai dulce ca niciodată până atunci. Noica Dan își pusese tocmai astăzi un palton nou, o frumusețe, un bleumarin deschis, cu nasturi mari și negri de os. Cum era băiat frumușel și bine făcut, îl prindea de minune, și el nu lăsa să-i scape prilejul de a-l arăta băieților și de a primi laude, care de care mai meșteșugite, însoțite de nelipsita frază în astfel de ocazii: ― Frumos palton
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
pe care s-o iubesc... și să simt într-adevăr ce-i scriu! Le urmăream cu priviri duioase pe toate fetele din cursul superior de la Carmen Sylva și de la Moteanu, când se-ntorceau de la școală și treceau prin fața porții mele. Frumușele, grațioase și pline de un farmec pe care numai ele, dragele de școlărițe-l au: în șorțurile de uniformă pepite sau negre, cu gulerașe albe, cu pantofi și ciorapi negri, care dau piciorului o distinsă eleganță; treceau în grupe de
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
nu glumă; iar noi nu prea, și-o să ne facem de râs, mai ales la oral! ― Cam așa e... vezi, la asta nu mă gîndisem! Dar acuma, vrei, nu vrei, trebuie să dai examen cu ele! Dintre toate fetele, mai frumușele erau vreo două: Dudu Stelniceanu și Lizica Mateescu-Capețineanu, bune eleve amândouă. Și lăzăriștii s-au împrietenit repede cu ele, că erau foarte comunicative și spirituale! Ni s-a părut mai greu la prima materie și a fost suficient să ne
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
cutia cu secrete a bunei Lina, caseta aceea frumoasă din lemn de trandafir, lucrat din bucățele ca un mozaic, Mini văzuse o altă fotografie, o Lenora travestită în văluri de mireasă, galeșă și promițătoare, la brațul unui locotenent oacheș și frumușel, cu pinteni și brandenburguri. Evenimentul nu mirase pe nimeni în mica garnizoană mizileană, unde tatăl ei era șef de accize, post modest, dar rentabil și onorabil, pe care strălucitoarea Lenora, de pe atunci nelipsită de la baluri, pick-nick-uvi și cavalcade, îl înălțase
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
se scuză Lina. Nory se oferi pentru serviciu ca fată a casei. Lică, alăturând ghetele subțiri și ajustate, le privea acum lustrul. 77 Probabil frate mult mai mic al Lenorei, acel Lică! Părea foarte tânăr. Un cap subțirel de sergent-plutonier frumușel, cu mustață mijită neagră; părul ondulat, pomădat, cu cărare în lături și freză stufoasă în față. Haine de plutonier îmbrăcat civil, cu o cravată roșie, posttakistă, nu comunistă. Părea mai firesc să-1 întîlnești în scenete de mahala decât în viața
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
vreo mlaștină pe undeva, care îi dase frigurile. 98 - Domnul Hallipa spune că e uscat tot pe moșie! zise nepotrivit Eliza, care nu era inteligentă. Acel "domnul Hallipa" despre vărul ei era stângaci sau afectat. Altfel, doamna Eliza era foarte frumușică, într-o rochie de foulard citron, plină de volane, elegantă și incomodă pentru funcția de garde-malade, dar a cărei culoare se proiecta bine pe albastrul foarte pal ai zilei de toamnă. Domnul Hallipa, care prinsese de veste, sosea grăbit într-
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
uită urât la Pran. — Ăsta este? Sper c-a meritat banii. De unde ziceai că l-ai adus? — Agra, sâsâie Khwaja-sara. — Ei bine, exclamă fotograful cu satisfacție. Iată-te aici! — Patroana bordelului mi-a spus că a fost bine instruit. — E frumușel. — Le-am cerut să-mi dea ce au mai bun. Simțindu-și dintr-o dată gura uscată, Pran își plimbă privirea de la unul la altul. Se uită la cele două lentile ale ochelarilor fotografului, la obrajii cu pomeții lucioși ai lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Francez, Academia Ronsard din București) detestam matematicile, așa că mai mult chiuleam de la cursuri și mă ascundeam în podul liceului, împreună cu o prietenă cu care împăr tășeam aceeași aversiune față de cifre. La chimie eram total tufă, iar profesorul, un tânăr cam frumușel, se lupta cu o fetiță zurlie, căreia numai de învățat nu-i ardea. Exa sperat de ignoranța mea, a luat o decizie drastică. Întâlnindu-mă pe culoarul școlii, m-a întrebat rapid care-i capitolul din manual pe care îl
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
Respectele mele tatălui tău. Nu l-am uitat niciodată pe taotai. După ce am devenit împărăteasa Chinei, l-am căutat. Am făcut o excepție pentru a-l promova. L-am făcut guvernator de provincie și i s-a acordat o pensie frumușică pentru tot restul vieții. 2 Intrăm în Peking pe poarta din sud. Sunt uimită de zidurile masive de culoare roz. Se găsesc pretutindeni, unul în spatele altuia, șerpuind prin tot orașul. Zidurile au cam 50 de picioare înălțime și încă 50
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
despre el. — Acum putem pleca? — Mă tem că nu, doamnă. Fapta cea bună nu va fi înregistrată decât dacă e îndeplinită așa cum trebuie. Nu voi supraviețui! — Nu vă faceți griji, îmi șoptește An-te-hai. Tocmai l-am mituit cu o sumă frumușică. M-a asigurat că restul ceremoniei va dura puțin. Zei de piatră stau aliniați pe marginea curții, un spațiu deschis - cu un zid în partea de vest. La sud-est, se înalță un catarg de vreo 50 de picioare, în vârful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
acoperit grădina, iar unele au rămas între țiglele acoperișului. O primesc pe Norișor, o servitoare în vârstă de cincisprezece ani, cu ochi mici și obrajii împliniți. Cum trebuie să mă supun dorinței primei soții, îi ofer lui Norișor o sumă frumușică, pe care fata o primește cu un „Vă mulțumesc“ dulce. Îi spun lui An-te-hai să stea cu ochii pe ea. După câteva zile, fata e prinsă spionând. Am prins-o! strigă An-te-hai, târând-o pe Norișor în fața mea. Sclava asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
trona de ceva vreme curtea. Ăla a crezut că omul voia numai să-l sperie, ca să tragă cine știe ce foloase de la el. N-a stat mult pe gânduri, l-a Înjurat și a dat drumul la câini. Celălalt s-a Întors frumușel cu o grămadă de rubedenii, au omorât câinii și i-au azvârlit pe rudari din curte cu tot calabalâcul, să se ducă unde or ști, numai pe pământul moștenitorului nu. Rumânii se purtaseră oarecum diplomatic cu familia de strămutați geologic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
martirii Revoluției, să-și recapete proprietatea, iar În hârțoagele primăriei, terenul apărea ca fiind jumătate În intra și jumătate În extravilan, așa, ca toți dracii. Dosarul Încă nu s-a Închis. În schimb, cei care uciseseră ori schilodiseră au intrat frumușel la Închisoare pe mai mulți ani, ca să-și mai ostoiască durerea pricinuită de mândria lezată. Rămâneți În bănci! Ce dacă sună clopoțelul? Pavlov pe unii ca voi ar fi trebuit să facă experimente, nu pe niște câinișori nevinovați! Cum auziți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
halbă În față și un teanc de ziare. Voi cunoașteți obiceiul meu...” „Știm, știm”, săriră câțiva, dar nu izbutiră să-l Întrerupă. „... toate ziarele pe care nu pot să le citesc În timpul săptămânii - de prea multă muncă - eu le strâng frumușel, le pun În ordine cu ăl de luni În sus, iar duminică de la amiază până seara eu aflu tot ce mișcă În țară și În lumea Întreagă. În afară de mine, la o masă erau doi băieți În țoale de oraș, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
că n-avea rost să plec din cauza ploii. Am promis că, dacă mă lasă În odaie, o să fiu cel mai cuminte din lume. S-a dus În casă, iar eu am ocolit prin spate, am sărit gardul și am intrat frumușel pe geamu-ăla Îngust. Era Întuneric ca toți dracii și eu mă târam ca șarpele ca să Încap pe ferestruică. Dinăuntru, ea Încerca să mă ajute și cum s-a făcut nu știu, că am căzut amândoi pe covor, eu deasupra și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
din tabelul lui Mendeleev, din aria laterală a unei piramide, din fotosinteză, din subordonata subiectivă, din mai-mult-ca-perfectul verbelor franțuzești ori din organizarea socială a perioadei sclavagiste? Nimic! Și nici nu vă chinuie neliniștea că n-ați Înțeles. Pe când dacă vii frumușel În vacanță la școliță, Înveți fără să vrei niște lucruri. Atunci când dai cu sapa pe lotul școlar, când vopsești prin clase pereții pe care tot tu i-ai murdărit ca un nemernic, când ștergi de pe bănci desenele cu femei crăcite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]